Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 708 din 5 noiembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 708 din 5 noiembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 708 din 5 noiembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 511 din 16 iunie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, excepţie ridicată de Ihab El Ghalayini în Dosarul nr. 546/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.347 D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că dobândirea cetăţeniei reprezintă o vocaţie, iar nu un drept al solicitantului şi este supusă unui regim de reglementare internă, statele membre având competenţa exclusivă de a stabili în cadrul legislaţiei proprii atât modalitatea de dobândire şi pierdere a cetăţeniei, cât şi totalitatea drepturilor şi a obligaţilor care iau naştere din legătura politică şi juridică a apartenenţei la un stat. Prin urmare, stabilirea prin lege a unor condiţii pentru dobândirea cetăţeniei în considerarea legăturilor care se vor crea între cetăţean şi stat nu este disproporţionată şi excesivă şi nu aduce atingere dispoziţiilor constituţionale invocate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 6 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 546/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991. Excepţia a fost invocată de Ihab El Ghalayini întro cauză având ca obiect acţiunea prin care a solicitat anularea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de respingere a cererii de acordare a cetăţeniei române motivat de faptul că nu au fost respectate prevederile art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991. Ordinul a fost emis ca urmare a faptului că autorului excepţiei i s-a pus în vedere de către Comisia pentru cetăţenie să facă dovada veniturilor realizate în mod legal. Or, din actele depuse, nu a reieşit obţinerea unui venit lunar în România şi nici provenienţa sumelor de bani aflate în conturile autorului şi legalitatea obţinerii acestora.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată, în esenţă, că prin textul de lege criticat se instituie o discriminare între cetăţeanul român căsătorit cu un cetăţean străin - care a formulat o cerere de acordare a cetăţeniei - dar care lucrează şi realizează venituri în străinătate şi cetăţeanul român al cărui soţ, de asemenea, solicitant al cetăţeniei, lucrează şi dobândeşte venituri în România. Se realizează o discriminare între copiii cetăţeni români ai soţului cetăţean străin care aplică pentru cetăţenie, dar nu realizează venituri în România, şi copiii soţului cetăţean străin care aplică pentru cetăţenie, dar realizează venituri în România.
    6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că dreptul statelor de a reglementa în legislaţia internă condiţiile în care un străin sau un apatrid poate dobândi cetăţenia acelui stat - în cazul de faţă prin naturalizare, în temeiul art. 8 din Legea nr. 21/1991 - este, alături de alte prerogative, spre exemplu, de a legifera, de a distribui justiţia, de a percepe taxe şi impozite pe teritoriul său, unul dintre aşa-numitele „drepturi regaliene“ ale statului pe care acesta nu le poate ceda altui stat sau altei entităţi fără a-şi ştirbi suveranitatea. În acest sens, alături de alte condiţii de dobândire a cetăţeniei române, condiţia stipulată de art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 21/1991 exprimă existenţa unei legături reale şi efective între solicitant şi statul român, impunând ca solicitantul să aibă asigurate în România mijloacele legale pentru o existenţă decentă. Altfel spus, trebuie să existe o reală conexiune între acea persoană şi statul român. De asemenea, textul de lege criticat dă expresie unor trăsături specifice conceptului de naturalizare, înţeles la nivel teoretic ca un proces transformator prin care un străin devine membru cu drepturi depline al unei comunităţi politice naţionale, prin acordarea cetăţeniei în urma integrării şi stabilirii acestuia în statul respectiv. Aceste prevederi sunt pe deplin compatibile cu normele şi standardele internaţionale în materie.
    9. Referitor la încălcarea principiului egalităţii se arată că nu se poate aplica un tratament diferenţiat unor situaţii analoage sau comparabile fără o motivare obiectivă. Or, ţinând seama de raţiunile adoptării normei cuprinse la art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 21/1991, precum şi de situaţia diferită în care se află reclamantul în raport cu celelalte persoane care îndeplinesc cerinţele impuse, nu se poate reţine existenţa unui tratament diferenţiat nelegal. De asemenea, în jurisprudenţa sa, respectiv prin Hotărârea din 14 iunie 2011, pronunţată în Cauza Borisov împotriva Lituaniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că dreptul la cetăţenie nu este reglementat prin Convenţie.
    10. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, se face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994 şi se arată că situaţia este diferită pentru categoriile comparate. Totodată, îndeplinirea condiţiei privind asigurarea în România a mijloacelor legale pentru o existenţă decentă reprezintă o dovadă a interesului pe care cetăţeanul străin îl manifestă în mod real cu privire la obţinerea cetăţeniei, ca expresie a legăturii şi apartenenţei unei persoane fizice la statul român.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, care au următorul cuprins: „Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă îndeplineşte următoarele condiţii: [...] d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor.“
    14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind interzicerea discriminării din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate Curtea constată că aceasta este ridicată din perspectiva altor persoane decât autorul acesteia, respectiv a membrilor familiei solicitantului de cetăţenie. Astfel autorul arată că există o discriminare între cetăţeanul român căsătorit cu un cetăţean străin care lucrează şi realizează venituri în străinătate, şi cetăţeanul român al cărui soţ dobândeşte venituri în România. De asemenea, se realizează o discriminare şi între copiii cetăţeni români ai soţului cetăţean străin care aplică pentru cetăţenie dar nu realizează venituri în România şi copiii soţului cetăţean străin care aplică pentru cetăţenie dar realizează venituri în România.
    16. Curtea reţine că atunci când analizează o excepţie de neconstituţionalitate, se raportează la situaţia autorului acesteia iar nu la situaţia terţilor în raport cu procesul în care a fost ridicată.
    17. Analizând excepţia de neconstituţionalitate Curtea constată că nu pot fi primite criticile autorului având în vedere conţinutul normativ al textului de lege criticat.
    18. În jurisprudenţa sa Curtea a reţinut că problema încălcării principiului egalităţii şi nediscriminării se pune atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).
    19. Aplicând aceste considerente la cauza de faţă Curtea reţine că textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalităţii şi nediscriminării deoarece condiţia ca solicitanţii să aibă asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă se aplică în egală măsură tuturor.
    20. Curtea constată că prevederile art. 21 privind interzicerea discriminării din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene nu au incidenţă în cauză.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ihab El Ghalayini în Dosarul nr. 546/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 noiembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Cătălina Turcu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016