Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 72 din 28 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 72 din 28 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 489 din 28 iunie 2017

Comenteaza legea


┌─────────────────────┬─────────────────────┐
│Valer Dorneanu       │- preşedinte         │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Marian Enache        │- judecător          │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu       │- judecător          │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea  │- judecător          │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Daniel Marius Morar  │- judecător          │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător          │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu  │- judecător          │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător          │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Varga Attila         │- judecător          │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu      │- magistrat-asistent │
└─────────────────────┴─────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea Euro Invest - S.R.L. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 2.505/102/2015 al Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 140D/2016.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 197D/2016 şi nr. 205D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea Total Slot - S.R.L. din Odorheiu Secuiesc în Dosarul nr. 1.274/96/2015 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi de Societatea Tisza Game - S.R.L. din Târgu Mureş în Dosarul nr. 2.646/102/2015 al Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc autoarele excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că, în toate dosarele menţionate, partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, deoarece textele sunt abrogate şi, în subsidiar, ca neîntemeiată.
    6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. Partea prezentă şi reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu măsura conexării cauzelor.
    7. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 197D/2016 şi nr. 205D/2016 la Dosarul nr. 140D/2016, care este primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente care, mai întâi, având în vedere prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, context în care precizează că, la data ridicării excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţelor de judecată, prevederile criticate erau abrogate prin dispoziţiile Legii nr. 124/2015.
    9. În continuare, face trimitere la notele scrise depuse la dosarele cauzelor şi arată că organizatorii de jocuri de noroc în România, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, au avut posibilitatea ca, începând cu intrarea în vigoare a acestui act normativ, să opteze pentru renunţarea la această activitate de jocuri de noroc, în condiţiile prevăzute de art. 27 din ordonanţa de urgenţă (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009). Au fost societăţi organizatoare de jocuri de noroc care au renunţat la această activitate, însă, în partea a doua a anului 2015 şi în tot cursul anului 2016, nu au mai fost situaţii de acest fel, fapt ce demonstrează că taxele instituite (cu precădere taxa pe viciu) nu sunt împovărătoare, astfel că nu se poate susţine pretinsa nerespectare a prevederilor art. 56 din Constituţie, inclusiv de la intrarea în vigoare a Legii nr. 124/2015. În practică, spre exemplu, la nivelul anului 2016, toate societăţile organizatoare de jocuri de noroc licenţiate şi autorizate pe teritoriul României şi-au îndeplinit obligaţia de a achita taxa de viciu. Faţă de cele prezentate, atât prin notele scrise, cât şi cele susţinute în faţa instanţei de contencios constituţional, apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    10. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    11. Prin încheierile din 1 şi 3 februarie 2016, pronunţate în dosarele nr. 2.505/102/2015, nr. 1.274/96/2015a1 şi nr. 2.646/102/2015, Tribunalul Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Harghita - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea Euro Invest - S.R.L. din Târgu Mureş, Societatea Total Slot - S.R.L. din Odorheiu Secuiesc şi de Societatea Tisza Game - S.R.L. din Târgu Mureş, în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri prin care se solicită obligarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc să soluţioneze contestaţiile formulate şi anularea unor decizii privind taxa de viciu pentru jocurile de noroc.
    12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în dosarele nr. 140D/2016 şi nr. 205D/2016, se susţine, în esenţă, că aşezarea justă a sarcinilor fiscale înseamnă „moralitate, rezonabilitate, proporţionalitate, echilibru, egalitate, nediscriminare“. Or, este injust ca statul, care are monopolul asupra organizării jocurilor de noroc, să reglementeze activităţi creatoare de vicii pentru cetăţenii săi, respectiv să dea drept de organizare unor firme private în schimbul unor taxe de licenţiere şi de autorizare, stimulând dezvoltarea acestui sector, iar apoi să instituie anumite taxe pe „viciu“. Se consideră, totodată, că taxa instituită prin prevederile criticate nu este rezonabilă nici din punct de vedere moral şi nici din punct de vedere economic, deoarece organizatorul de jocuri de noroc care a plătit taxa de licenţă şi de autorizare este obligat să mai plătească o „taxă pe viciu“, context în care apreciază că aceasta nu îşi găseşte raţiunile de proporţionalitate, egalitate şi echilibru. Totodată, menţionează că este discriminatoriu să se considere că numai jocurile de noroc tip slot-machine sunt creatoare de vicii în comparaţie cu celelalte jocuri de noroc.
