Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 728 din 5 noiembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36, art. 38, art. 39 şi ale art. 41 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 728 din 5 noiembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36, art. 38, art. 39 şi ale art. 41 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 728 din 5 noiembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36, art. 38, art. 39 şi ale art. 41 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 354 din 4 mai 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36, art. 38, art. 39 şi ale art. 41 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Vlad-Ciprian Bozeşan, în Dosarul nr. 29.632/197/2018/a1 al Judecătoriei Braşov şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 312 D/2019.
    2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia susţinând, în esenţă, că instanţa de judecată este un prestator de servicii publice, servicii pentru care se plăteşte taxă, în sensul notei de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sau al notei de fundamentare a Legii nr. 146/1997. Practic instanţa „judecă în sine, pe sine ca prestator de servicii şi ca reprezentant al prestatorului de servicii publice şi ca judecător în acelaşi dosar“ în raport cu beneficiarul serviciilor publice. Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenţa sa că, potrivit art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, o parte nu poate avea şi calitatea de judecător în acelaşi proces.
    4. Reprezentantului Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că în ceea ce priveşte art. 36 şi 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 criticile privesc modalitatea de interpretare şi aplicare a legii. Referitor la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 39 şi ale art. 41 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 face referire la deciziile nr. 700 din 15 noiembrie 2018 şi nr. 722 din 20 noiembrie 2018.
    5. Preşedintele Curţii acordă cuvântul în replică autorului excepţiei, care arată că instanţa nu numai că îşi hotărăşte singură preţul prestaţiei în calitate de prestator de servicii, dar este şi organ de executare, iar prin dispoziţiile Codului de procedură fiscală organele de executare fiscală de la domiciliul debitorului emit titlu executoriu la titlu executoriu.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 4 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 29.632/197/2018/a1, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36, art. 38, art. 39 şi ale art. 41 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost invocată de Vlad-Ciprian Bozeşan într-o cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru într-o cauză având ca obiect contestaţia în anulare împotriva unei hotărâri judecătoreşti.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul arată, în esenţă, că prevederile art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 sunt imprevizibile şi aduc atingere dreptului de acces la o instanţă, deoarece nu reglementează o modalitate de reexaminare a taxei judiciare de timbru, respectiv o cale de atac. Autorul face referire la cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârile din 7 februarie 2008 şi 26 octombrie 2000, pronunţate în cauzele Beian împotriva României şi Kudła împotriva Poloniei.
    8. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, autorul arată că instanţa care soluţionează calea de atac nu verifică dacă taxa achitată de beneficiar a fost prea mare.
    9. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 se arată că, potrivit acestora, soluţionarea cererii se face în camera de consiliu, fără citarea părţilor, ceea ce aduce atingere dreptului acestora la apărare. Părţile ar trebui să aibă dreptul la judecarea cererii de reexaminare în condiţii de contradictorialitate, cu respectarea dreptului la apărare inclusiv prin ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile privind reexaminarea taxei de timbru.
    10. Textul de lege criticat este imprevizibil, deoarece nu se comunică justiţiabilului odată cu stabilirea taxei judiciare de timbru şi rezoluţia prin care aceasta a fost stabilită, astfel încât justiţiabilul nu va cunoaşte modalitatea de calcul stabilită de instanţă. Dacă taxa judiciară stabilită de instanţă este prea mare, în termenul de trei zile stabilit de text autorul nu poate obţine rezoluţia şi nu se poate apăra în consecinţă. Interzicerea dreptului de reexaminare, care este fără cale de atac, şi stabilirea unor taxe imprevizibile din cauza timpului scurt semnifică interzicerea accesului la o instanţă, fără ca justiţiabilul să aibă puterea de a se apăra, deoarece nu cunoaşte conţinutul actului atacat.
    11. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 se arată că acestea sunt imprevizibile, deoarece taxa este stabilită prin rezoluţie, iar dacă justiţiabilul nu contestă această taxă, rezoluţia devine hotărâre. Autorul apreciază că termenul „hotărâre“ cuprins în art. 41 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este imprevizibil. Se încalcă principiul contradictorialităţii şi accesul la o instanţă, deoarece hotărârea se comunică de îndată şi se trece la executare silită.
    12. Judecătoria Braşov apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, derogarea reglementată prin art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 care permite soluţionarea cererii de reexaminare în camera de consiliu fără citarea părţilor reprezintă opţiunea legiuitorului de a institui criterii de diferenţiere în privinţa caracterului procedurii de soluţionare a cererii de reexaminare. Mai mult, însăşi cererea de reexaminare în sine este o veritabilă cale de atac, ce dă posibilitatea petentului de a supune atenţiei altui complet de judecată modalitatea stabilirii timbrajului, al cărui cuantum este prevăzut de lege. Ca atare, într-o asemenea împrejurare, nu este necesară comunicarea rezoluţiei de stabilire a cuantumului taxei către petent. Stabilirea de către instanţă a unei taxe judiciare de timbru suplimentare şi calea de atac, potrivit art. 36 şi 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, se aplică nediferenţiat cererilor similare, suplinindu-se astfel pe parcursul procedurii judiciare eventualele omisiuni sau erori de calcul.
    13. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepţiei şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 36, art. 38, art. 39 şi art. 41 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins:
    - Art. 36:
    "(1) Dacă în momentul înregistrării sale acţiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului său iniţial, dar în cursul procesului apar elemente care determină o valoare mai mare a obiectului cererii, instanţa va pune în vedere reclamantului să achite suma datorată suplimentar până la termenul stabilit de instanţă.
(2) Dacă până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţă reclamantul nu îndeplineşte obligaţia de plată a taxei, acţiunea ori cererea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluţionată în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.;"

