Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 696 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 696 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 676 din 18 iulie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian      │-                 │
│Văduva             │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Dumitra Brun în Dosarul nr. 4.668/118/2022 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă, care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.425D/2023.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.592D/2023, nr. 2.644D/2023, nr. 2.896D/2023, nr. 2.897D/2023, nr. 2.898D/2023, nr. 2.962D/2023, nr. 3.017D/2023, nr. 3.106D/2023, nr. 3.595D/2023, nr. 3.596D/2023, nr. 3.597D/2023, nr. 3.645D/2023, nr. 29D/2024, nr. 422D/2024, nr. 493D/2024, nr. 494D/2024, nr. 515D/2024, nr. 1.307D/2024 şi nr. 1.370D/2024, având obiect identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, excepţii ridicate de Maria Cherecheş, Constantin Muşat, Nelio Duţu, Vasile Neacşu, Ion Cinaru, Vasile Roman, Carmen-Rodica Picior, Maria Pisică, Florica Avasilichioae, Nicu Bursuc, Milica Bogatie, Ştefan Ionescu, Nicolae Vereş, Mohmin Beşir, Iolanda Felicia Teodoru, Aurel Tărcatu, Doru-Teodor Ficuţ, Genol Veli şi Florică Druche în dosarele nr. 6.284/118/2022, nr. 4.494/118/2022, nr. 5.086/118/2022, nr. 88/118/2023, nr. 251/118/2023, nr. 5.709/118/2022, nr. 7.004/118/2022, nr. 8.583/118/2022, nr. 5.706/118/2022, nr. 8.137/118/2022, nr. 7.326/118/2022, nr. 6.731/118/2022, nr. 6.675/118/2021, nr. 663/118/2023, nr. 2.030/118/2023, nr. 22/118/2023, nr. 3.356/118/2023, nr. 1.148/118/2023 şi nr. 3.678/118/2023 ale Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.592D/2023, nr. 2.644D/2023, nr. 2.896D/2023, nr. 2.897D/2023, nr. 2.898D/2023, nr. 2.962D/2023, nr. 3.017D/2023, nr. 3.106D/2023, nr. 3.595D/2023, nr. 3.596D/2023, nr. 3.597D/2023, nr. 3.645D/2023, nr. 29D/2024, nr. 422D/2024, nr. 493D/2024, nr. 494D/2024, nr. 515D/2024, nr. 1.307D/2024 şi nr. 1.370D/2024 la Dosarul nr. 2.425D/2023, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că prevederile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 au creat un remediu suplimentar pentru situaţia în care se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite. Termenul general de prescripţie instituit de prevederile criticate nu este contrar textelor constituţionale invocate, fiind, totodată, o garanţie a securităţii raporturilor juridice.
    7. Mai departe, precizează că situaţia reglementată la art. 107 alin. (2^1) din Legea nr. 263/2010 vizează erori de calcul, fiind diferită de cea reglementată la art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, astfel încât tratamentul juridic diferenţiat al acestora este justificat.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    8. Prin Încheierea din 20 septembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 4.668/118/2022, prin Decizia civilă nr. 490/AS din 8 septembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 6.284/118/2022, precum şi prin încheierile din 5 octombrie 2023, 25 octombrie 2023, 17 octombrie 2023, 18 octombrie 2023, 1 noiembrie 2023, 20 noiembrie 2023, 13 noiembrie 2023, 6 decembrie 2023, 3 octombrie 2023, 17 ianuarie 2024, 29 ianuarie 2024, 10 ianuarie 2024, 19 martie 2024 şi 2 aprilie 2024, pronunţate în dosarele nr. 4.494/118/2022, nr. 5.086/118/2022, nr. 88/118/2023, nr. 251/118/2023, nr. 5.709/118/2022, nr. 7.004/118/2022, nr. 8.583/118/2022, nr. 5.706/118/2022, nr. 8.137/118/2022, nr. 7.326/118/2022, nr. 6.731/118/2022, nr. 6.675/118/2021, nr. 663/118/2023, nr. 2.030/118/2023, nr. 22/118/2023, nr. 3.356/118/2023, nr. 1.148/118/2023 şi nr. 3.678/118/2023, Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Dumitra Brun, Maria Cherecheş, Constantin Muşat, Nelio Duţu, Vasile Neacşu, Ion Cinaru, Vasile Roman, Carmen-Rodica Picior, Maria Pisică, Florica Avasilichioae, Nicu Bursuc, Milica Bogatie, Ştefan Ionescu, Nicolae Vereş, Mohmin Beşir, Iolanda Felicia Teodoru, Aurel Tărcatu, Doru-Teodor Ficuţ, Genol Veli şi Florică Druche în cauze având ca obiect revizuirea drepturilor de pensie.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că instituirea termenului general de prescripţie de 3 ani în care pensionarul poate cere revizuirea cuantumului pensiei, ca urmare a unei erori de calcul a casei teritoriale de pensii, este incorectă şi contravine principiului contributivităţii instituit chiar de Legea nr. 263/2010. Contribuţiile realizate de către asigurat trebuie să fie valorificate în mod complet la stabilirea pensiei, inclusiv prin remediul revizuirii. Dar, arată autorii prezentei excepţii, prin stabilirea unui termen de prescripţie această valorificare este interzisă şi este chiar contrară înseşi ideii de revizuire.