    13. În Dosarul nr. 197D/2016, se susţine, în esenţă, că prin dispoziţiile criticate s-a introdus o taxă nouă, respectiv taxa de viciu pentru jocurile de noroc, ceea ce nu se putea face printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, întrucât nu reprezintă o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, nefiind motivată necesitatea introducerii unei astfel de taxe. Astfel, consideră că, prin aceste prevederi, a fost restrânsă libertatea economică şi împiedicată participarea la actul de comerţ, implicit de a realiza profit din activitatea respectivă. De asemenea, susţine că, neexistând vreun motiv de urgenţă sau vreun interes din partea societăţii privind aplicarea taxei de viciu pentru jocurile de noroc tip slot-machine, sarcinile fiscale astfel create în sarcina organizatorilor jocurilor de noroc nu reprezintă o aşezare justă a sarcinilor fiscale.
    14. Se mai arată că restrângerea drepturilor s-a realizat printr-o ordonanţă de urgenţă, iar nu printr-o lege, astfel cum prevede textul constituţional, nefiind îndeplinite nici celelalte cerinţe prevăzute de art. 53 din Constituţie, respectiv măsura să fie proporţională cu situaţia care a determinat luarea acestei măsuri şi să fie aplicată nediscriminatoriu, context în care consideră că se instituie o discriminare ca urmare a faptului că nu cad sub incidenţa prevederilor criticate şi ceilalţi organizatori de alt tip de jocuri (cazinouri, bingo, videoloterie etc.).
    15. Tribunalul Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
    16. Tribunalul Harghita - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, arată, pe de o parte, că dispoziţia legală criticată a fost reglementată ulterior prin prevederile art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015, ceea ce înseamnă că nu mai subzistă aspectul privind existenţa unei urgenţe care să justifice stabilirea taxei pe calea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului. Pe de altă parte, reglementarea de taxe speciale în cazul activităţilor de jocuri de noroc constituie monopol de stat în cadrul căruia statul are libertatea de a stabili taxele pe care le consideră necesare în asigurarea interesului general al societăţii.
    17. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    18. Guvernul apreciază, pe de o parte, că nu este îndeplinită condiţia de admisibilitate prevăzută de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, având în vedere că dispoziţiile criticate sunt abrogate. Pe de altă parte, arată că, în măsura în care sunt incidente considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    19. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă, arată că, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, s-a menţionat faptul că reglementarea a fost adoptată având în vedere necesitatea instituirii unor măsuri fiscale privind asigurarea surselor de finanţare a dezvoltării economice şi ţinând cont de faptul că taxa de autorizare percepută organizatorilor de jocuri de noroc este nemodificată din anul 2009, se impune modificarea nivelului de taxare a operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc.
    20. În acest context, menţionează că, prin intermediul reglementării criticate, s-a instituit obligaţia operatorilor economici care exploatează jocurile de tip slot-machine de a achita anual o taxă de viciu în cuantum de 400 de euro. Astfel, consideră că instituirea unei asemenea taxe este justificată de potenţialul unor asemenea jocuri de a crea dependenţă, de riscul pe care acestea îl prezintă din această perspectivă pentru populaţie. În ceea ce priveşte posibilitatea de instituire a unor taxe, cu caracter general, menţionează jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional materie, respectiv Decizia nr. 513 din 8 mai 2008.
    21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 124/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015, care au următorul cuprins: «Art. I: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...]
    47. La anexă, punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Taxe speciale: [...]
    C. Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine: 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licenţă.“"

    24. Curtea observă că prevederile criticate modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 21 decembrie 2010, ce constituie actul normativ principal în materia organizării şi exploatării jocurilor de noroc. Ulterior, dispoziţiile art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 au fost abrogate prin art. I pct. 29 din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum şi motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate atât asupra prevederilor criticate în mod punctual, cât şi a ordonanţei de urgenţă în ansamblu.
    25. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 45 privind libertatea economică, art. 53 alin. (1) şi (2) cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 56 alin. (2) privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale şi art. 115 alin. (4) referitor la condiţiile în care se pot adopta ordonanţe de urgenţă.
    26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în cauza de faţă, sunt formulate atât critici de constituţionalitate extrinseci, cât şi intrinseci.
    27. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă raportată la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie referitor la condiţiile în care se pot adopta ordonanţe de urgenţă, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, sunt expuse elementele care au condus la adoptarea unor măsuri pe calea delegării legislative.
    28. Astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 a fost adoptată având în vedere Scrisoarea de punere în întârziere - încălcarea nr. 2013/4216 a Comisiei Europene, „prin care se atrage atenţia asupra anumitor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, care par să ridice probleme de compatibilitate cu principiile fundamentale ale libertăţii de a presta servicii, reglementate de articolul 56 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene“, şi în care se formulează „obiecţii cu privire la lipsa de coerenţă a cadrului juridic românesc privind jocurile de noroc“, astfel că, prin această ordonanţă de urgenţă, se propun reglementări legislative care să evite încălcarea prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, dar în acelaşi timp să servească intereselor consacrate prin monopolul de stat în domeniul jocurilor de noroc. Totodată, având în vedere necesitatea instituirii unor măsuri fiscale privind asigurarea surselor de finanţare a dezvoltării economice şi ţinând cont de faptul că taxa de autorizare percepută organizatorilor de jocuri de noroc este nemodificată din anul 2009, se impune modificarea nivelului de taxare a operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc.
