Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Maria Eleonora Centea. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Vasile Bogdan, de Societatea Ciscom - S.R.L. din Focşani, judeţul Vrancea, de Societatea Conrep - S.A. din Bucureşti şi de Societatea Milcovul - S.A. din Focşani, judeţul Vrancea, în Dosarul nr. 2.760/99/2018/a1 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 165D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.856D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) coroborat cu art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dorin Daniel Petcu în Dosarul nr. 21.512/215/2018/a1 al Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori. 4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.856D/2019 la Dosarul nr. 165D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, reţine că încheierea intermediară, la care face trimitere autorul excepţiei şi pe care judecătorul de cameră preliminară o pronunţă în temeiul art. 345 din Codul de procedură penală, face corp comun cu încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară finalizează această fază a procesului penal. Reţine că dispoziţiile art. 347 din Codul de procedură penală au fost modificate prin Legea nr. 75/2016, astfel că modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor poate face obiectul contestaţiei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Încheierea penală nr. 1 din 11 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.760/99/2018/a1, Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. 8. În considerentele (pagina 95) şi dispozitivul (pagina 97) încheierii de sesizare, Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost ridicată de Vasile Bogdan, de Ionel Diniţă, de Societatea Ciscom - S.R.L. din Focşani, judeţul Vrancea, de Societatea Conrep - S.A. din Bucureşti, de Societatea Lido Pet - S.R.L. din Gugeşti, judeţul Vrancea, şi de Societatea Milcovul - S.A. din Focşani, judeţul Vrancea. Potrivit notelor scrise redactate de apărătorul ales, aflate la dosar, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost ridicată de Vasile Bogdan, de Societatea Ciscom - S.R.L. din Focşani, judeţul Vrancea, de Societatea Conrep - S.A. din Bucureşti şi de Societatea Milcovul - S.A. din Focşani, judeţul Vrancea. În notele scrise nu există nicio menţiune referitor la invocarea excepţiei de neconstituţionalitate de către Ionel Diniţă şi Societatea Lido Pet - S.R.L. din Gugeşti, judeţul Vrancea. 9. Curtea Constituţională a solicitat instanţei de judecată, prin Adresa înregistrată cu nr. 5.158 din 22 iunie 2021, în temeiul art. 47 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 6 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 27 martie 2012, notele autorilor excepţiei Diniţă Ionel şi Societatea Lido Pet - S.R.L. din Gugeşti, judeţul Vrancea. Tribunalul Iaşi - Secţia penală a comunicat, ataşat la Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 5.833 din 7 iulie 2021, „motivele contestaţiei depuse de Diniţă Ionel şi Lido Pet S.R.L. formulate împotriva încheierilor de cameră preliminară din 17.12.2018 şi din 30.09.2019, în ceea ce priveşte dispoziţiile de respingere a cererilor şi excepţiilor invocate“ şi „concluziile scrise formulate pentru dl. Diniţă Ionel şi SC Lido Pet. S.R.L.“ prin care se solicită admiterea cererilor şi a excepţiilor invocate cu privire la obiectul procedurii camerei preliminare, constatarea nulităţii absolute a urmăririi penale şi dispunerea restituirii dosarului la parchetul competent în vederea refacerii întregii urmăriri penale. 10. Întrucât din înscrisurile comunicate nu rezultă că aceste din urmă persoane au formulat critici de neconstituţionalitate în cauză, se reţine că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost ridicată de Vasile Bogdan, de Societatea Ciscom - S.R.L. din Focşani, judeţul Vrancea, de Societatea Conrep - S.A. din Bucureşti şi de Societatea Milcovul - S.A. din Focşani, judeţul Vrancea, în procedura de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva Încheierii din 17 decembrie 2018, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Iaşi în Dosarul nr. 2.760/99/2018. 11. Prin Încheierea din 22 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 21.512/215/2018/a1, Tribunalul Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (1) coroborat cu art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Dorin Daniel Petcu odată cu soluţionarea contestaţiei formulate, printre alţii, şi de autor împotriva Încheierii de cameră preliminară din 17 iulie 2019, pronunţată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. 21.512/215/2018/a1. 12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii din Dosarul Curţii nr. 165D/2019, susţin, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care nu prevăd expres o cale de atac - separată sau concomitentă cu contestaţia formulată împotriva încheierii finale de cameră preliminară - pentru încheierea intermediară pe care judecătorul de cameră preliminară o pronunţă în condiţiile art. 345 din Codul de procedură penală, în etapa remediu a camerei preliminare. 