Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina-Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (6) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, ale art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi ale art. 74 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006, excepţie ridicată de Aurelia Fădur şi Daniel Fădur în Dosarul nr. 29.100/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 99D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorii excepţiei au depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea acesteia, precum şi corespondenţă prin poştă electronică pentru dovedirea celor afirmate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 74 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006, şi, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (6) din Legea nr. 248/2005 şi ale art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005. În acest sens arată că este firesc ca cetăţeanul român care optează pentru stabilirea domiciliului în altă ţară să predea vechiul act de identitate deoarece acesta nu mai corespunde realităţii, aşa cum cere art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005. Totodată, art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 stabileşte principiul libertăţii în alegerea domiciliului şi al unicităţii acestuia, astfel încât identificarea cu vechiul document nu mai este posibilă. Autoritatea competentă nu ar putea să elibereze niciun act de identitate în care să fie trecut domiciliul din străinătate deoarece, aşa cum rezultă din art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, evidenţa cetăţenilor români prin sistemul naţional de înregistrare şi actualizare a datelor cu caracter personal are în vedere cunoaşterea numărului, structurii şi mişcării populaţiei pe teritoriul ţării, iar alin. (3) al art. 2 prevede acelaşi criteriu şi pentru cei care domiciliază în străinătate, respectiv ultimul domiciliu avut pe teritoriul naţional. Deşi paşaportul nu se regăseşte în enumerarea actelor de identitate prevăzute de art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, acesta este un document de călătorie care, potrivit art. 6 din Legea nr. 248/2005, face dovada identităţii, cetăţeniei şi calităţii titularului atât în ţară, cât şi în străinătate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 14 decembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 29.100/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (6) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, ale art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi ale art. 74 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006. Excepţia a fost ridicată de Aurelia Fădur şi Daniel Fădur într-o cauză având ca obiect obligarea Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor - Municipiul Bucureşti să elibereze acte de identitate în care să fie trecută adresa domiciliului acestora în străinătate. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată, în esenţă, că domiciliază stabil într-un stat membru al Uniunii Europene. În anul 2018 s-au adresat autorităţii competente din România pentru eliberarea unor cărţi de identitate în care să apară domiciliul legal din respectivul stat. Cu privire la situaţia cetăţenilor români cu domiciliul legal în alt stat, în răspunsul primit de la autoritatea competentă s-a arătat că aceştia trebuie să predea cartea de identitate şi vor obţine un paşaport cu menţiunea „cetăţean român cu domiciliul în străinătate“. Autorii consideră însă că singurul act de identitate îl reprezintă cartea de identitate, iar nu paşaportul menţionat, care este doar un document de călătorie. Odată cu renunţarea la domiciliul din România li se cere să renunţe la actul de identitate şi să rămână în posesia unui document de călătorie pe baza căruia, la revenirea în ţară, nu pot vota, nu pot semna acte notariale, adică nu pot încheia niciun document în formă autentică, nu pot participa la încheierea de acte succesorale, nu pot închiria o locuinţă, nu se pot legitima în faţa instanţelor de judecată, nu se pot asocia în cadrul societăţilor comerciale, nu pot deschide conturi bancare, nu pot conduce vehicule în România deoarece la un eventual control trebuie prezentat actul de identitate, nu pot divorţa, nu se pot căsători, în cele mai multe cazuri nu pot închiria o maşină şi nu se pot caza la hotel. Autorii fac referire şi la alte inconveniente care rezultă din situaţia lor personală - cum ar fi, spre exemplu, obţinerea vizelor pentru ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, care îi blochează în oraşul în care sunt situate ambasadele până la obţinerea respectivelor vize în lipsa unei cărţi de identitate cu care să poată călători. De asemenea, schimbarea paşaportului sau pierderea acestuia îi pune în imposibilitate de deplasare în lipsa unei cărţi de identitate, ceea ce aduce atingere art. 17 din Constituţie. 