    29. Din cele mai sus prezentate, Curtea reţine că ordonanţa de urgenţă criticată a fost adoptată în contextul în care Comisia Europeană a adresat o „scrisoare de punere în întârziere - încălcarea nr. 2013/4216 a Comisiei Europene“, prin care „se atrage atenţia asupra anumitor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, care par să ridice probleme de compatibilitate cu principiile fundamentale ale libertăţii de a presta servicii, reglementate de articolul 56 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene“, iar prin ordonanţa de urgenţă se propun reglementări legislative care să evite încălcarea prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene. De asemenea, Curtea observă că, astfel cum reiese atât din nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă, cât şi din expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă, acest act normativ propune „reglementări legislative care să stopeze procedura de infringement pornită împotriva României pentru încălcarea prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (procedură aflată în ultima fază urmând ca, în caz de neconformare conform angajamentului, sesizarea Curţii Europene de Justiţie), dar în acelaşi timp să servească intereselor statului în vederea întăririi securităţii sociale şi a ordinii de drept, precum şi a punerii în aplicare a dispoziţiilor aplicabile monopolului de stat în domeniul jocurilor de noroc“.
    30. Curtea constată că, în conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin. (4) din Constituţie, autorităţile statului român s-au angajat să garanteze ducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din tratatele constitutive ale Uniunii Europene, din reglementările comunitare cu caracter obligatoriu şi din actul de aderare. În acest sens, Guvernul este abilitat din punct de vedere constituţional ca, prin mijloacele pe care ie are la îndemână, să garanteze îndeplinirea obligaţiilor României faţă de Uniunea Europeană. Astfel, folosirea ordonanţelor de urgenţă pentru punerea de acord a legislaţiei naţionale cu cea europeană în situaţia în care este iminentă declanşarea procedurii de infringement în faţa Curţii de Justiţie este pe deplin constituţională. În aceste condiţii, Curtea, spre exemplu, prin Decizia nr. 802 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009) a constatat că o atare situaţie este considerată ca fiind una extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, astfel încât ordonanţa de urgenţă criticată respectă exigenţele art. 115 alin. (4) din Constituţie.
    31. În continuare, Curtea observă că prin Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, a reţinut că trebuie luată în considerare şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în domeniul libertăţii de a presta servicii, prevăzute de art. 49 CE. Astfel, prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunţată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting & Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd contra Stichting de Nationale Sporttotalisator, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi-a reconfirmat jurisprudenţa potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acţiune. Totodată, Curtea a fixat criteriile pe care instanţele naţionale trebuie să le aibă în vedere în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naţionale de a limita dependenţa de jocurile de noroc şi de a preveni frauda în domeniu. Instanţa europeană a decis că obiectivul principal urmărit de reglementarea naţională trebuie să fie lupta împotriva criminalităţii, mai precis protecţia consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârşite de operatori. Curtea a precizat că o legislaţie naţională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenţei de jocurile de noroc şi pentru a preveni frauda, este în principiu compatibilă cu dreptul comunitar.
    32. Cu ocazia adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, pe lângă măsurile concrete instituite cu privire la organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, s-a dat posibilitatea organizatorilor jocurilor de noroc să renunţe la activitatea desfăşurată, dacă nu sunt de acord cu noile condiţii de autorizare şi de licenţiere, cu îndeplinirea unor condiţii cumulative. Astfel, potrivit art. I pct. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, care modifică art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, „în situaţia în care operatorii economici care deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc valabilă la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă nu doresc continuarea activităţii pentru care au fost licenţiaţi, pentru oprirea activităţii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: a) notifică renunţarea în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă la O.N.J.N. (Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc) şi la organele fiscale responsabile cu administrarea din punct de vedere fiscal a acestora; b) anexează la notificare o declaraţie a administratorului operatorului economic din care să rezulte modalitatea de conservare, dezafectare sau vânzare a mijloacelor de joc care au fost utilizate în scopul pentru care a fost emisă autorizaţia pentru exploatarea jocurilor de noroc; c) achită taxa aferentă autorizaţiilor pentru exploatarea jocurilor de noroc prevăzute de legislaţia în vigoare la momentul acordării acestora, în cuantumul şi la termenul stabilit prin decizia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. (Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc).“
    33. Totodată, Curtea observă că, în virtutea prevederilor constituţionale privind cursul procesului legislativ al unei ordonanţe de urgenţă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 124/2015, care a reglementat mai multe aspecte, spre exemplu: prin art. I a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, cu anumite modificări şi completări, între acestea regăsindu-se, pe de o parte, abrogarea art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, dar şi adoptarea unei noi anexe cuprinzând taxele percepute în activitatea jocurilor de noroc, care prevede, de asemenea, la punctul 3 - taxe speciale - taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine şi pentru videoloterie (VLT) de 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare.
