Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 715 din 12 decembrie 2023  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 715 din 12 decembrie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 520 din 4 iunie 2024

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal, excepţie ridicată de Marian Cristian Manea în Dosarul nr. 27.422/4/2019 al Tribunalului Ilfov - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 236D/2020.
    2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. Este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 638 din 17 octombrie 2017 şi nr. 63 din 24 februarie 2022.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Decizia penală nr. 812/C din 16 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 27.422/4/2019, Tribunalul Ilfov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal, excepţie ridicată de Marian Cristian Manea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate de autorul excepţiei împotriva unei sentinţe penale prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de liberare condiţionată formulată de acelaşi autor.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că, în opoziţie cu dispoziţiile art. 100 alin. (1) lit. a)-c) din Codul penal, care prevăd condiţii obiective ce trebuie îndeplinite în vederea liberării condiţionate, textul criticat reglementează o condiţie subiectivă a cărei îndeplinire este lăsată la aprecierea instanţei, respectiv aceea ca instanţa să aibă convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate. Se susţine că, astfel, prevederile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal au determinat o jurisprudenţă neunitară a instanţelor naţionale în materia liberării condiţionate, caracterizată prin pronunţarea unor soluţii diferite în cazuri similare, şi că acestea nu permit destinatarilor legii, care au niveluri de şcolarizare şi de pregătire diferite, să poată prevedea efectele aplicării lor. Pentru aceste motive, se apreciază că textul criticat încalcă standardele de calitate a legii, astfel cum acestea rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi din cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Se susţine, totodată, că dispoziţiile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal contravin dispoziţiilor legale referitoare la claritatea, precizia şi previzibilitatea legii, prevăzute în cuprinsul Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, dar şi dreptului la un proces echitabil, reglementat la art. 21 alin. (3) din Constituţie şi la art. 6 din Convenţie.
    6. Tribunalul Ilfov - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la condiţiile liberării condiţionate şi se susţine că textul criticat nu contravine principiului egalităţii în drepturi, care implică reglementarea unui regim juridic diferit pentru situaţii care sunt, în esenţă, diferite.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal, care au următorul cuprins: „(1) Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: (...) d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.“
    11. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 73 alin. (3) lit. h) referitoare la categoriile de legi.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunţată, în acest sens, Decizia nr. 63 din 24 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 8 iulie 2022, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată în respectiva cauză.
    13. Prin Decizia nr. 63 din 24 februarie 2022, precitată, Curtea a constatat, în esenţă, că cerinţa reglementată prin dispoziţiile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal - respectiv cea a convingerii instanţei că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate - semnifică concluzia legitimă a organelor judiciare că persoanele condamnate, în urma executării părţilor din pedepsele penale dispuse în privinţa lor, expres prevăzute prin textele criticate, au înţeles semnificaţia şi gravitatea faptelor săvârşite şi urmările acestora şi şi-au adaptat comportamentul la cerinţele legale, aspect ce face posibilă liberarea lor condiţionată, în condiţii de siguranţă pentru ceilalţi membri ai societăţii. Prin urmare, Curtea a reţinut că prevederile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal sunt clare, precise şi previzibile, fiind în acord cu dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5).
    14. În ceea ce priveşte lăsarea la aprecierea instanţelor judecătoreşti a îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal în fiecare cauză în care se solicită liberarea condiţionată, Curtea a constatat că aceasta nu încalcă principiul egalităţii în drepturi, deoarece acest drept al instanţei de a verifica, în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele concrete ce pot fi constatate, dacă a survenit îndreptarea conduitei persoanei condamnate, ca urmare a executării unei părţi din pedeapsa penală privativă de libertate dispusă în privinţa sa în cadrul unui penitenciar, corespunde însuşi scopului instituţiei liberării condiţionate. Aceasta presupune acordarea, în favoarea anumitor persoane condamnate, care au executat o parte din pedepsele penale în stare de detenţie, a dreptului de a executa părţile rămase din respectivele pedepse în stare de libertate, cu respectarea anumitor obligaţii, expres prevăzute de legiuitor, în situaţia îndeplinirii anumitor condiţii, care sunt, de asemenea, prevăzute de lege. Astfel, liberarea condiţionată reprezintă o vocaţie a persoanei condamnate a cărei realizare depinde de îndeplinirea condiţiilor anterior referite, printre care şi cea criticată de autorul excepţiei, cerinţă care nu poate fi verificată decât de către organele judiciare. Prin urmare, legiuitorul a consacrat, în acest caz, dreptul de apreciere al judecătorului cu privire la îndeplinirea condiţiilor referitoare la liberarea condiţionată, drept care se înscrie în marja sa de apreciere, in concreto, a situaţiei persoanelor condamnate. Acest aspect nu este însă de natură să creeze discriminare între persoanele condamnate care solicită liberarea condiţionată, textele criticate aplicându-se, în mod egal, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normelor juridice supuse controlului de constituţionalitate. De altfel, Curtea a menţionat că o eventuală enumerare de către legiuitor, în cuprinsul textului criticat, a tuturor conduitelor ce pot duce la concluzia îndreptării persoanei condamnate, în sensul realizării scopului pedepsei penale, nu este practic posibilă.