13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia din Dosarul Curţii nr. 2.856D/2019, susţine, în esenţă, că nereglementarea explicită a unei căi de atac împotriva încheierii pronunţate de judecătorul de cameră preliminară în condiţiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală este susceptibilă a aduce atingere dreptului de acces la o instanţă şi, respectiv, dreptului la apărare şi la un proces echitabil. 14. Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, exprimându-şi opinia în Dosarul Curţii nr. 165D/2019, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, reţine că încheierea intermediară - pe care judecătorul de cameră preliminară o pronunţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 345 din Codul de procedură penală, prin care acesta soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, constată neregularităţi ale actului de sesizare sau sancţionează, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori exclude una sau mai multe probe administrate - face corp comun cu încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară finalizează faza de cameră preliminară a procesului penal, pronunţând în acest sens una dintre soluţiile prevăzute la art. 346 alin. (1)-(4^2) din Codul de procedură penală. Aşadar, încheierea intermediară constituie, deopotrivă, obiectul contestaţiei prevăzute la art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, dispoziţiile acestui articol, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 75/2016, arătând expres şi exhaustiv care sunt soluţiile judecătorului de cameră preliminară care pot forma obiectul căii de atac, printre care se numără şi modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor formulate de părţi, de persoana vătămată sau invocate din oficiu de către judecătorul de cameră preliminară în procedura prevăzută de art. 345 din Codul de procedură penală. Faptul că dispoziţiile legale criticate nu prevăd o cale de atac distinctă, separată şi anterioară finalizării fazei de cameră preliminară, nu constituie, în opinia instanţei, o încălcare a prevederilor art. 20, art. 21 şi art. 24 din Constituţie, inculpaţii având acces la o cale de atac în cadrul căreia sunt analizate pe fond criticile formulate în limita obiectului fazei procesuale, aşa cum este acesta stabilit prin dispoziţiile art. 342 din Codul de procedură penală, însă în condiţiile procedurale stabilite de legiuitor, prin aceasta înţelegându-se inclusiv momentul de la care poate fi formulată calea de atac. 15. Tribunalul Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată în Dosarul Curţii nr. 2.856D/2019 este neîntemeiată. În acest sens, reţine că dispoziţiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală coroborate cu cele ale art. 346 alin. (3) şi (4) din acelaşi cod prevăd procedura de urmat în cazul în care, în îndeplinirea atribuţiei sale, judecătorul de cameră preliminară sancţionează procedural actele îndeplinite în cursul urmăririi penale sau actul de sesizare a instanţei. Cu excepţia situaţiei în care sunt înlăturate în integralitate probele administrate în cursul urmăririi penale, când devin incidente prevederile art. 346 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală, procedura prevede cu claritate că judecătorul va dispune o soluţie „în doi paşi“. Prima încheiere, cea dată potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, are în vedere aspectele de neregularitate sau nelegalitate constatate, încheiere care nu poare fi atacată separat în procedura prevăzută de art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. Cea de-a doua încheiere, dată potrivit art. 346 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală, are în vedere considerentele şi dispozitivul încheierii pronunţate conform art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală. Această a doua încheiere, care face „corp comun“ cu cea dată potrivit art. 345 alin. (3) din Codul procedură penală, nu este definitivă şi poate fi atacată cu contestaţie, potrivit art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. 16. Reţine, totodată, că încheierea finală, dată potrivit art. 346 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală, are în vedere întreaga procedură de cameră preliminară, toate aspectele dezbătute potrivit art. 345 din acelaşi act normativ, inclusiv încheierea prin care s-au admis cereri şi excepţii de cameră. În aceste condiţii, arată că legea acordă dreptul procurorului, părţilor şi persoanei vătămate să formuleze contestaţie împotriva încheierii date conform art. 346 alin. (1) şi (4^2) din Codul de procedură penală, contestaţie care poate privi (nu este obligatoriu) şi modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor invocate de părţi. Acest aspect rezultă cu claritate din cuprinsul art. 347 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, conform căruia „contestaţia poate privi şi modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor“, cereri