Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 722 din 19 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 45 din 14 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 722 din 19 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 45 din 14 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1052 din 14 noiembrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana     │-                 │
│Gulie              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 45 din 14 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Kisielefschi Andreea şi Kisielefschi Cristina în Dosarul nr. 39.347/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.571D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarele excepţiei au depus la dosar un înscris prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că distincţia făcută de Înalta Curte Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Decizia nr. 45 din 14 octombrie 2019 s-a realizat în limitele competenţei sale, fără a se adăuga în vreun fel la lege.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 22 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 39.347/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 45 din 14 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia a fost invocată de Kisielefschi Andreea şi Kisielefschi Cristina într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei entităţii învestite de lege cu soluţionarea cererii formulate potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale criticate, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 45 din 14 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prejudiciază securitatea circuitului civil, întrucât „notificările depuse în temeiul Legii nr. 10/2001 rămân active pentru o perioadă nelimitată“, „oricând o astfel de notificare poate fi reactivată şi declinată de la alte entităţi“, iar o decizie de soluţionare a notificării, în sensul posibilităţii de a primi imobile în compensare, poate fi atacată, pe motiv că „înstrăinarea imobilului este lovită de nulitate absolută“.
    7. Se mai susţine că, prin decizia criticată, puterea judecătorească şi-a arogat prerogativa scrierii normei juridice, atribut care aparţine numai puterii legiuitoare, alterând voinţa legiuitorului, în sensul interpretării opuse a acesteia, cu consecinţa încălcării securităţii circuitului civil şi a dreptului de proprietate privată.
    8. Se mai arată că decizia criticată ignoră faptul că nu doar interesul persoanelor care au formulat notificări în temeiul legilor speciale de restituire primează, ci şi interesul general al societăţii, şi că prin instituirea termenului nelimitat în care subzistă obligaţia soluţionării notificărilor, Înalta Curte a contrazis chiar intenţia pe care legiuitorul a avut-o la edictarea normei legale.
    9. În concluzie, se susţine că dispozitivul Deciziei nr. 45 din 14 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, stabileşte în mod total eronat că notificarea se poate soluţiona doar în două moduri şi ignoră şi a treia posibilitate de soluţionare a notificării, aceea de respingere a acesteia, în cazul în care nu respectă cerinţele legale.
    10. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 45 din 14 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins: „(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor.“
    15. Prin dispozitivul Deciziei nr. 45 din 14 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 934 din 20 noiembrie 2019, sau reţinut următoarele: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte următoarele:
    Termenul de 6 luni nu se aplică cererilor formulate împotriva refuzului entităţilor învestite de lege de soluţionare a notificării, altele decât cele prevăzute de art. 35 alin. (3) din Legea nr. 165/2013.
    Obligaţia entităţii învestite conform legii de soluţionare, pe cale administrativă, a notificărilor legal formulate, fie prin restituire în natură, fie prin acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, se menţine chiar în condiţiile neexercitării procedurii judiciare prevăzute de art. 35 din Legea nr. 165/2013.“

    16. În opinia autoarelor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 73 - Categorii de legi, art. 124 - Înfăptuirea justiţiei şi art. 136 - Proprietatea.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarele acesteia arătă, în esenţă, că puterea judecătorească şi-a arogat prerogativa scrierii normei juridice, atribut care aparţine numai puterii legiuitoare. De asemenea, se susţine că decizia criticată stabileşte în mod total eronat că notificarea se poate soluţiona doar în două moduri, ignorând a treia posibilitate de soluţionare a acesteia.
    18. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că, în esenţă, aspectele criticate de autoarele excepţiei vizează în exclusivitate modul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a soluţionat problema de drept supusă dezlegării sale, fără a motiva în mod concret în ce fel interpretarea instanţei supreme contravine acestor prevederi constituţionale invocate.
    19. Faţă de aceste aspecte, Curtea reţine că, în cadrul controlului de constituţionalitate pe care îl realizează asupra dispoziţiilor unei legi sau ordonanţe, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională poate analiza interpretarea dată unor texte de lege de instanţa supremă în temeiul art. 514-521 din Codul de procedură civilă, referitoare la recursul în interesul legii şi, respectiv, la sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. În cadrul acestui control, instanţa de contencios constituţional trebuie să se circumscrie însă aspectelor ce vizează respectarea prevederilor Legii fundamentale, astfel că poate analiza atât conformitatea cu Constituţia a dispoziţiilor de lege, aşa cum au fost interpretate de instanţa supremă, cât şi modul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respectat prevederile constituţionale în exercitarea atribuţiilor sale ce vizează asigurarea unei practici judiciare unitare.
    20. Cu toate acestea, controlul exercitat de Curtea Constituţională nu se poate extinde fără a încălca prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat şi pe cele ale art. 126 alin. (1), potrivit cărora „justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege“, şi asupra modului în care, fără a încălca competenţele sale constituţionale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie înţelege să soluţioneze cauza.
    21. Prin urmare, având în vedere cele mai sus expuse, Curtea reţine că aspectele invocate de autoarele excepţiei, care tind la realizarea unui control asupra modului în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înţeles să soluţioneze Decizia nr. 45 din 14 octombrie 2019, nu constituie veritabile critici de constituţionalitate, ci vizează modul de aplicare şi interpretare a legii, ce revine competenţei instanţei de judecată (a se vedea în acelaşi sens Decizia nr. 397 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 14 august 2020, paragraful 18).
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 45 din 14 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Andreea Kisielefschi şi Cristina Kisielefschi în Dosarul nr. 39.347/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 19 decembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,

                    semnează
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Irina Loredana Gulie

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 722 din 19 decembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"