    10. Autorii excepţiei solicită, în esenţă, Curţii Constituţionale să impună legiuitorului să instituie soluţia legislativă reglementată în art. 107 alin. (2^1) din Legea nr. 263/2010, care stabileşte situaţiile de excepţie în care se poate revizui pensia fără condiţionarea prescripţiei, şi pentru situaţia-tip reglementată de prevederile alin. (2) al art. 107 din Legea nr. 263/2010. Cu alte cuvinte, legiuitorul ar trebui să generalizeze situaţia actuală de excepţie de la regulă prevăzută de art. 107 alin. (2^1) din Legea nr. 263/2010.
    11. În sprijinul argumentaţiei lor, autorii invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Hotărârea din 2015 pronunţată în Cauza Barbara Saj împotriva Poloniei, precum şi jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti, de exemplu, Decizia nr. 70 din 11 octombrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi chiar şi decizii de speţă. Erorile de calcul ale unei autorităţi publice, în cauză casa teritorială de pensii, nu pot fi transformate în veritabile sancţiuni, prin intermediul prescripţiei, ale pensionarului. Astfel de efecte sunt contrare ideii de recunoaştere prin lege a dreptului la pensie, precum şi celei a statului de drept.
    12. Soluţia legislativă criticată este contrară Hotărârii din 7 februarie 2012, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ana Maria Frimu şi alţii împotriva României, potrivit căreia plata contribuţiilor sociale reprezintă garanţia plăţii drepturilor de securitate socială. Or, sugerează autorii excepţiei, prin instituirea prescripţiei dreptului de a cere revizuirea cuantumului pensiei calculat greşit de către autoritatea administrativă, dreptul la pensie devine doar principial, iar această garanţie rămâne iluzorie.
    13. În continuare, autorii argumentează că pensionarii care nu au solicitat revizuirea pensiei în termenul de 3 ani sunt discriminaţi faţă de cei care au făcut-o în acest termen, deoarece condiţiile obiective de muncă sunt identice. În sprijin este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la remediile pentru înlăturarea discriminării sau, după caz, a privilegiilor interzise de art. 16 din Constituţie, de exemplu, Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014.
    14. Autorii mai susţin că, din cauza soluţiei instituite de art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, prevederile alin. (2^1) al aceluiaşi articol au ajuns să nu fie niciodată efective.
    15. Conform art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, indicele de corecţie se aplică o singură dată, respectiv la înscrierea iniţială la pensie. Cum drepturile câştigate - grupa de muncă intră în baza de calcul al pensiei, iar după determinarea punctajului mediu anual se aplică indicele de corecţie, o singură dată, la ieşirea la pensie, revizuirea punctajului, ca moment temporal, trebuie să se realizeze în raport cu această dată, chiar dacă diferenţele dintre pensia cuvenită conform revizuirii şi pensia efectiv acordată se acordă în limita a 3 ani anteriori formulării cererii prealabile de revizuire. Relevanţa corectării de la început (data pensionării) a punctajului mediu anual este dată de modul de stabilire a punctajului şi de importanţa financiară pe care o are punctajul iniţial, care trebuie să fie cât mai complet determinat, întrucât doar la acest moment temporal se aplică indicele de corecţie, iar ulterior doar se mai adaugă drepturi la formula de calcul iniţială şi nu se mai poate corecta baza de calcul. Cum toate aceste drepturi sunt, din punct de vedere temporal, achitate anterior datei de 1 aprilie 2001, se apreciază că, la momentul deschiderii dreptului la pensie, pensionarul trebuie să beneficieze de un calcul cât mai fidel al bazei sale de contribuţie şi nu poate fi ţinut responsabil pe toată durata vieţii pentru inexactităţile adeverinţelor emise de foştii angajatori.
    16. Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă, în dosarele nr. 29D/2024, nr. 1.307D/2024 şi nr. 1.370D/2024, apreciază că excepţia este întemeiată, deoarece legiuitorul nu a oferit justificarea pentru care a diferenţiat între situaţiile cărora li se aplică prevederile alin. (2^1) al art. 107 din Legea nr. 263/2010 şi cele cărora li se aplică prescripţia.