şi excepţii care sunt soluţionate potrivit art. 345 alin. (3) sau art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală. Prin urmare, reţine că încheierea care se dă potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală are cale de atac odată cu fondul încheierii de cameră (de care este legată), potrivit art. 347 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, astfel că o contestaţie îndreptată împotriva dispoziţiei finale a judecătorului de cameră de la fond este considerată implicit făcută şi împotriva încheierii prin care s-au rezolvat cererile şi excepţiile, dacă acest din urmă aspect se contestă. În această modalitate, procurorul, părţile şi persoana vătămată pot critica orice aspect dezbătut în faţa judecătorului de cameră de la fond, contestaţia fiind un drept al acestora prevăzut expres de lege, şi nu o obligaţie. Mai reţine că modalitatea în care legiuitorul a prevăzut momentul la care poate fi contestată dispoziţia dată potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală este o problemă de politică penală, care ţine seama de economia procedurii. Aşa încât, câtă vreme calea de atac împotriva încheierii date potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală este expres prevăzută de lege, apreciază că textele de lege criticate nu sunt contrare dispoziţiilor constituţionale sau internaţionale invocate de autor. 17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, în raport cu motivele de neconstituţionalitate formulate, dispoziţiile art. 345 şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: - Art. 345: "(1) La termenul stabilit conform art. 344 alin. (4), judecătorul de cameră preliminară soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului.(2) Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă în camera de consiliu, prin încheiere, care se comunică de îndată procurorului, părţilor şi persoanei vătămate. (3) În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularităţi ale actului de sesizare sau în cazul în care sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul remediază neregularităţile actului de sesizare şi comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.“;" – Art. 347 alin. (1): „În termen de 3 zile de la comunicarea încheierilor prevăzute la art. 346 alin. (1)-(4^2), procurorul, părţile şi persoana vătămată pot face contestaţie. Contestaţia poate privi şi modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor.“ 21. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocă atât dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia în România respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare, cât şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, şi ale art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenţie, privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală. 22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că procedura în fond a camerei preliminare a fost reglementată, ca regulă, într-o structură tripartită, astfel: etapa măsurilor premergătoare - art. 344 din Codul de procedură penală, etapa soluţionării cererilor şi excepţiilor invocate - art. 345 din Codul de procedură penală („Procedura în camera preliminară“) şi etapa soluţionării obiectului procedurii în camera preliminară - art. 346 din Codul de procedură penală („Soluţiile“). În cadrul măsurilor premergătoare procedurii de judecată în camera preliminară au loc repartizarea aleatorie a dosarului, asigurarea asistenţei juridice a inculpatului, a celorlalte părţi şi a persoanei vătămate, comunicarea cu toţi aceşti participanţi, comunicarea cu parchetul, stabilirea termenului în care părţile şi persoana vătămată pot formula cereri şi invoca excepţii, efectuarea procedurii de citare, soluţionarea altor incidente procedurale. În etapa a doua a fondului camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în şedinţă nepublică, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului. În acest sens, potrivit art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară pronunţă o încheiere intermediară care se comunică de îndată procurorului, părţilor şi persoanei vătămate. Constatările pe care le poate face judecătorul de cameră preliminară în această etapă privesc eventuale neregularităţi ale actului de sesizare, încălcarea legii în efectuarea urmăririi penale, administrarea unor probe prin încălcarea principiului loialităţii şi a principiului legalităţii, ipoteză în care exclude una sau mai multe probe. Potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, în cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularităţi ale actului de sesizare sau în cazul în care sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul remediază neregularităţile actului de sesizare şi comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei (Decizia nr. 376 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 914 din 7 octombrie 2020). 