7. Totodată, obţinerea unei cărţi de identitate provizorii ridică atât probleme tehnice, cât şi probleme de legalitate deoarece autorii trebuie să găsească pe cineva care să declare că îi ia în spaţiu, deşi nu vor locui efectiv în spaţiul respectiv. Retragerea actului de identitate reprezintă în sine retragerea unor drepturi conferite de cetăţenia română, precum şi o atingere adusă art. 1 alin. (3) şi art. 6 şi 7 din Constituţie. 8. Autorii mai arată că între cetăţenii români cu domiciliul în România şi cetăţenii străini din ţările membre ale Uniunii Europene care nu au trecute domiciliile în cărţile de identitate, pe de-o parte, şi cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, pe de altă parte, se creează o gravă inegalitate. În timp ce prima categorie de cetăţeni poate călători doar pe baza cărţii de identitate, în momentul în care solicită acordarea vizelor sau schimbarea paşaportului, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care domiciliază pe o insulă rămân blocaţi în localitatea în care se află ambasadele sau consulatul până la eliberarea unui nou paşaport, ceea ce aduce atingere art. 11, 25 şi 148 din Constituţie coroborate cu Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1.612/68 şi de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE şi 93/96/CEE. De asemenea, cetăţenii români din prima categorie se pot asocia cu un cetăţean român în scopul înfiinţării unei societăţi, pot merge la orice bancă din România pentru a deschide un cont bancar doar cu cartea de identitate şi/sau paşaportul, pe când cetăţenii români cu domiciliul în străinătate nu pot face acest lucru decât cu o carte de identitate provizorie. De asemenea, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate nu pot vota în România cu paşaportul, ci numai pe baza cărţii de identitate, ceea ce aduce atingere art. 36 din Constituţie. 9. Prin textele de lege criticate sunt încălcate şi prevederile art. 1, 5-8, 12, 13 şi 15 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului prin raportare la art. 20 din Constituţie, precum şi art. 53 din Constituţie prin restrângerea dreptului la actul de identitate al autorilor. 10. Aplicarea prevederilor legale criticate are drept consecinţă faptul că milioanele de români care, în fapt, au domiciliul în străinătate rămân în posesia cărţii de identitate unde apare un domiciliu fictiv din România. 11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată deoarece, potrivit art. 6 alin. (4) din Legea nr. 248/2005, paşaportul face dovada identităţii, cetăţeniei, calităţii, precum şi a dreptului titularului de a călători în străinătate. Deşi paşaportul nu este un act de identitate în sensul art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, acesta face dovada identităţii şi a cetăţeniei reclamanţilor, aceştia putându-se legitima cu paşaportul atât în ţară, cât şi în străinătate, contrar susţinerilor invocate. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse de autorii excepţiei, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost reţinut în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 34 alin. (6) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005, cu modificările aduse prin art. I pct. 22 din Legea nr. 175/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 11 iunie 2013, ale art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011, precum şi ale art. 74 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 17 octombrie 2006. 16. Din examinarea notelor scrise depuse de autorii excepţiei, Curtea reţine că, în realitate, obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 34 alin. (6) din Legea nr. 248/2005, ale art. 20 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 şi ale art. 74 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006, care aveau următorul cuprins: - Art. 34 alin. (6) din Legea nr. 248/2005: „Cetăţeanul român care şi-a stabilit domiciliul în străinătate are obligaţia ca, la înmânarea paşaportului simplu electronic ori a unui paşaport simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu, să predea actul de identitate care atestă existenţa domiciliului în România, emis de autorităţile române.“; – Art. 20 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005: "(1) Cartea de identitate provizorie se eliberează în următoarele cazuri: [...] c) în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România;(2) Termenul de valabilitate a cărţii de identitate provizorie este de un an.;" – Art. 74 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006: "Cetăţenii români domiciliaţi în străinătate, care doresc să intre în posesia unei cărţi de identitate provizorii, în care să fie înscrisă reşedinţa din România, unde locuiesc temporar, depun Cererea pentru eliberarea actului de identitate cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate şi reşedinţa în România, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 18, la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia au reşedinţa, la care anexează următoarele documente: a) paşaportul, aflat în termen de valabilitate, care atestă statutul de cetăţean român domiciliat în străinătate, original şi copii ale filei informatizate şi