    17. Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă, în celelalte dosare, apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    18. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins: „Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (1^1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.“
    22. Potrivit prevederilor alin. (1) al art. 107 din Legea nr. 263/2010, „În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire“.
    23. Începând cu data de 1 septembrie 2024, Legea nr. 263/2010 a ieşit din vigoare. Dar, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea este competentă să examineze constituţionalitatea prevederilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.
    24. Se apreciază că dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 47 referitor la dreptul la pensie şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi din Constituţie.
    25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că este necesară reiterarea jurisprudenţei sale referitoare, pe de o parte, la interpretarea dispoziţiilor criticate şi, pe de altă parte, la validitatea din punct de vedere constituţional a instituţiei prescripţiei.
    26. Astfel, cu privire la primul aspect, Curtea, în Decizia nr. 554 din 29 octombrie 2024*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii, precum şi în Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 7 august 2015, paragrafele 22-24, a interpretat dispoziţiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 şi a statuat că acestea prevăd posibilitatea revizuirii pensiei, din oficiu, de către casele teritoriale sau sectoriale de pensii ori la cererea pensionarului, în situaţia în care se constată o diferenţă între cuantumul stabilit al pensiei şi ceea ce s-ar cuveni potrivit dispoziţiilor legale. De asemenea, a arătat Curtea în decizia precitată, se prevede posibilitatea de a acorda ori de a recupera sumele care reprezintă diferenţe între cuantumul stabilit al pensiei şi cel legal cuvenit. Astfel, revizuirea apare ca o modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispoziţiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei. Obligaţia restituirii sumelor încasate necuvenit reprezintă o expresie particularizată în materia asigurărilor sociale a instituţiei îmbogăţirii fără justă cauză, prevăzută de art. 1.345 din Codul civil. Art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 nu are în vedere doar ipoteza diminuării pensiei, ci şi pe cea a măririi cuantumului acesteia, atunci când pensionarul solicită constatarea unei diferenţe între suma legal cuvenită şi cuantumul pensiei stabilit şi aflat în plată, astfel că poate fi privit şi ca un mijloc de protecţie a dreptului la pensie.
    *) Decizia nr. 554 din 29 octombrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 22 mai 2025.

    27. Curtea a mai arătat că posibilitatea recuperării sumelor încasate necuvenit, chiar şi a celor obţinute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, a fost prevăzută şi în legislaţia anterioară, atât în art. 89 şi 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cât şi în art. 84 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială.
    28. În sfârşit, Curtea a amintit că procedura de revizuire prevăzută de art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 este distinctă de procedura de recalculare prevăzută de art. 107 alin. (3)-(5), deoarece această din urmă procedură vizează situaţia în care, ulterior pensionării, survin evenimente care impun reconsiderarea cuantumului pensiei.
    29. Cu referire la al doilea aspect, în Decizia nr. 333 din 9 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1230 din 6 decembrie 2024, şi în Decizia nr. 513 din 5 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 23 februarie 2024, Curtea a statuat că instituţia prescripţiei, în general, şi termenele în raport cu care aceasta îşi produce efectele nu pot fi considerate de natură să îngrădească accesul liber la justiţie, finalitatea acestora fiind, dimpotrivă, de a-l facilita, prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabil exercitării în condiţii optime a acestui drept constituţional, prevenindu-se eventualele abuzuri şi limitându-se efectele perturbatoare asupra stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice civile.
    30. Curtea a arătat că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigenţe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exerciţiului unui anumit drept având drept consecinţă fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ţinut să le acorde ocrotire în egală măsură.
    31. Curtea Constituţională a amintit şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Hotărârea din 10 mai 2001, pronunţată în Cauza Z şi alţii împotriva Regatului Unit, paragrafele 92 şi 93, în care s-a reţinut că art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale poate fi invocat de orice persoană care consideră că a existat o ingerinţă ilegală în privinţa exerciţiului unuia dintre drepturile sale având caracter civil, adăugând însă că „dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut“ şi că „acesta poate fi supus unor restricţii legitime, cum ar fi termenele legale de prescripţie“.
    32. Distinct de cele anterior reţinute în jurisprudenţa sa şi care sunt pe deplin aplicabile şi respingerea criticilor de neconstituţionalitate formulate în prezenta cauză, Curtea mai observă cele ce urmează.
    33. Sensul principiului contributivităţii, aşa cum este consacrat expres în Legea nr. 263/2010 şi implicit în art. 47 alin. (2) teza întâi din Constituţie referitor la dreptul la pensie al cetăţenilor, nu este acela că asiguratul va trebui să valorifice, la momentul pensionării, contribuţiile sale de asigurări sociale fără nicio condiţionare temporală. Câtă vreme statul este cel care impune în mod obligatoriu asigurarea cetăţenilor, este îndreptăţit să şi organizeze, evident cu respectarea art. 47 alin. (2) teza întâi din Constituţie, procedura efectivă de valorificare a contribuţiilor şi de exercitare a dreptului la pensie.