23. Aşadar, în ipoteza constatării unor neregularităţi ale actului de sesizare, ca şi în ipoteza sancţionării actelor de urmărire penală şi a excluderii unor probe administrate, judecătorul de cameră preliminară pronunţă o încheiere intermediară care se va comunica parchetului în vederea remedierii neregularităţilor actului de sesizare ori pentru a decide asupra menţinerii dispoziţiei de trimitere în judecată sau, după caz, asupra posibilităţii de a cere restituirea cauzei. Încheierea pronunţată în aceste condiţii nu poate fi atacată separat cu contestaţie. În acest sens sunt Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 2 mai 2017, paragraful 15, şi Decizia nr. 817 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 7 martie 2018, paragraful 17, în care Curtea a reţinut că „dispoziţiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 75/2016, prevăd posibilitatea de a ataca pe calea contestaţiei, separat sau cumulativ, două paliere distincte ale soluţiilor pronunţate în procedura de cameră preliminară. Un prim palier îl reprezintă modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, caz în care contestatorul critică maniera în care cererile şi excepţiile au fost, după caz, admise sau respinse de către judecătorul de cameră preliminară prin încheierea intermediară pronunţată în temeiul art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală - în condiţiile în care pentru această încheiere intermediară nu există o cale de atac separată, ea putând face obiectul analizei în contestaţie numai odată cu atacarea încheierii finale - ori prin încheierea finală prevăzută de art. 346 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală.“ 24. După parcurgerea procedurii nepublice, contradictorii şi orale prin care sunt soluţionate cererile şi excepţiile formulate de părţi, de persoana vătămată sau invocate din oficiu, respectiv după epuizarea etapei eventuale a comunicării către parchet a încheierii interlocutorii menţionate, judecătorul de cameră preliminară va proceda la soluţionarea problemelor ce fac obiectul camerei preliminare - cea de-a treia etapă a fondului camerei preliminare - în care va pronunţa o încheiere motivată, soluţiile ce pot fi pronunţate fiind, potrivit art. 346 din Codul de procedură penală, începerea judecăţii, restituirea cauzei la parchet sau declinarea competenţei în acest din urmă caz, încheierea fiind definitivă, în acord cu dispoziţiile art. 50 alin. (4) din Codul de procedură penală, în care se arată că hotărârea de declinare a competenţei nu este supusă căilor de atac. 25. Prin excepţie de la regula potrivit căreia procedura în fond a camerei preliminare are o structură tripartită, Curtea a observat că legiuitorul a stabilit, în vederea asigurării celerităţii procedurii în camera preliminară, ca - atunci când nu se invocă cereri sau excepţii de către inculpat (personal sau prin apărător) sau nu se invocă excepţii de către judecător, din oficiu, cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, la expirarea termenului stabilit conform art. 344 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală - judecătorul să treacă direct la etapa soluţionării obiectului procedurii în camera preliminară şi să dispună, prin încheiere dată fără citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi fără participarea procurorului, începerea judecăţii. Aceasta, întrucât părţile şi persoana vătămată nu au formulat nicio obiecţie (cerere/excepţie) cu privire la aspectele menţionate ce ar rezulta din actul de sesizare şi nici judecătorul nu a invocat, din oficiu, vreo excepţie, astfel încât să fie necesar a se dezbate în faţa judecătorului, în contradictoriu, pretenţii, apărări, susţineri. Încheierea prin care se dispune începerea judecăţii va fi comunicată părţilor, persoanei vătămate şi procurorului în vederea formulării contestaţiei, în temeiul art. 347 din Codul de procedură penală, pentru asigurarea unui control de legalitate al acesteia. 26. Curtea a reţinut însă că, indiferent dacă au fost sau nu formulate cereri sau excepţii, în etapa soluţionării obiectului procedurii în camera preliminară, judecătorul de cameră preliminară va pronunţa o încheiere motivată prin care va decide fie soluţia de începere a judecăţii [când nu s-au ridicat excepţii cu privire la actul de sesizare sau la actele de urmărire penală; dacă au fost respinse toate excepţiile; dacă au fost excluse probe, însă procurorul şi-a menţinut dispoziţia de trimitere în judecată - în această ipoteză, potrivit art. 346 alin. (5) din Codul de procedură penală, probele excluse nu vor fi avute în vedere la soluţionarea cauzei; judecătorul de cameră preliminară a constatat neregularităţi ale actului de sesizare, dar pot fi deduse obiectul şi limitele judecăţii], fie restituirea cauzei la parchet [când rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală; dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii; dacă judecătorul de cameră preliminară a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; dacă procurorul solicită restituirea cauzei, în condiţiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleaşi dispoziţii]. 