Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 696 din 6 octombrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. g) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 696 din 6 octombrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. g) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1296 din 28 decembrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. g) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Corneliu Căileanu în Dosarul nr. 33.758/245/2015* al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.075D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus mai multe solicitări pentru accesarea electronică a dosarului, informaţiile fiindu-i comunicate. De asemenea, având în vedere susţinerile autorului excepţiei, în baza informaţiilor comunicate, s-a procedat la verificare, constatându-se că nu există niciun impediment în accesarea electronică a dosarului.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei, având în vedere că, în realitate, autorul acesteia invocă o omisiune legislativă, aspect ce excedează competenţei instanţei de contencios constituţional.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea din 19 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 33.758/245/2015*, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. g) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Corneliu Căileanu într-o cauză având ca obiect rejudecarea unei cereri privind restituirea taxei judiciare de timbru.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că interpretarea dată de instanţa de judecată art. 45 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 face imposibilă recuperarea taxei judiciare de timbru plătită în faţa unei instanţe necompetente. În acest sens, se afirmă că reclamantul nu poate invoca nici lit. a) şi nici lit. b) ale art. 45 alin. (1), şi nici vreun alt caz prevăzut la alin. (1) al respectivului articol, deoarece acesta a plătit în mod corect la momentul introducerii acţiunii taxa judiciară de timbru datorată pentru serviciul juridic solicitat (cererile în faţa instanţei de contencios administrativ); Judecătoria Iaşi (instanţa competentă) nu poate soluţiona cererea de restituire a taxei judiciare de timbru plătită în faţa instanţei de contencios administrativ, întrucât în art. 45 alin. (4) se prevede în mod explicit că cererea de restituire se adresează instanţei judecătoreşti la care s-a introdus acţiunea, şi nici nu poate pune în sarcina pârâtului - care a pierdut procesul - obligaţia de a plăti taxa respectivă sub forma de cheltuieli de judecată pentru simplul motiv că acesta nu este responsabil de faptul că reclamantul a introdus acţiunea la o instanţă necompetentă. Ca atare, reclamantul este în imposibilitatea de a-şi recupera banii plătiţi pentru un serviciu judiciar care nu a mai fost prestat.
    7. Judecătoria Iaşi - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, întrucât opinia exprimată de reclamant are la bază o interpretare greşită a acestora. Astfel, taxa de timbru plătită în faţa instanţei necompetente poate fi recuperată şi după declinarea de competenţă, cu condiţia ca un text al art. 45 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 să fie incident.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. g) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins:
    "(1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii:
    g) în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii cererii, ca nefiind de competenţa instanţelor române; [...]
(4) Cererea de restituire se adresează instanţei judecătoreşti la care s-a introdus acţiunea sau cererea. În cazul taxelor plătite pentru cereri formulate Ministerului Justiţiei sau Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea de restituire se adresează acestuia.“"

    12. Autorul excepţiei apreciază că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi în art. 56 referitor la contribuţiile financiare. De asemenea, se invocă şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 45 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reglementează situaţiile în care poate interveni restituirea integrală, parţială sau proporţională a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, precum şi procedura care trebuie urmată pentru redobândirea acestora.
    14. Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate are în vedere o pretinsă neconstituţionalitate a normelor criticate prin prisma interpretărilor date acestora de către autorităţile îndrituite cu aplicarea în concret a legii, respectiv de către instanţele de judecată pe rolul cărora se află litigiul. În ceea ce priveşte conţinutul şi întinderea celor două noţiuni, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Aşadar, în virtutea rolului constituţional al instanţelor de judecată, revine acestora competenţa de a stabili anumite chestiuni de fapt aplicabile speţei în funcţie de obiectul litigiului dedus judecăţii.
    15. De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, aceste atribuţii revenind instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei.
    16. Prin urmare, Curtea reţine că nu este competentă să controleze constituţionalitatea unei interpretări date de o anumită instanţă judecătorească textelor legale criticate, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. g) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Corneliu Căileanu în Dosarul nr. 33.758/245/2015* al Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Iaşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 6 octombrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016