    34. Autorii sunt îndreptăţiţi să afirme că, în principiu, prevederile criticate le impun o conduită - de a cere valorificarea unui drept într-un anumit termen - care survine nu ca urmare a unei erori comise de ei înşişi, ci ca urmare a unei erori a unor autorităţi administrative, precum şi ca urmare a inexactităţilor adeverinţelor emise de foştii angajatori. Cu toate acestea, norma criticată nu este arbitrară, nu impune pentru cei vizaţi o conduită foarte greu de îndeplinit, ci un minim de diligenţă şi atenţie, şi anume ca, într-un termen care este cel general admis de ordinea de drept - 3 ani - să solicite autorităţii administrative revizuirea calculului pensiei. În foarte multe cazuri, ordinea de drept este, în mod necesar, silită să armonizeze interese sociale şi individuale contrare. În cauză, norma criticată armonizează, pe de o parte, dreptul la pensie şi principiul contributivităţii pe care este fundamentat şi, pe de altă parte, un sistem de asigurări sociale organizat de stat a cărui operativitate este în mod esenţial legată de instituirea unor termene, cum este şi cel de prescripţie criticat.
    35. Critica raportată la pretinsa discriminare faţă de pensionarii care au solicitat revizuirea în termenul de prescripţie de 3 ani este vădit neîntemeiată, deoarece tinde să demonstreze tocmai caracterul rezonabil al acestuia, de vreme ce, prin ipoteză, unii dintre pensionari l-au respectat.
    36. În sfârşit, cu referire la critica potrivit căreia instituirea termenului de prescripţie face imposibilă aplicarea efectivă a prevederilor art. 107 alin. (2^1) din Legea nr. 263//2010, potrivit căruia „Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul unei erori materiale, de calcul sau al oricărei greşeli de redactare, omisiuni sau menţiuni greşite, intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare şi redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare sau a datelor înscrise în aceasta ori în sistemul electronic de punere în plată a deciziei, termenul general de prescripţie nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de către casa teritorială de pensii competentă“, autorii nu disting între situaţiile diferite cărora le sunt aplicabile prevederile alin. (1) şi, respectiv, ale alin. (2^1) din conţinutul art. 107 al Legii nr. 263/2010. Astfel, potrivit art. 107 alin. (1), „În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire“. Acest text reprezintă categoria generală a erorilor care pot fi comise în procesul de calculare a pensiilor. În schimb, tipurile de erori vizate de art. 107 alin. (2^1) din Legea nr. 263/2010 reprezintă o categorie precisă - redactare, omisiuni sau menţiuni greşite - de erori care nu sunt comparabile, ca dificultate de remediere şi ca importanţă, cu cele prin care autoritatea administrativă poate, de exemplu, să aplice în mod greşit legea materială la situaţia de fapt a pensionarului. Prin înlăturarea prescripţiei doar în situaţia revizuirii în caz de redactare, omisiuni sau menţiuni greşite nu se aduce aceeaşi atingere operativităţii modului de administrare a sistemului public care s-ar aduce în cazul în care însăşi modalitatea de aplicare a dreptului la situaţia de fapt poate fi supusă revizuirii în mod necondiţionat.
    37. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitra Brun, Maria Cherecheş, Constantin Muşat, Nelio Duţu, Vasile Neacşu, Ion Cinaru, Vasile Roman, Carmen-Rodica Picior, Maria Pisică, Florica Avasilichioae, Nicu Bursuc, Milica Bogatie, Ştefan Ionescu, Nicolae Vereş, Mohmin Beşir, Iolanda Felicia Teodoru, Aurel Tărcatu, Doru-Teodor Ficuţ, Genol Veli şi Florică Druche în dosarele nr. 4.668/118/2022, nr. 6.284/118/2022, nr. 4.494/118/2022, nr. 5.086/118/2022, nr. 88/118/2023, nr. 251/118/2023, nr. 5.709/118/2022, nr. 7.004/118/2022, nr. 8.583/118/2022, nr. 5.706/118/2022, nr. 8.137/118/2022, nr. 7.326/118/2022, nr. 6.731/118/2022, nr. 6.675/118/2021, nr. 663/118/2023, nr. 2.030/118/2023, nr. 22/118/2023, nr. 3.356/118/2023, nr. 1.148/118/2023 şi nr. 3.678/118/2023 ale Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 696 din 17 decembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 696 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 696 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice