Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina-Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│Cu participarea reprezentantului │
│Ministerului Public, procuror Loredana│
│Brezeanu. │
└──────────────────────────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27^45 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Agenţilor de Poliţie prin Biroul Teritorial - Poliţia de Frontieră Galaţi în Dosarul nr. 3.778/121/2018 al Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 359D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 456D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27^45 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Agenţilor de Poliţie prin Biroul Teritorial - Poliţia de Frontieră Galaţi în Dosarul nr. 3.779/121/2018 al Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele menţionate, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă. 5. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 456D/2019 la Dosarul nr. 359D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că ipoteza normei se referă la agentul de poliţie absolvent de studii superioare care vrea să acceadă în corpul ofiţerilor, ceea ce pentru el reprezintă o promovare, o avansare în carieră. Situaţia sa este diferită de aceea a persoanelor recrutate din sursă externă, motiv pentru care sunt justificate condiţiile instituite de lege cu privire la vechimea în profesie, evaluare şi calificative. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin încheierile din 13 februarie 2019 şi 26 februarie 2019, pronunţate în dosarele nr. 3.778/121/2018 şi nr. 3.779/121/2018, Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27^45 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Agenţilor de Poliţie prin Biroul Teritorial - Poliţia de Frontieră Galaţi cu ocazia soluţionării unor cauze de contencios administrativ având ca obiect suspendarea procedurii de concurs pentru agenţii de poliţie care vor candida pentru ocuparea unui post de execuţie vacant de ofiţer de poliţie, în condiţiile în care anumite dosare au fost respinse deoarece agenţii nu îndeplineau condiţia cuprinsă în textul de lege criticat. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că Legea nr. 360/2002 este o lege organică ce reglementează statutul poliţiştilor, funcţionari publici cu statut special, respectiv aspecte privind cariera poliţiştilor cum sunt selecţionarea, pregătirea şi obţinerea gradelor profesionale. Ofiţerii de poliţie pot proveni din rândul agenţilor de poliţie absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai instituţiilor de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei, cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 27^45 din Legea nr. 360/2002, dar pot proveni şi din încadrare directă sau transfer din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cu condiţia de a avea studii corespunzătoare cerinţelor postului şi de a îndeplini condiţiile reglementate prin art. 10 din Legea nr. 360/2002 [a se vedea art. 9 alin. (2) şi (2^2) din acelaşi act normativ]. 9. Din examinarea cadrului normativ anterior invocat se observă că legiuitorul a instituit un regim juridic distinct pentru agenţii de poliţie faţă de cel aplicabil persoanelor care nu au calitatea de poliţist, dar doresc să acceadă în categoria profesională a ofiţerilor pe poliţie. 10. Autorul excepţiei arată că atât Legea nr. 360/2002, cât şi Legea nr. 188/1999 consacră dreptul la promovare al poliţiştilor (funcţionari publici cu statut special), respectiv al funcţionarilor publici prin participarea la concursul sau examenul organizat în acest scop. Legiuitorul le acordă astfel un privilegiu agenţilor de poliţie, respectiv dreptul, iar nu posibilitatea de a promova în categoria/clasa superioară - ofiţeri de poliţie - prin participare la concurs (dacă există posturi de ofiţer vacante) sau prin transformarea postului ocupat de agent ca urmare a promovării concursului. 11. Faptul că textul de lege criticat prevede ca o condiţie de participare la concurs obligativitatea obţinerii cel puţin a calificativului „bine“ la ultimele două evaluări anuale de serviciu constituie un privilegiu acordat numai acelor agenţi care au o vechime minimă de 2 ani în funcţia de agent de poliţie. De asemenea, candidaţilor care nu au calitatea de poliţist nu le este condiţionată participarea de vechimea în profesiile anterioare. Totodată, agenţii de poliţie care îndeplinesc condiţia de vechime nu pot beneficia de dreptul reglementat de art. 9 alin. (2) coroborat cu art. 27^33 din Legea nr. 360/2002, ci trebuie să participe la un concurs în condiţii similare cu persoanele care nu au calitatea de poliţist. 12. Referitor la susţinerea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră potrivit căreia ocuparea posturilor vacante prin metoda încadrării directe asigură, în beneficiul instituţiei, o bază de selecţie extinsă în scopul reducerii deficitului de personal, obiectiv ce nu poate fi atins exclusiv prin încadrarea absolvenţilor instituţiilor ce pregătesc personal pentru necesităţile Ministerului Afacerilor Interne, autorul excepţiei apreciază că aceasta nu poate fi reţinută. Este de necontestat faptul că la Ministerul Afacerilor Interne există un deficit major de personal, însă acest deficit - în special în rândul ofiţerilor de poliţie - poate fi acoperit prin punerea în aplicare a prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, respectiv prin trecerea în corpul ofiţerilor de poliţie a agenţilor de poliţie cu studii superioare care doresc să fie promovaţi. 13. Interpretarea dată de instituţia menţionată vine în contradicţie cu scopul urmărit de legiuitor, acela de a acorda un beneficiu agenţilor de poliţie, în virtutea principiilor care stau la baza funcţiei publice. Or, persoanele din această categorie, din momentul numirii în funcţie şi până la îndeplinirea condiţiei prevăzute de textul de lege criticat, au „decăzut“ din dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea unei funcţii vacante de ofiţer de poliţie, drept de care, de altfel, nu au beneficiat niciun moment. 14. Referitor la încălcarea art. 16 din Constituţie se arată că situaţia în care categoriile de persoane se află trebuie să difere în esenţă pentru a justifica deosebirea de tratament. Or, organizatorul concursului a ales ca ocuparea funcţiei să fie realizată prin „încadrare directă/reîncadrare“, iar condiţia de a deţine cel puţin calificativul „bine“ la ultimele două evaluări anuale de serviciu nu este prevăzută pentru o astfel de situaţie. În consecinţă, apreciază autorul excepţiei, textul de lege criticat în forma interpretată şi aplicată de organizatorul concursului nu satisface rigorile art. 16 din Legea fundamentală. 15. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil, aceasta însemnând că nu urmăreşte un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere. 16. Or, textul de lege criticat, stabilind un beneficiu exclusiv pentru agenţii de poliţie de a ocupa cu prioritate o funcţie vacantă de execuţie de ofiţer de poliţie, prin trecerea acestora în categoria superioară, consacrat de art. 9 alin. (2) coroborat cu art. 27^33 din Legea nr. 360/2002, cu excluderea agenţilor de poliţie care nu au obţinut cel puţin calificativul „bine“ la ultimele două evaluări anuale de serviciu, instituie un tratament juridic diferit care echivalează cu o veritabilă discriminare, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă. 17. Dreptul de a promova în categoria ofiţerilor de poliţie trebuie să fie acordat în egală măsură tuturor agenţilor de poliţie în urma obţinerii unei diplome de studii de nivel superior prin participarea la examenul sau concursul organizat în acest sens, indiferent de vechimea în funcţia de agent de poliţie sau de calificativele acordate. 18. Autorul excepţiei arată că textul de lege criticat aduce atingere şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, aplicând prevederile convenţionale menţionate rezultă că în dreptul intern este reglementat dreptul de a participa la concursul sau examenul pentru ocuparea unor funcţii de ofiţer de poliţie vacante de către o autoritate publică care împiedică o persoană să beneficieze de dreptul respectiv, iar împiedicarea are drept cauză textul de lege criticat, respectiv neobţinerea cel puţin a calificativului „bine“ la ultimele două evaluări anuale de serviciu. Prin urmare, textul de lege criticat, aduce atingere art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie coroborat cu art. 27 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 şi cu art. 3 din Acordul privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici cu statut special poliţişti din Ministerul Afacerilor Interne nr. 9.968 din 5 aprilie 2017, semnat între Ministerul Afacerilor Interne şi organizaţiile sindicale reprezentative. 19. De asemenea, textul de lege criticat aduce atingere art. 21 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 25 lit. c) din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice care reglementează accesul egal la funcţiile publice naţionale. Aceste principii se aplică în mod egal celor care doresc să acceadă într-o funcţie publică, precum şi celor care sunt deja numiţi într-o funcţie publică şi doresc să promoveze. De asemenea, accesul la funcţia publică în categoria/clasa superioară este necesar să fie asigurat în aceleaşi condiţii, fără restricţii nerezonabile cum este aceea reglementată de textul legal criticat. 20. Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 11 şi 20 din Constituţie, autorul excepţiei arată că din analiza prevederilor art. 21 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi ale art. 25 lit. c) din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice rezultă indubitabil că reglementările internaţionale sunt mai favorabile decât cele naţionale. Totodată, în lumina art. 20 din Constituţie, apare fără echivoc că aplicarea principiului egalităţii în drepturi trebuie să fie realizată prin prisma art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie. 21. Din prevederile art. 11 din Constituţie decurge obligaţia ca statul român să îşi îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile asumate prin tratatele internaţionale ratificate, care fac parte din dreptul intern. Având în vedere că normele de drept internaţional oferă o protecţie mai ridicată cetăţenilor vizaţi decât normele de drept intern, în cazul de faţă textele internaţionale sunt aplicabile cu prioritate. 22. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că deturnarea reglementărilor de la scopul lor legitim printr-o sistematică interpretare şi aplicare eronată de către instanţele judecătoreşti sau celelalte subiecte chemate să le aplice poate determina neconstituţionalitatea acestora. Curtea Constituţională are, în acest caz, competenţa de a elimina viciul de neconstituţionalitate, esenţială fiind asigurarea drepturilor şi a libertăţilor persoanelor, precum şi a supremaţiei Constituţiei. 23. Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile legale criticate nu sunt contrare dispoziţiilor Constituţiei. 24. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 25. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepţiei şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 26. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 27. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 27^45 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, care au următorul conţinut: „Agentul de poliţie care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant de ofiţer, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: […] d) a obţinut calificativul de cel puţin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu.“ 28. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 - Egalitatea în drepturi şi art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, prevederilor art. 1 - Interzicerea discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 21 pct. 2 privind accesul egal la funcţii publice în aceeaşi ţară din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi ale art. 2 privind garantarea egală a drepturilor recunoscute de Pact şi ale art. 25 lit. c) referitor la accesul egal al cetăţenilor la funcţii publice în ţara lor din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. 29. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 484 din 27 septembrie 2023, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data soluţionării prezentei excepţii, s-a mai pronunţat asupra art. I pct. 20 [cu referire la art. 27^45 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. 30. În prezenta cauză, Curtea constată că principala critică formulată de autorul excepţiei priveşte încălcarea principiului egalităţii sub aspectul faptului că agenţii de poliţie care candidează pentru ocuparea unui post de execuţie vacant de ofiţer sunt obligaţi, prin textul de lege criticat, să aibă o vechime de minimum 2 ani în serviciu şi să fi obţinut calificativul „bine“ la ultimele două evaluări anuale de serviciu, pe când celelalte categorii de candidaţi care pot fi încadraţi direct sau transferaţi din instituţiile publice de apărare şi siguranţă naţională nu au aceeaşi obligaţie. 31. Cu privire la funcţionarii publici cu statut special - poliţişti -, Curtea constată că aceştia provin, de regulă, din rândul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale Ministerul Afacerilor Interne - respectiv şcolile de agenţi de poliţie şi Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“. 32. În ceea ce priveşte agenţii de poliţie, Curtea observă că aceştia sunt poliţişti care au absolvit programe de studii postliceale organizate de instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne. În situaţia în care agenţii de poliţie vor absolvi cu diplomă de licenţă sau echivalentă cursurile instituţiilor de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei, aceştia vor putea profesa ca ofiţeri de poliţie [a se vedea art. 9 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 360/2002]. Pentru a putea profesa ca ofiţeri de poliţie, agenţii trebuie să participe la concursul pentru ocuparea unui post vacant, cu îndeplinirea anumitor condiţii prevăzute de art. 27^45 din Legea nr. 360/2002: să fie declaraţi „apt“ la evaluarea psihologică organizată în acest scop; să nu se afle sub efectul unei sancţiuni disciplinare; să nu fie puşi la dispoziţie ori suspendaţi din funcţie în anumite condiţii şi să obţină calificativul de cel puţin „bine“ la ultimele două evaluări anuale de serviciu. 