    34. De asemenea, prin art. II din Legea nr. 124/2015 s-a prevăzut o situaţie tranzitorie, pentru operatorii jocurilor de noroc licenţiaţi la momentul intrării în vigoare a acestei legi. Astfel, potrivit art. II alin. (1)-(3) din Legea nr. 124/2015, „operatorii economici care deţin licenţă de organizare şi autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, valabilă la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi nu doresc continuarea activităţii în noile condiţii pot desfăşura această activitate până la data expirării autorizaţiilor, cu respectarea prevederilor art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi a următoarelor condiţii: [...]“; potrivit art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, […], au obligaţia de a achita taxa de viciu în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei.“
    35. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale privind libertatea economică şi aşezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea observă că aceasta este neîntemeiată, prevederile criticate fiind o aplicare a dispoziţiilor constituţionale menţionate, întrucât libertatea economică trebuie exercitată în condiţiile legii, iar cetăţenii au îndatorirea fundamentală de a contribui, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice.
    36. Existenţa unei obligaţii exprese a fiecărui cetăţean de a contribui prin impozite şi taxe la cheltuielile publice, prevăzută la art. 56 alin. (1) din Constituţie, şi a unei obligaţii a statului de a proteja interesele naţionale în activitatea financiară este justificată de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului. Astfel, este în afară de orice îndoială că încasarea impozitelor şi taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naţionale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să îşi îndeplinească obligaţiile sale faţă de cetăţeni şi agenţii economici, astfel cum sunt prevăzute de Legea fundamentală.
    37. Prin instituirea unor taxe şi impozite nu sunt afectate prevederile art. 45 din Constituţie, potrivit cărora accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate. Or, textele de lege criticate impun asemenea cerinţe legale. Accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertăţii economice. Prin urmare, statul, în temeiul art. 135 din Legea fundamentală, are obligaţia să impună reguli de disciplină economică, iar legiuitorul are competenţa să stabilească sancţiunile corespunzătoare pentru nerespectarea acestora.
    38. În acest context, Cutea reiterează cele mai sus menţionate, respectiv faptul că atât Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, precitată, şi prin Decizia nr. 135 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015, cât şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunţată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting & Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd împotriva Stichting de Nationale Sporttotalisator, au reţinut că statul, in concreto Guvernul, acţionând în calitate de legiuitor delegat, dar şi Parlamentul, au marjă largă de apreciere în ceea ce priveşte reglementarea jocurilor de noroc.
    39. Cu privire la susţinerea potrivit căreia prevederile criticate instituie o discriminare, prin prisma aşezării juste a sarcinilor fiscale, ca urmare a faptului că nu cad sub incidenţa acestora şi ceilalţi organizatori de alt tip de jocuri, Curtea observă că aceasta este neîntemeiată, întrucât nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalităţii decât atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor situaţii egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, ceea ce nu este cazul în privinţa reglementărilor criticate în speţa de faţă, deoarece acestea nu trebuie privite în mod izolat, ci trebuie avută în vedere întreaga legislaţie în materia jocurilor de noroc, respectiv atât aspectele particulare ale fiecărui tip de joc de noroc, cât şi aspectele generale.
    40. Faţă de cele prezentate, precum şi faţă de considerentele de principiu reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, şi reiterate, spre exemplu, prin Decizia nr. 45 din 17 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 27 mai 2015, potrivit cărora fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni, Curtea constată că prevederile criticate îndeplinesc cerinţele constituţionale cuprinse în prevederile invocate în susţinerea excepţiei.
    41. În final, Curtea observă că dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu este aplicabilă ipoteza prevăzută de norma constituţională invocată.
    42. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Euro Invest - S.R.L. şi de Societatea Tisza Game - S.R.L., ambele din Târgu Mureş, în dosarele nr. 2.505/102/2015 şi nr. 2.646/102/2015 ale Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea Total Slot - S.R.L. din Odorheiu Secuiesc în Dosarul nr. 1.274/96/2015a1 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. I pct. 47 [cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale ordonanţei de urgenţă în ansamblu sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Harghita - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 februarie 2017.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 72 din 28 februarie 2017

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"