    – Art. 38: „În situaţia în care instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părţii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu.“;
    – Art. 39:
    "(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
(2) Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluţionarea cererii de reexaminare.
(3) În cazul admiterii integrale sau parţiale a cererii de reexaminare, instanţa va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporţional cu reducerea sumei contestate.
(4) În cazul taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, soluţionarea cererii de reexaminare este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.;"

    – Art. 41: „(3) În vederea executării creanţelor având ca obiect taxa judiciară de timbru, instanţele judecătoreşti vor comunica de îndată hotărârea, care constituie titlu executoriu pentru plata taxei judiciare de timbru, către organele prevăzute la alin. (1) şi (2).“

    17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) sub aspectul cerinţelor de calitate ale legii, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi ale art. 24 referitor la dreptul la apărare. Sunt încălcate, de asemenea, prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 36, art. 38 şi art. 41 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu au legătură cu soluţionarea cauzei în sensul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, conform cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“.
    19. Astfel, Curtea constată că aceasta a fost ridicată în cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru într-o cauză având ca obiect o contestaţie în anulare. Taxa a fost stabilită, aşa cum rezultă din încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, în temeiul art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, potrivit căruia „pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxa de 100 de lei“.
    20. Or, Curtea observă că art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reglementează cazul în care instanţa pune în vedere reclamantului să achite o sumă datorată suplimentar dacă în cursul procesului apar elemente care determină o valoare mai mare a obiectului cererii faţă de momentul înregistrării acesteia, ceea ce nu s-a întâmplat în cauza dedusă judecăţii. De asemenea, Curtea reţine că stabilirea taxei judiciare de timbru s-a făcut prin aplicarea art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, iar nu printr-o hotărâre executorie prin care să se constate faptul că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, aşa cum prevede art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Totodată, Curtea observă că nici dispoziţiile art. 41 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 care se referă la obligaţia instanţelor judecătoreşti de a comunica de îndată hotărârea, care constituie titlu executoriu pentru plata taxei judiciare de timbru, către organele de executare ale unităţilor administrativ-teritoriale, nu au legătură cu reexaminarea stabilirii unei taxe judiciare pentru o contestaţie în anulare, în temeiul legii.
    21. Curtea reţine că „legătura cu soluţionarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textelor de lege criticate în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului. În aceste condiţii, Curtea reţine că articolele criticate reglementează situaţii speciale ce presupun un proces în desfăşurare - în cazul art. 36 - sau existenţa unor hotărâri executorii în cazul art. 38 şi art. 41 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, iar nu situaţia din dosar, respectiv introducerea unei căi extraordinare de atac - contestaţie în anulare şi stabilirea taxei judiciare de timbru aferente, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a acestor texte de lege urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
    22. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra textului de lege criticat prin raportare la art. 21 şi 24 din Constituţie, precum şi la art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reţinând că prin dispoziţiile criticate cererea de reexaminare a fost reglementată ca fiind o cerere prejudicială, judecată potrivit unei proceduri necontencioase specifice, ce are ca obiect verificarea legalităţii taxei de timbru judiciar, respectiv o nouă analiză a modului în care aceasta a fost stabilită.
    23. Curtea a reţinut că scopul legiuitorului în reglementarea procedurii soluţionării cererii de reexaminare a fost judecarea acesteia cu celeritate maximă, deoarece formularea unei astfel de cereri suspendă procedura în faţa instanţei, aşa cum rezultă din ultima teză a art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, potrivit căreia comunicarea cererii de chemare în judecată se face numai după soluţionarea cererii de reexaminare. Pe de altă parte, obiectul acestei cereri poate consta, spre exemplu, în recalificarea acţiunii şi timbrarea corespunzătoare, constatarea scutirii la plata taxei de timbru judiciar pentru anumite acţiuni ori corectarea unor erori de calcul. Acestea sunt operaţiuni pentru care nu este necesară o judecată în fond, astfel încât să fie obligatorie respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii - respectiv citarea părţilor (a se vedea în acest sens Decizia nr. 318 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 18 septembrie 2018, paragrafele 15-18).
    24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    25. Distinct de cele reţinute în jurisprudenţa antereferită, Curtea reţine că nu poate fi primită critica potrivit căreia textul de lege criticat este imprevizibil, întrucât nu se comunică justiţiabilului odată cu stabilirea taxei judiciare de timbru şi rezoluţia prin care aceasta a fost fixată astfel încât acesta nu va cunoaşte modalitatea de calcul folosită de instanţă. Curtea observă că această rezoluţie ce cuprinde temeiul legal al stabilirii taxei judiciare de timbru se află în dosarul instanţei şi poate fi consultată de parte după ce a introdus contestaţia în anulare. Termenul de 3 zile în care se poate face cerere de reexaminare curge de la data comunicării taxei şi este un termen fixat de legiuitor tocmai pentru a asigura celeritatea procedurii.
    26. De altfel, Curtea Constituţională nu se poate substitui legiuitorului în sensul completării textului de lege criticat, respectiv al introducerii obligaţiei ca însăşi rezoluţia prin care taxa judiciară de timbru este stabilită să fie comunicată părţilor.
    27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36, art. 38 şi ale art. 41 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Vlad-Ciprian Bozeşan în Dosarul nr. 29.632/197/2018/a1 al Judecătoriei Braşov.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi parte în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că prevederile art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Braşov şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Cătălina Turcu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016