Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 71 din 18 februarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 71 din 18 februarie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 71 din 18 februarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 580 din 2 iulie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Elena Ene, Cristian Georgescu, Constantin Radu şi Mihaela Dinescu în Dosarul nr. 4.544/105/2016* al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.023D/2018.
    2. La apelul nominal răspunde autoarea excepţiei Elena Ene, personal şi reprezentată de doamna avocat Luminiţa Gaborfi, din Baroul Prahova, cu delegaţie depusă la dosar. De asemenea, doamna avocat îl reprezintă şi pe autorul excepţiei, Constantin Radu. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că sintagma „construcţii uşoare şi demontabile“, cuprinsă în textul de lege criticat, nu a fost definită în legea criticată, nici în normele de aplicare ale acesteia ceea ce contravine principiilor constituţionale ale clarităţii şi previzibilităţii normei legale, precum şi securităţii juridice. Se mai arată că preambulul actului normativ criticat nu lămureşte înţelesul acestei sintagme, nici prin explicitarea acestuia şi nici prin enumerarea limitativă a tipurilor de construcţii care intră în această categorie. Se mai susţine că restituirea terenurilor pe care se aflau astfel de construcţii se putea face în funcţie de natura construcţiilor edificate în mod legal, înainte de intrarea în vigoare a legii. Lipsa acestei definiţii conduce la o interpretare arbitrară a textului de lege, ceea ce nu reflectă voinţa legiuitorului. De asemenea, în speţă nu poate fi vorba de o problemă de interpretare şi aplicare a legii de către autorităţile publice care au atribuţii în acest domeniu, dat fiind faptul că nu există niciun element concret care să concure la o determinare concretă a acestei sintagme. Se mai arată că în normele metodologice de aplicare a legii criticate există o altă noţiune nouă, şi anume „garaje cu durată limitată în timp“, astfel încât nu se poate face o interpretare şi aplicare coerentă a legii. Se mai arată că textul de lege criticat are un caracter general, ceea ce conduce la interpretări multiple şi arbitrare, fiind în contradicţie şi cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Invocă cele statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la principiul preeminenţei dreptului. Depune concluzii scrise.
    4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile legale criticate sunt redactate cu suficientă precizie şi claritate, astfel încât destinatarii normei să-şi adapteze conduita în conformitate cu aceasta. Invocă cele statuate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la principiul generalităţii legilor şi arată că interpretarea acestora intră în competenţa autorităţilor publice care le aplică, în speţă primarul municipiului Ploieşti, respectiv a instanţei de judecată. Se mai arată că sintagma criticată a fost lămurită în normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Decizia civilă nr. 889 din 20 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.544/105/2016*, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Excepţia a fost invocată de Elena Ene, Cristian Georgescu, Constantin Radu şi Mihaela Dinescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni privind constatarea nulităţii absolute a unei dispoziţii de restituire în natură a unui imobil, în temeiul Legii nr. 10/2001.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că textul de lege criticat nu îndeplineşte nici cerinţele constituţionale de claritate şi previzibilitate a normei legale şi nici pe cele statuate de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, întrucât nu defineşte sintagma „construcţii uşoare sau demontabile“. În acest sens, se arată că această sintagmă are caracter general, ceea ce poate conduce la interpretări multiple, arbitrare, în ceea ce priveşte categoriile de construcţii ce pot fi considerate uşoare sau demontabile, fiind prejudiciate, în acest mod, drepturile şi interesele legitime ale persoanelor care au edificat astfel de construcţii, cu respectarea normelor legale în vigoare. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, principiul preeminenţei dreptului presupune existenţa unor legi clare, ale căror norme să nu fie supuse unor interpretări diferite, de natură a afecta securitatea raporturilor juridice, ca urmare a pronunţării unor soluţii diferite, asupra aceleiaşi probleme juridice.
    7. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederea legală criticată este în acord cu principiul constituţional al securităţii juridice, în componenta sa referitoare la calitatea legii, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. De asemenea, apreciază că determinarea, în concret, a categoriilor de construcţii uşoare şi/sau demontabile ţine, în realitate, de interpretarea şi aplicarea legii de către autorităţile publice cu atribuţii în acest domeniu.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cărora: „(3) Se restituie în natură terenurile pe care s-au ridicat construcţii neautorizate în condiţiile legii după data de 1 ianuarie 1990, precum şi construcţii uşoare sau demontabile.“
    12. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin (5) privind principiul securităţii juridice, în componenta sa referitoare la calitatea legii.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate ale legii, în jurisprudenţa sa a statuat că una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative şi că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curţii Constituţionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia Curţii Constituţionale nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).
    14. Cu toate acestea, cu privire la modul de reglementare a normelor, Curtea Constituţională, având în vedere principiul generalităţii legilor, a reţinut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, şi Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la care se reţin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunţată în Cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). Întinderea noţiunii de previzibilitate depinde însă, într-o largă măsură, de conţinutul textului respectiv, de domeniul la care se referă, precum şi de numărul şi de calitatea destinatarilor săi. Asemenea consecinţe nu au nevoie să fie previzibile cu o certitudine absolută. O atare certitudine, oricât de dorită ar fi, este imposibil de realizat şi, mai mult, poate da naştere unei rigidităţi excesive a reglementării. Prin urmare, existenţa unor probleme de interpretare şi aplicare a legii este inerentă oricărui sistem de drept, deoarece, în mod inevitabil, normele juridice au un anumit grad de generalitate.
    15. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reţine că sintagma „construcţii uşoare sau demontabile“ este precis exemplificată în pct. 10.4 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 250/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 3 aprilie 2007, potrivit cărora: „(...) Se vor restitui în natură terenurile pe care au fost amplasate construcţii uşoare sau demontabile (garaje, chioşcuri şi altele asemenea), chiar dacă amplasarea acestora a fost autorizată (construcţiile care au acest regim se amplasau, potrivit legii, numai pe perioada determinată, adică autorizaţia era temporară) (...).“
    16. Prin urmare, Curtea reţine că norma criticată îndeplineşte cerinţele de precizie şi claritate, fiind redactată cu o suficientă precizie, de natură să permită destinatarilor punerea ei în aplicare, aceasta urmând a fi interpretată în raport cu prevederile similare cuprinse în Normele metodologice de aplicare a actului normativ criticat.
    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Ene, Cristian Georgescu, Constantin Radu şi Mihaela Dinescu în Dosarul nr. 4.544/105/2016* al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 februarie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Irina Loredana Gulie


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016