Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela │- judecător │
│Ciochină │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător │
│Licu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, excepţie ridicată de Victor Laurenţiu Neghină în Dosarul nr. 5.420/270/2021 al Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.112D/2023. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Apreciază că dispoziţiile criticate sunt suficient de clare şi previzibile, chiar în condiţiile în care nu conţin precizări suplimentare cu privire la sintagma „de îndată“, astfel că destinatarii normei sunt în măsură să determine consecinţele conduitei lor. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 4 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 5.420/270/2021, Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. Excepţia a fost ridicată de Victor Laurenţiu Neghină într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei prin care a fost respinsă plângerea privind anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei prevăzute de art. 129 pct. 15 şi art. 33 alin. (2) din Legea nr. 295/2004. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că a fost sancţionat contravenţional deoarece în data de 9 octombrie 2021, ora 2.15, a executat accidental un foc de armă cu arma de apărare şi pază deţinută legal şi a anunţat organele de poliţie abia la ora 9.00, prin intermediul Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112. Fapta pentru care a fost sancţionat este cea prevăzută de art. 129 pct. 15 din Legea nr. 295/2004, respectiv nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 33 alin. (1) şi (2) din lege, care instituie obligaţia anunţării „de îndată“ a celui mai apropiat organ de poliţie, în cazul în care persoana foloseşte arma, indiferent dacă au rezultat sau nu victime ori pagube materiale. 6. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 295/2004 sunt neconstituţionale prin raportare la art. 1 alin. (5) şi art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, considerând că sintagma „de îndată“ nu are previzibilitate şi accesibilitate în ceea ce priveşte interpretarea intrinsecă şi extrinsecă a dispoziţiilor legale. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 454 din 4 iulie 2018 şi arată că textul criticat nu oferă suficiente garanţii privind siguranţa juridică a înţelesului şi aplicabilităţii noţiunilor folosite, întrucât în actul normativ nu există dispoziţii completatoare sau de trimitere. Noţiunea „de îndată“ nu este definită în dispoziţiile Legii nr. 295/2004, dar este întâlnită în cadrul a trei norme, respectiv art. 7 alin. (1), art. 8 alin. (1) şi art. 33 alin. (1) şi (2). Aşadar, noţiunea „de îndată“ nu este explicitată nici de dispoziţiile legale la capitolul definiţii şi noţiuni, şi nici nu face parte din noţiunile explicitate în cursurile de pregătire teoretică din cadrul procedurilor de autorizare port armă. 7. Dispoziţiile art. 7 din lege reglementează situaţia în care obligaţia de sesizare a organelor de poliţie în cazul furtului, pierderii armei este „de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore“. Neexistând o definiţie clară juridică a noţiunii, examinarea conţinutului normelor care o utilizează denotă o doză de subiectivism apreciativ, atât timp cât în lege există un text care delimitează limita superioară temporală a evenimentului ce necesită anunţarea „de îndată“ a organelor de poliţie, şi anume limita maximă de 24 de ore. 8. Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 295/2004 nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale invocate de autor. Face trimitere la jurisprudenţa instanţei constituţionale care, în cuprinsul Deciziei nr. 39 din 27 ianuarie 2022, invocând jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, a subliniat că din cauza principiului generalităţii legilor conţinutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută, astfel că una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Aşa fiind, instanţa consideră că lipsa unor prevederi de detaliu ale legii nu conduce la neconstituţionalitatea ei, ci pune în discuţie aspecte ce ţin de competenţa instanţei judecătoreşti care va realiza interpretarea şi aplicarea acesteia la cauzele de speţă. 9. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 10 iunie 2014, care au următorul cuprins: „(2) Persoana care a făcut uz de armă este obligată să anunţe de îndată cel mai apropiat organ de poliţie, indiferent dacă au rezultat sau nu victime ori pagube materiale.“ 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 52 alin. (2) referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi în art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate care vizează lipsa de previzibilitate a reglementării obligaţiei persoanei care a făcut uz de armă de a anunţa „de îndată“ cel mai apropiat organ de poliţie atât timp cât în lege există o altă normă care delimitează limita superioară temporală a evenimentului ce necesită anunţarea „de îndată“ a organelor de poliţie, şi anume „nu mai târziu de 24 de ore“, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru cele ce se vor arăta în continuare. 