ale filelor destinate aplicării vizelor şi ştampilelor autorităţilor de frontieră, precum şi copii ale aceloraşi file ale paşaportului străin pentru situaţia în care solicitantul a intrat în ţară cu un document de călătorie emis de o autoritate străină; b) certificatul de naştere şi/sau de căsătorie, eliberate de oficiile de stare civilă române, original şi copie; c) hotărârea de divorţ definitivă şi irevocabilă, după caz, original şi copie; condiţiile de formă şi conţinut ale hotărârilor judecătoreşti pronunţate în străinătate sunt cele prevăzute la art. 61 alin. (2); d) dovada adresei de reşedinţă din România; e) două fotografii mărimea 3/4 cm, având la bază o bandă albă de 7 mm; f) chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate provizorii; g) documentul cu care se face dovada achitării, în condiţiile legii, a taxei extrajudiciare de timbru." 17. Ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional, art. 20 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 a fost modificat prin art. I pct. 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 12/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi cartea electronică de identitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 31 ianuarie 2023, păstrând soluţia legislativă criticată. În prezent, dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 au următorul cuprins: „(2) Termenul de valabilitate a cărţii de identitate provizorii este de: a) un an, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) şi e)“. 18. Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006 a fost abrogată prin art. 7 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 295/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi pentru stabilirea formei şi conţinutului actelor de identitate, ale dovezii de reşedinţă şi ale cărţii de imobil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 29 martie 2021. 19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi constituţionale: art. 1 alin. (3) referitor la valorile supreme ale statului român, art. 6 - Dreptul la identitate, art. 7 - Românii din străinătate, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 17 - Cetăţenii români în străinătate, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 25 - Libera circulaţie, art. 36 - Dreptul de vot, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană. Se încalcă şi art. 1, 5-8, 12, 13 şi 15 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că art. 74 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006, nu poate forma obiectul controlului efectuat de Curtea Constituţională. Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) teza întâi din Constituţie, Curtea Constituţională „hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial“. În aplicarea acestei dispoziţii constituţionale, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, prevede că instanţa de contencios constituţional „decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“. Aşadar, Curtea reţine că textul menţionat nu poate constitui obiect al controlului de constituţionalitate, astfel că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. 21. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (6) din Legea nr. 248/2005 şi ale art. 20 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, Curtea observă că acestea reglementează cu privire la obligaţia cetăţenilor români posesori ai unui paşaport cu menţionarea ţării de domiciliu de a preda actul de identitate care atestă domiciliul în România şi cu privire la eliberarea cărţii de identitate provizorii cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate şi la termenul acesteia de valabilitate. 22. Curtea constată că obiectul cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate îl constituie „obligarea pârâtei Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor Municipiul Bucureşti să elibereze acte de identitate în care să fie trecută şi înregistrată adresa legală a domiciliului din străinătate“. 23. Curtea reţine că efectul unei decizii de declarare a neconstituţionalităţii textelor de lege criticate este, pe de-o parte, acela că nu va mai exista obligaţia ca cetăţenii români posesori ai unui paşaport cu menţionarea ţării de domiciliu să predea actul de identitate care atestă domiciliul în România, rămânând atât în posesia paşaportului în care se face menţiunea ţării de domiciliu, cât şi a cărţii de identitate în care este trecut domiciliul din România. Pe de altă parte, un alt efect este acela că nu se vor mai putea elibera cărţi de identitate provizorii cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate. 24. Or, Curtea reţine că o decizie de admitere cu efectele menţionate nu are nicio incidenţă în legătură cu finalitatea urmărită prin acţiunea formulată, şi anume eliberarea în privinţa cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate a unor acte de identitate care să cuprindă menţiunea domiciliului lor din străinătate. 25. Curtea observă că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional „decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]“. Referitor la condiţia de admisibilitate privind relevanţa unei excepţii de neconstituţionalitate, în jurisprudenţa sa Curtea a reţinut că prima teză a art. 146 lit. d) din Constituţie, privind excepţia de neconstituţionalitate ridicată în faţa unei instanţe judecătoreşti sau de arbitraj comercial, reglementează un control de constituţionalitate a posteriori, concret şi incident, ce presupune sine qua non existenţa unui litigiu în cadrul căruia să se invoce neconstituţionalitatea unor acte normative de reglementare primară care să aibă legătură cu soluţionarea acestuia (a se vedea Decizia nr. 793 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 2 aprilie 2019, paragraful 14). Acest control de constituţionalitate este a posteriori pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. Este un control concret pentru că porneşte de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituţional doar cu soluţionarea chestiunii de constituţionalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituţia. În sfârşit, acesta este un control incident, pentru că apare în cadrul unui litigiu pendinte pe rolul unei instanţe judecătoreşti, dar nu poate fi soluţionat de aceasta, ci trebuie deferit Curţii Constituţionale, care îl va soluţiona fără a cunoaşte sau interveni pe fondul cauzei litigioase care l-a determinat. Însă Curtea Constituţională nu poate analiza conformitatea unor acte normative cu Constituţia în absenţa unei legături relevante între textul de lege criticat şi procesul pendinte. Prin urmare, Curtea a constatat că, de principiu, condiţionarea sesizării sale cu o excepţie de neconstituţionalitate de legătura dispoziţiei legale criticate cu soluţionarea cauzelor reprezintă un aspect esenţial al acestui tip de control de constituţionalitate (a se vedea Decizia nr. 793 din 6 decembrie 2018, precitată, paragraful 19). 26. Curtea reţine că prin critica formulată autorii doresc modificarea şi completarea legii în sensul introducerii unui nou act de identitate, care să ateste cetăţenia română şi să cuprindă domiciliul acestora din străinătate. Având în vedere că, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării şi că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, excepţia de neconstituţionalitate va fi respinsă ca fiind inadmisibilă. 27. Cu privire la alegaţiile autorilor excepţiei potrivit cărora, la revenirea în ţară, cetăţenii români posesori ai unui paşaport simplu electronic ori ai unui paşaport simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu nu pot vota în ţară, nu pot semna acte notariale, adică nu pot încheia niciun document în formă autentică, nu pot participa la încheierea de acte succesorale, nu pot închiria o locuinţă, nu se pot legitima în faţa instanţelor de judecată, nu se pot asocia în cadrul societăţilor comerciale, nu pot deschide conturi bancare, nu pot conduce vehicule în România deoarece la un eventual control trebuie prezentat actul de identitate, nu pot divorţa, nu se pot căsători, nu pot închiria o maşină şi nu se pot caza la hotel, în măsura în care aceste alegaţii vizează încălcarea unui drept constituţional, Curtea face următoarele observaţii. 28. Paşaportul simplu electronic sau paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu, reglementat prin art. 34 din Legea nr. 248/2005, se eliberează cetăţeanului român care şi-a stabilit domiciliul în străinătate atunci când se află în una dintre următoarele situaţii: a dobândit un drept de şedere pentru o perioadă de cel puţin un an sau, după caz, i s-a prelungit succesiv dreptul de şedere, în decurs de un an, pe teritoriul statului respectiv; a dobândit un drept de şedere pe teritoriul statului respectiv, în scopul reunificării familiale cu o persoană care domiciliază pe teritoriul acelui stat; a dobândit un drept de lungă şedere sau, după caz, un drept de şedere permanentă pe teritoriul statului respectiv; a dobândit cetăţenia statului respectiv; a dobândit un drept de muncă ori este înscris într-o instituţie privată sau publică cu scopul principal de a urma studii, inclusiv de formare profesională. 29. Situaţiile enunţate presupun dobândirea unor drepturi atestate prin acte eliberate de statul în care cetăţeanul român şi-a stabilit domiciliul. În acest caz, cetăţeanul român va deţine, pe lângă paşaportul simplu electronic sau paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu, şi acte eliberate de statul în care domiciliază care atestă situaţiile enumerate mai sus. 30. Potrivit art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate, iar, potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 248/2005, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar sunt documente de călătorie pe baza cărora cetăţenii români pot călători în străinătate. 31. Legiuitorul a reglementat însă prin art. 6 alin. (4) din Legea nr. 248/2005 că documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) sunt proprietatea statului român şi fac dovada identităţii, cetăţeniei, calităţii, precum şi a dreptului titularului de a călători în străinătate. 