Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta Eleonora Centea. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Călin Buda în Dosarul nr. 12.658/296/2018 al Judecătoriei Satu Mare - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 422D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Reţine, în acest sens, că încadrarea întrun regim de executare nu reprezintă un drept absolut al condamnatului, ci o posibilitate administrativă de individualizare a modalităţii de executare a pedepsei. Totodată, arată că persoana condamnată poate formula plângere împotriva modului de stabilire a regimului de executare a pedepsei, iar împotriva soluţiei pronunţate poate formula contestaţie. Apreciază că normele criticate respectă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentinţa penală nr. 53 din 18 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 12.658/296/2018, Judecătoria Satu Mare - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (5) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Călin Buda cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate împotriva Încheierii judecătorului delegat nr. 131 din 29 octombrie 2018 privind schimbarea regimului de executare a pedepsei. Prin plângerea formulată în condiţiile art. 40 alin. (11) teza a doua din Legea nr. 254/2013 şi înregistrată la biroul judecătorului de supraveghere a privării de libertate s-a solicitat modificarea regimului de executare menţinut de către Comisia Penitenciarului Satu Mare privind pedeapsa de 7 ani şi 2 luni închisoare, pedeapsă aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, din regim semideschis în regim deschis sau reducerea termenului de reanalizare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prin sintagmele „se poate dispune“/„ţinându-se seama de natura şi modul de săvârşire a infracţiunii“ se încalcă cerinţa clarităţii legii, având în vedere că, deşi condiţiile reglementate la lit.a) şi b) ale alin. (5) al art. 40 din Legea nr. 254/2013 pot fi îndeplinite, natura şi modul de săvârşire ale infracţiunii rămân aceleaşi. 6. Judecătoria Satu Mare - Secţia penală nu formulează o opinie cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 40 alin. (5) din Codul de procedură penală. Prin notele scrise, autorul excepţiei critică prevederile art. 40 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Având în vedere motivele de neconstituţionalitate formulate, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40 alin. (5) partea introductivă din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, cu următorul conţinut: „(5) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune, ţinându-se seama de natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, dacă persoana condamnată: […]“. 11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu indică vreo dispoziţie constituţională pretins încălcată, însă, din formularea motivelor de neconstituţionalitate, rezultă că acesta critică prevederile art. 40 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit cărora în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că a fost sesizată prin Sentinţa penală nr. 53 din 18 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 12.658/296/2018 al Judecătoriei Satu Mare - Secţia penală, şi, totodată, că în baza art. 40 alin. (18)-(22) din Legea nr. 254/2013, judecătoria a admis contestaţia formulată de autor împotriva Încheierii nr. 131 din 29 octombrie 2018, pronunţată de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate în Dosarul nr. 137/JS/P/2018, şi a dispus schimbarea regimului de executare a pedepsei din regim semideschis în regimul imediat inferior ca grad de severitate, regimul deschis. În motivarea soluţiei sale, instanţa a reţinut că, pe timpul executării pedepsei, autorul excepţiei a manifestat un comportament pozitiv, nu a fost sancţionat disciplinar, a participat la diverse programe educaţionale, evaluări individuale, concursuri tematice, activităţi sportive şi religioase, a avut sprijin material şi moral din partea mediului de suport, nu a necesitat asistenţă psihologică, aşa încât îndeplineşte condiţiile reglementate la art. 40 alin. (5) din Legea nr. 254/2013, având în vedere şi natura şi modul de săvârşire a infracţiunii. 13. În aceste condiţii, Curtea constată că susţinerile autorului nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, fiind criticat, în realitate, modul de interpretare şi aplicare de către instanţa de judecată a dispoziţiilor ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate. 14. Or, Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că nu este competentă să se pronunţe cu privire la aspectele ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii (Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23), aceste aspecte intrând în competenţa instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Astfel, având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (5) partea introductivă din Legea nr. 254/2013 este inadmisibilă, urmând să o respingă în consecinţă. 15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (5) partea introductivă din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Călin Buda în Dosarul nr. 12.658/296/2018 al Judecătoriei Satu Mare - Secţia penală. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Satu Mare - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 octombrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