    15. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin dispoziţiile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, Curtea a constatat că acestea nu sunt aplicabile în cauză, întrucât textele criticate reglementează instituţii de drept penal substanţial. Or, dreptul la un proces echitabil presupune o serie de garanţii, precum egalitatea armelor, dreptul la apărare, accesul la un tribunal imparţial şi caracterul contradictoriu al procedurilor, drepturi ce pot fi asigurate doar prin intermediul normelor procesual penale.
    16. Prin aceeaşi Decizie nr. 63 din 24 februarie 2022, precitată, Curtea a constatat că, potrivit art. 97 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, liberarea condiţionată se acordă la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru liberare condiţionată, care este alcătuită din judecătorul de supraveghere a privării de libertate, care este şi preşedintele comisiei, directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială şi un consilier de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune competent potrivit legii în circumscripţia căruia se află penitenciarul. Conform alin. (3) al aceluiaşi art. 97, la formularea propunerii de liberare condiţionată a persoanei condamnate sunt avute în vedere: fracţiunea din pedeapsă efectiv executată şi partea din durata pedepsei care este considerată ca executată, conform art. 96 din Legea nr. 254/2013; regimul de executare a pedepsei privative de libertate în care este repartizată; îndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, în afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească; conduita persoanei condamnate şi eforturile acesteia pentru reintegrare socială, în special în cadrul muncii prestate, al activităţilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii şcolare şi al formării profesionale, precum şi responsabilităţile încredinţate, recompensele acordate şi sancţiunile disciplinare aplicate; antecedentele sale penale. De asemenea, conform art. 97 alin. (6) din Legea nr. 254/2003, propunerea comisiei pentru liberare condiţionată este cuprinsă într-un proces-verbal motivat, care cuprinde poziţia membrilor comisiei faţă de propunerea de liberare, iar, conform alin. (7) al articolului anterior menţionat, la procesul-verbal de propunere a liberării condiţionate se anexează, prin grija consilierului de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune competent potrivit legii în circumscripţia căruia se află penitenciarul, recomandările cu privire la măsurile de supraveghere şi obligaţiile prevăzute la art. 101 din Codul penal care pot fi aplicate de către instanţa de judecată, în cazul în care restul de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării persoanei condamnate este de 2 ani sau mai mare.
    17. Prin urmare, comisia pentru liberare condiţionată constituită potrivit art. 97 din Legea nr. 254/2003 are un caracter mixt, administrativ-jurisdicţional, iar procesul-verbal elaborat de aceasta în vederea liberării condiţionate a persoanei condamnate are caracterul unei propuneri făcute instanţei competente să soluţioneze cererea, care, conform art. 97 alin. (10) din Legea nr. 254/2003, este judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul.
    18. În aceste condiţii, Curtea a constatat că instanţa competentă să soluţioneze propunerea de liberare condiţionată nu este obligată să îşi însuşească aspectele reţinute în procesul-verbal elaborat de comisia pentru liberare condiţionată şi în documentele anexate, iar, în ipoteza în care acestea sunt favorabile persoanei condamnate, să dispună soluţia liberării condiţionate. Dimpotrivă, instanţa învestită cu soluţionarea propunerii de liberare condiţionată este obligată ca, pentru pronunţarea soluţiei, să ţină cont de aspectele prevăzute la art. 100 alin. (1) din Codul penal, unul dintre acestea fiind ca instanţa să aibă convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.
    19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice această jurisprudenţă, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei mai sus invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marian Cristian Manea în Dosarul nr. 27.422/4/2019 al Tribunalului Ilfov - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2023.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Teodora Pop


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016