32. Curtea observă astfel că paşaportul simplu electronic sau paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu, chiar dacă nu sunt calificate de lege ca acte de identitate, ci ca documente de călătorie, fac dovada identităţii cetăţeanului român. În condiţiile în care prin lege se permite dovedirea identităţii unei persoane cu paşaportul, apariţia în practică a unor situaţii în care este refuzată identificarea cu acest tip de document constituie o greşită aplicare a legii de către autorităţile în faţa cărora cetăţeanul se identifică. 33. Din studiul cadrului normativ în vigoare, Curtea observă că, potrivit art. 85 alin. (1) lit. b) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 19 martie 2018, părţile participante la actul notarial pot fi identificate de notarul public prin verificarea identităţii acestora, în vederea încheierii unui act sau îndeplinirii unei proceduri notariale, după caz, prin paşapoarte, „în condiţiile legii“. Pentru a verifica dacă în practică este respectat dreptul persoanei de a fi identificată prin paşaport, Curtea a solicitat, cu Adresa nr. 7.645 din 24 octombrie 2023, o informare la Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, care a transmis cu Adresa nr. 8.875 din 29 noiembrie 2023 că sintagma „în condiţiile legii“ anterior menţionată trimite la prevederile art. 6 alin. (4) din Legea nr. 248/2005 potrivit cărora paşaportul face dovada identităţii şi acesta poate servi la stabilirea identităţii persoanei numai când cetăţeanul român şi-a stabilit domiciliul în străinătate, interpretare întâlnită şi în practica notarială. 34. Curtea mai observă că autorii mai susţin că nu se pot legitima în faţa instanţelor de judecată cu paşaportul simplu electronic sau cu paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu. Cu privire la acest aspect, Curtea a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Adresa nr. 7.644 din 24 octombrie 2023, jurisprudenţă din care să rezulte dacă s-a admis sau s-a respins identificarea părţilor cu paşaportul simplu electronic sau cu paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu. Răspunzând solicitării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat jurisprudenţă, cu Adresa nr. 8.087 din 7 noiembrie 2023, din care rezultă că în faţa acestei instanţe s-a permis identificarea unei părţi cu paşaportul. 35. De asemenea, autorii afirmă că nu se pot asocia în cadrul societăţilor, afirmaţie care, dacă ar fi reală, ar încălca libertatea economică reglementată prin art. 45 din Constituţie. Curtea a solicitat informaţii de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului asupra acestor aspecte, prin Adresa nr. 7.646 din 24 octombrie 2023, iar autoritatea respectivă a transmis prin Adresa nr. 8.001 din 6 noiembrie 2023 că au fost soluţionate cereri de înregistrare în registrul comerţului în susţinerea cărora au fost depuse astfel de paşapoarte, dar s-au solicitat şi documente din care să rezulte adresa de domiciliu a persoanei solicitante. 36. Cât priveşte afirmaţia privind imposibilitatea de a se identifica cu paşaport la încheierea căsătoriei, Curtea constată că, potrivit informaţiilor furnizate pe pagina de internet a Ministerului Afacerilor Externe, printre documentele necesare în vederea oficierii căsătoriei la consulat, în cazul în care viitorii soţi sunt cetăţeni români, se solicită dovada domiciliului sau a reşedinţei în circumscripţia consulară a misiunii diplomatice/oficiului consular (cel puţin a unuia dintre viitorii soţi) şi documentele prin care se face dovada identităţii viitorilor soţi (carte de identitate sau paşaport), în original, aflate în termen de valabilitate atât la data depunerii declaraţiei, cât şi la data oficierii căsătoriei. 37. Curtea observă, de asemenea, că votul poate fi exercitat potrivit art. 83 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, respectiv cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate, în baza paşaportului simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu. 38. În final, cu privire la susţinerile autorilor în sensul că locuiesc pe o insulă şi în situaţia în care doresc obţinerea unei vize pentru a călători într-un stat care nu este membru al Uniunii rămân blocaţi în partea continentală până la obţinerea vizei, Curtea observă că acestea nu sunt probleme de constituţionalitate. Rezolvarea acestor situaţii de tranzit în interiorul aceleiaşi ţări ţine de respectivul stat în ceea ce priveşte emiterea unor acte care să permită deplasarea în interiorul său. 39. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (6) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, ale art. 20 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi ale art. 74 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor legale privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006, excepţie ridicată de Aurelia Fădur şi Daniel Fădur în Dosarul nr. 29.100/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina-Cătălina Turcu -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