27. Potrivit art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară soluţionează cauza, în sensul începerii judecăţii ori restituirii cauzei la parchet, va fi comunicată părţilor, persoanei vătămate şi procurorului în vederea formulării contestaţiei, în termen de 3 zile de la comunicare. Dispoziţiile procesual penale precitate stabilesc că pot fi atacate cu contestaţie atât soluţiile propriu-zise ale procedurii de cameră preliminară (începerea judecăţii ori restituirea cauzei la parchet), cât şi modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor (prin încheierea intermediară pronunţată în temeiul art. 345 din Codul de procedură penală). Or, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2017, precitată, paragraful 19, că „pe calea contestaţiei prevăzute de art. 347 din Codul de procedură penală se asigură controlul de legalitate cu privire la o serie de încheieri finale pronunţate în procedura camerei preliminare, ca o garanţie a respectării cerinţelor principiului legalităţii procesului penal consacrat de art. 2 din Codul de procedură penală, care îşi are, la rândul său, temeiul în prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie referitor la principiul legalităţii. Scopul contestaţiei în procedura de cameră preliminară este acela de a îndrepta erorile de drept comise de judecătorul de cameră preliminară la verificarea, după trimiterea în judecată, a legalităţii sesizării instanţei, precum şi a legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, erori care trebuie remediate în cadrul aceleiaşi faze procesuale, având în vedere raţiunile pentru care a fost instituită procedura camerei preliminare. Asemenea erori de drept pot interveni însă, în egală măsură, în acele situaţii în care în procedura de cameră preliminară nu s-au formulat cereri şi excepţii şi nici nu s-au ridicat din oficiu excepţii.“ 28. Mai mult, Curtea a reţinut că, în soluţionarea contestaţiei formulate, în temeiul art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, analizând legalitatea şi temeinicia soluţiilor dispuse în fondul camerei preliminare şi – în măsura în care se contestă – modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor invocate de părţi şi persoana vătămată, judecătorul de la instanţa ierarhic superioară va avea în vedere toate criticile invocate de contestatori cu privire la desfăşurarea concretă a procedurii de cameră preliminară în primă instanţă, inclusiv aspectele referitoare la măsurile administrative luate de judecătorul de cameră preliminară în cadrul acestei proceduri, modul în care judecătorul de cameră preliminară a rezolvat orice chestiune de ordin procedural, altele decât cele invocate pe calea cererilor sau excepţiilor formulate de părţi şi persoana vătămată, de vreme ce aceste aspecte stau la baza legalităţii soluţiilor dispuse prin încheierile prevăzute de art. 345 şi art. 346 din Codul de procedură penală. 29. Întrucât nu au apărut elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 30. De altfel, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, pronunţându-se asupra unor dispoziţii referitoare la caracterul definitiv al unor hotărâri pronunţate de instanţa penală în cursul procesului penal [de exemplu, art. 250 alin. (4) şi art. 318 alin. (16) teza întâi din Codul de procedură penală], a constatat că Legea fundamentală nu cuprinde prevederi care să instituie căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, stabilind în art. 129 că acestea se exercită „în condiţiile legii“. Împrejurarea că împotriva unor încheieri ale instanţei nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situaţii juridice, iar, pe de altă parte, prevederile constituţionale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. 31. Stabilirea unor reguli speciale de procedură în anumite cazuri este realizată de legiuitor în exercitarea competenţei sale constituţionale, iar legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege. Astfel, atât art. 129, cât şi art. 126 alin. (2) din Constituţie fac referire la „condiţiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“ (a se vedea Decizia nr. 48 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019; Decizia nr. 448 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 18 august 2016; Decizia nr. 511 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 6 noiembrie 2018). 32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Bogdan, de Societatea Ciscom - S.R.L. din Focşani, judeţul Vrancea, de Societatea Conrep - S.A. din Bucureşti şi de Societatea Milcovul - S.A. din Focşani, judeţul Vrancea, în Dosarul nr. 2.760/99/2018/a1 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, respectiv de Dorin Daniel Petcu în Dosarul nr. 21.512/215/2018/a1 al Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi constată că dispoziţiile art. 345 şi ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, respectiv Tribunalului Dolj - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 octombrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