15. În ceea ce priveşte criteriile de calitate a legii, Curtea, prin Decizia nr. 213 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 7 august 2013, a reţinut că, în acord şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligaţia de a edicta norme care să respecte trăsăturile mai sus arătate. Referitor la aceste cerinţe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în mod constant, statuând că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanţă de specialitate - să îşi corecteze conduita (Hotărârea din 29 martie 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55), iar cetăţeanul trebuie să dispună de informaţii suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat şi să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie să fie, în acelaşi timp, accesibilă şi previzibilă. (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunţată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, paragraful 49). În acest context, Curtea reţine Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, prin care s-a statuat că semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conţinutul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanţele cauzei, consecinţele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. La fel se întâmplă şi cu profesioniştii, obişnuiţi să dea dovadă de o mare prudenţă în exercitarea activităţii lor. Astfel, se poate aştepta ca aceştia să acorde o atenţie specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă. 16. În lumina acestor precizări, din examinarea prevederilor criticate, corelate cu întreg cadrul legislativ în materie, Curtea constată că textele criticate îndeplinesc cerinţele de claritate, precizie şi predictibilitate, astfel că nu se poate reţine pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât sintagma „de îndată“ trebuie interpretată în contextul legislativ ce reglementează regimul armelor şi al muniţiilor, ţinând seama de necesitatea instituirii unui sistem de control riguros, prezentând un grad de severitate corespunzător. Aşa fiind, Curtea observă faptul că termenele instituite de lege urmează să fie aplicate în concordanţă cu caracterul riguros şi sever al obligaţiilor reglementate, ţinând cont de respectarea principiului celerităţii în anunţarea/sesizarea organelor administrative competente. Respectarea acestui principiu are ca scop împiedicarea tergiversării soluţionării aspectelor ce privesc drepturile şi obligaţiile ce rezultă din raporturile juridice supuse regimului extrem de reglementat al armelor şi muniţiilor. Totodată, raţiunea unei asemenea prevederi legislative este legată de o mai bună administrare a justiţiei în materia dreptului contravenţional. 17. Dispoziţiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 295/2004 impun astfel de garanţii, stabilind că, indiferent dacă au rezultat sau nu victime ori pagube materiale, persoana care a făcut uz de armă este obligată să anunţe cel mai apropiat organ de poliţie „de îndată“. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că locuţiunea adverbială „de îndată“ are sensul de imediat, numaidecât (a se vedea Decizia nr. 665 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 4 aprilie 2022, paragraful 21). Astfel, Curtea constată că stabilirea unei exigenţe de ordin temporal cu privire la activitatea de verificare a situaţiei de fapt şi, după caz, de luare a măsurilor legale faţă de persoana care a făcut uz de armă, activitate care trebuie să se realizeze imediat ce arma a fost folosită, imprimă celeritate activităţilor întreprinse de organele de poliţie cu această ocazie. Curtea constată, aşadar, că prevederile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 295/2004 respectă exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate care trebuie să caracterizeze normele juridice, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituţie. 18. În ceea ce priveşte critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate conform căreia acesta se află în imposibilitatea de a determina termenul prevăzut de dispoziţiile legale criticate atât timp cât în Legea nr. 295/2004 există art. 7 care delimitează o limită temporală superioară a termenului în care pot fi anunţate „de îndată“ organele de poliţie, şi anume în maximum 24 de ore de la producerea evenimentului care necesită a fi anunţat, Curtea observă că trimiterea la dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 295/2004 vine să contrazică susţinerea şi concluzia la care autorul ajunge. Astfel, Curtea reţine că, atunci când intenţia legiuitorului a fost aceea de a institui un termen, oferind un interval temporal în care subiectul de drept poate executa obligaţia reglementată de lege, acest lucru a fost reglementat în mod expres prin folosirea sintagmei „de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore“, astfel cum prevede art. 7 din lege. Din contră, atunci când legiuitorul impune o obligaţie care trebuie executată numaidecât, imediat după săvârşirea unui act/fapt, legiuitorul utilizează sintagma „de îndată“, fără a reglementa o limită temporală după a cărei depăşire să fie incidentă răspunderea juridică a persoanei căreia îi incumbă obligaţia. În acest caz, în care se regăseşte şi norma criticată, neexecutarea imediată a obligaţiei atrage răspunderea juridică, chiar dacă persoana a executat de bunăvoie obligaţia reglementată de lege într-un termen pe care ea îl apreciază în mod subiectiv ca fiind rezonabil. Întrucât domeniul de reglementare al armelor şi al muniţiilor impune instituirea unui sistem de control riguros, care să prezinte un grad de severitate corespunzător, Curtea reţine că executarea obligaţiilor legale în modalităţile şi termenele stipulate de lege reprezintă garanţia respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale atât ale persoanelor vizate în mod direct de lege, cât şi ale societăţii, în general. 19. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Victor Laurenţiu Neghină în Dosarul nr. 5.420/270/2021 al Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 33 alin. (2) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
