Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 711 din 5 noiembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 711 din 5 noiembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 150 din 25 februarie 2020
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Amelin Marusac în Dosarul nr. 68/314/2016 al Judecătoriei Suceava şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.448D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază excepţia ca fiind, în principal, inadmisibilă, întrucât autorul acesteia deduce neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate prin raportare la prevederile art. 255 şi 265 din Codul fiscal. Pe fond, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii, spre exemplu, Decizia nr. 779 din 17 noiembrie 2015.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 30 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 68/314/2016, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Amelin Marusac într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare prin care a solicitat anularea titlului executoriu prin care i s-a stabilit obligaţia de plată a unei sume reprezentând impozite şi taxe locale, precum şi accesorii.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt în contradicţie evidentă cu art. 255 şi 265 din Codul fiscal, care prevăd că impozitele pe clădiri şi autoturisme sunt impozite anuale şi nu stabilesc o sancţiune pentru neachitarea anumitor sume din impozitul datorat în cursul anului. Astfel, consideră că dreptul de a percepe majorări pentru impozitele şi taxele datorate trebuie să ia naştere după încheierea anului fiscal la care se raportează acel impozit datorat, iar nu în interiorul anului fiscal. Altfel, impozitele şi taxele datorate încetează să mai fie anuale şi, prin urmare, ar trebui redefinite prin lege ca fiind trimestriale sau semestriale. Prin aplicarea art. 124^1 din Codul de procedură fiscală s-a ajuns în situaţia nedreaptă în care statul se îmbogăţeşte fără justă cauză prin perceperea ilegală a unor sume de bani de la cetăţeni.
    6. Se mai arată că dispoziţiile legale criticate contravin art. 137 şi 139 din Constituţie, întrucât stabilesc majorări de întârziere printr-o ordonanţă a Guvernului, şi nu printr-o lege organică.
    7. Judecătoria Suceava apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât eventuala contradicţie dintre două acte normative nu poate forma obiectul controlului de constituţionalitate. Examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele, iar simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. În acest sens invocă Decizia nr. 131 din 1 februarie 2011 sau Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011.
    10. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate, şi reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 561 din 16 octombrie 2014, nr. 858 din 10 decembrie 2015 sau nr. 872 din 15 decembrie 2015.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 124^1 - Majorări de întârziere în cazul creanţelor datorate bugetelor locale din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
    "(1) Prin excepţie de la prevederile art. 119 alin. (1) şi art. 120^1, pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată datorate bugetelor locale, se datorează după acest termen majorări de întârziere.
(2) Nivelul majorării de întârziere este de 2% din cuantumul obligaţiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracţiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
(3) Prevederile art. 119-124 sunt aplicabile în mod corespunzător.
(4) Pentru sumele de restituit de la bugetul local se datorează dobândă. Nivelul şi modul de calcul al dobânzii sunt cele prevăzute la alin. (2)."

    14. În privinţa obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă faptul că Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală a fost abrogată prin art. 354 lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va analiza dispoziţiile criticate, întrucât ele continuă să producă efecte juridice în cauză.
    15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 56 privind contribuţiile financiare, ale art. 137 privind sistemul financiar şi ale art. 139 privind impozite, taxe şi alte contribuţii. Totodată, Curtea reţine că din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că în susţinerea acesteia sunt invocate şi prevederile art. 16 şi ale art. 73 privind categoriile de legi din Constituţie.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că sintagma „numai prin lege“ din cuprinsul art. 139 alin. (1) din Constituţie nu are o semnificaţie absolută, în sensul de act de reglementare primară adoptat de Parlament (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 878 din 23 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2013, sau Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 25 februarie 2013). A condiţiona adoptarea unor prevederi referitoare la bugetul de stat numai prin dezbatere parlamentară ar însemna a nu ţine cont de realităţile concrete ale derulării procedurilor parlamentare, astfel încât, pe perioada vacanţei parlamentare, să nu poată fi adoptate asemenea reglementări, în condiţiile prevederilor constituţionale referitoare la delegarea legislativă. Sintagma „numai prin lege“ urmăreşte, aşadar, să interzică stabilirea unor impozite şi taxe pentru bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat prin acte inferioare legii, cum ar fi hotărâri ale Guvernului, ordine ale miniştrilor etc., sintagma nefiind aplicabilă în cazul adoptării ordonanţelor şi ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului în acest domeniu. Mai mult, Curtea a statuat prin deciziile anterior menţionate că termenul de „lege“ folosit în prevederile constituţionale ale art. 139 alin. (1) desemnează acte normative ce au forţa juridică a legii, fiind incluse aici şi ordonanţele Guvernului.