33. Curtea constată că prin excepţie de la regula încadrării absolvenţilor de învăţământ şi a agenţilor de poliţie cu studii superioare, pentru reducerea deficitului de poliţişti în structurile Ministerului Afacerilor Interne, pot fi încadrate direct sau transferate din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pe funcţii de execuţie vacante de poliţist, persoane cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale [art. 9 alin. (2^2) din Legea nr. 360/2002]. Condiţiile legale şi cerinţele de ocupare a posturilor prevăzute pentru încadrarea în funcţii de poliţist prin încadrare directă sau transfer din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională sunt cele prevăzute la art. 10 din Legea nr. 360/2002 şi la art. 7 alin. (1) din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 şi nr. 702 bis din 9 septembrie 2016. Între acestea nu este prevăzută o condiţie de vechime în funcţiile anterior deţinute. 34. Cu privire la principiul egalităţii, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). 35. Aplicând acest principiu în cauza de faţă, Curtea reţine că fiecare categorie profesională care poate candida pentru ocuparea unui post vacant de execuţie de ofiţer, respectiv agenţi de poliţie ori persoane din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, se află într-o situaţie diferită. Fiecare categorie are un parcurs profesional diferit atât sub aspectul studiilor absolvite, cât şi sub aspectul raporturilor de serviciu în funcţie de instituţia din care provine. Această diferenţă justifică o reglementare diferită a condiţiilor de acces la concurs. 36. Curtea reţine că stabilirea unei vechimi minime obligatorii pentru a accede la un post vacant de ofiţer de poliţie nu echivalează cu „decăderea“ din acest drept a tuturor agenţilor de poliţie care nu îndeplinesc condiţia de vechime, aşa cum susţine autorul excepţiei. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că legiuitorul este liber să stabilească condiţiile de acces în funcţiile publice atât timp cât opţiunea sa este justificată în mod obiectiv şi raţional (a se vedea Decizia nr. 41 din 24 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 24 februarie 2006). 37. Curtea a reţinut că alegerea profesiei implică pregătirea corespunzătoare pentru exercitarea acesteia, iar alegerea locului de muncă înseamnă opţiunea persoanei pentru un anumit loc de muncă sau pentru o anumită funcţie, pentru care are nivelul corespunzător de pregătire profesională şi care este disponibilă. Este firesc şi necesar ca exercitarea profesiilor importante sub aspectul interesului general al societăţii să fie reglementate prin lege, stabilindu-se atât condiţiile de studii şi de atestare pentru exercitarea lor, cât şi limitele competenţelor şi atribuţiilor funcţiilor din cadrul unor profesii date (a se vedea Decizia nr. 80 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 15 august 2000, şi Decizia nr. 321 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 3 decembrie 2004). 38. Aplicând aceste considerente în cauza de faţă, Curtea reţine că stabilirea unei vechimi minime necesare pentru ca agenţii de poliţie să acceadă la un post vacant de ofiţer de poliţie este justificată în mod obiectiv şi raţional de necesitatea dobândirii unei experienţe profesionale practice, având în vedere că este vorba despre exercitarea unei profesii importante sub aspectul interesului general al societăţii. 39. Pentru toate aceste motive, Curtea reţinute că nu este încălcat art. 16 din Constituţie şi nici celelalte prevederi din actele internaţionale invocate în susţinerea excepţiei. 40. Cât priveşte criticile referitoare la interpretarea şi aplicarea defectuoasă a legii de către organizatorul concursurilor, Curtea constată că acestea nu sunt aspecte de constituţionalitate, ci aspecte ce ţin de competenţa instanţei învestite cu judecarea cauzei. 41. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Naţional al Agenţilor de Poliţie prin Biroul Teritorial - Poliţia de Frontieră Galaţi în dosarele nr. 3.778/121/2018 şi nr. 3.779/121/2018 ale Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 27^45 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina-Cătălina Turcu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