    17. Curtea a mai reţinut în jurisprudenţa sa că, pentru a se înlătura posibilitatea proliferării actelor normative de ordin administrativ în această materie, Constituţia a consacrat regula conform căreia impozitele şi taxele pentru bugetul de stat (bugetul asigurărilor sociale de stat) se stabilesc numai prin act ce are forţa juridică a legii. Prin utilizarea cuvântului „numai“ se doreşte să se bareze posibilitatea stabilirii de impozite şi taxe pentru bugetul de stat prin acte inferioare, ca forţă juridică, legii, cum sunt hotărârile Guvernului (Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992).
    18. Pentru aceleaşi considerente nu poate fi reţinută nici încălcarea art. 137 din Constituţie.
    19. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16 din Constituţie Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a subliniat în mod constant că egalitatea nu înseamnă uniformitate şi că pentru situaţii diferite se impun soluţii juridice diferite. Astfel, în Decizia nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997, Curtea a arătat că principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă aplicarea aceluiaşi regim juridic unor situaţii care, prin specificul lor, sunt diferite. De asemenea, Curtea a statuat că principiul egalităţii nu presupune uniformitate, aşa încât toate situaţiile să fie tratate în acelaşi fel, ci presupune ca la situaţii egale să corespundă un tratament egal, iar la situaţii diferite să existe un tratament diferit. Principiul egalităţii nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situaţii diferite.
    20. Prin urmare, raportat la cauza de faţă, Curtea constată că cetăţenii care beneficiază de o bonificaţie din partea statului pentru că au manifestat diligenţă în plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri datorat pentru întregul an nu se află în aceeaşi situaţie cu cetăţenii care nu au plătit impozitul şi cărora li se aplică majorări de întârziere.
    21. În continuare, referitor la încălcarea art. 56 din Constituţie, Curtea reţine că stabilirea printr-o dispoziţie legală expresă a unor sancţiuni cu caracter fiscal pentru neîndeplinirea la termen a obligaţiilor bugetare se circumscrie sferei de aplicare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 şi 139 şi reprezintă regula generală în materia impozitelor şi taxelor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 561 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 18 decembrie 2014, paragrafele 18 şi 19).
    22. Referitor la invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 73 alin. (1) şi alin. (3) lit. l) şi o) din Constituţie privind reglementarea prin lege organică a organizării şi funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi, precum şi a organizării administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală, Curtea observă că acestea nu au incidenţă în cauză, dispoziţiile legale criticate vizând regimul plăţii unor obligaţii fiscale.
    23. În fine, în ceea ce priveşte contrarietatea dispoziţiilor legale criticate cu prevederile art. 255 şi 265 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, sub aspectul caracterului anual al impozitului, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi primită, întrucât examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 433 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 4 iulie 2012).
    24. Totodată, referitor la susţinerea potrivit căreia majorarea de întârziere i s-a perceput în interiorul anului fiscal, Curtea reţine că această critică se bazează pe situaţia de fapt a dosarului, ceea ce, în realitate, reprezintă o chestiune de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 255 din Codul fiscal raportat la dispoziţiile legale criticate.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Amelin Marusac în Dosarul nr. 68/314/2016 al Judecătoriei Suceava şi constată că dispoziţiile art. 124^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Suceava şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 711 din 5 noiembrie 2019

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016