Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 694 din 17 decembrie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, ale art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi a acestor acte normative, în ansamblul lor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 694 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, ale art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi a acestor acte normative, în ansamblul lor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 710 din 30 iulie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de Daniela Mihaela Jurjuţ Lazăr şi alţii în Dosarul nr. 5.011/117/2021 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.578D/2022.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 179D/2023, nr. 514D/2023, nr. 647D/2023, nr. 700D/2023, nr. 706D/2023, nr. 742D/2023, nr. 745D/2023, nr. 746D/2023, nr. 765D/2023, nr. 1.160D/2023, nr. 1.161D/2023, nr. 1.189D/2023, nr. 1.211D/2023, nr. 1.217D/2023, nr. 1.239D/2023, nr. 1.266D/2023, nr. 1.309D/2023, nr. 1.407D/2023, nr. 1.811D/2023 şi nr. 2.751D/2024, având obiect similar al excepţiilor de neconstituţionalitate, excepţii ridicate de Georgică-Valeriu Copae şi alţii, Anca Elena Dobra Sîrb, Ion Daniel Burcă şi alţii, Doina Anghel şi alţii, Ioana Nicoleta Niculae, Tiberiu-Nicolae Onea, Petru Dan, Meda Petronela Grama şi Andrea Dorina Tătar, Liana Gabriela Gheorghiu şi Floare Găzdac, Cristina Coman şi alţii, Rodica Micu, Janina Camelia Joarză şi alţii, Ramona Savu, Cristiana Ciobăniţă şi Laura-Vali Găişteanu, Otilia Vişoiu şi alţii, Roberta Lia Nicolescu, Ruxandra Răileanu şi alţii, Ioana Buzea şi alţii, Florin Encescu şi Gheorghiţa Eftenoiu, în dosarele nr. 3.203/120/2022 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, nr. 647/57/2022 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, nr. 5/54/2023 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, nr. 34.577/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 32.327/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 357/43/2022, nr. 428/43/2022, nr. 427/43/2022, nr. 394/43/2022 şi nr. 395/43/2022 ale Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, nr. 38/88/2023 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă de contencios administrativ şi fiscal, nr. 3.043/102/2022/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, nr. 34.414/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 4.217/120/2022 şi nr. 4.192/120/2022 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, nr. 3.029/120/2022 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, nr. 7.975/63/2022 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 33.437/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 35.329/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 5.571/30/2022* al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 179D/2023, nr. 514D/2023, nr. 647D/2023, nr. 700D/2023, nr. 706D/2023, nr. 742D/2023, nr. 745D/2023, nr. 746D/2023, nr. 765D/2023, nr. 1.160D/2023, nr. 1.161D/2023, nr. 1.189D/2023, nr. 1.211D/2023, nr. 1.217D/2023, nr. 1.239D/2023, nr. 1.266D/2023, nr. 1.309D/2023, nr. 1.407D/2023, nr. 1.811D/2023 şi nr. 2.751D/2024 la Dosarul nr. 1.578D/2022. Reprezentantul Ministerului Public, este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, arată că adoptarea actelor normative criticate a vizat o stare de fapt obiectivă, independentă de voinţa Guvernului, care poate fi încadrată în conceptul constituţional de situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată. Cu privire la constituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 650 din 15 decembrie 2022.
    7. Mai arată că nu era necesară o lege de abilitare a Guvernului, în cauză fiind vorba despre ordonanţă de urgenţă, şi nu despre o ordonanţă simplă. Ordonanţa de urgenţă, aşa cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa sa, poate reglementa în domeniul legilor organice.
    8. Cu referire la criticile de neconstituţionalitate intrinseci, menţionează că beneficiile salariale de natura celui în discuţie în cauză reprezintă beneficii suplimentare, fără consacrare constituţională. Ca atare, legiuitorul are marja de apreciere de a dispune cu privire la acordarea acestora. Aşa cum a reţinut şi instanţa supremă prin Decizia nr. 22 din 20 mai 2024 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, prin efectul suspendării, aceste drepturi nu au intrat în patrimoniul beneficiarilor, având un conţinut abstract, fiind nevoie, în recunoaşterea lor, de o nouă manifestare a legiuitorului. Nu pot fi, de aceea, considerate bunuri.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    9. Prin Încheierea din 26 aprilie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.011/117/2021, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Daniela Mihaela Jurjuţ Lazăr şi alţii într-o acţiune formulată, în temeiul art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, împotriva Guvernului, având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.578D/2022.
    10. Prin Încheierea din 18 ianuarie 2023, îndreptată prin Încheierea din 2 februarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.203/120/2022, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021. Excepţia a fost ridicată de Georgică-Valeriu Copae şi alţii într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 179D/2023.
    11. Prin Încheierea din 27 februarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 647/57/2022, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Excepţia a fost ridicată de Anca Elena Dobra Sîrb într-o cauză împotriva Guvernului, având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 514D/2023.
    12. Prin Încheierea din 15 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 5/54/2023, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021. Excepţia a fost ridicată de Ion Daniel Burcă şi alţii într-o acţiune formulată, în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004, împotriva Guvernului, având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 647D/2023.
    13. Prin Încheierea din 14 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 34.577/3/2022, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Doina Anghel şi alţii într-o acţiune având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 700D/2023.
    14. Prin Încheierea din 6 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 32.327/3/2022, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021. Excepţia a fost ridicată de Ioana Nicoleta Niculae într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 706D/2023.
    15. Prin încheierile din 23 martie 2023, 21 martie 2023, 20 martie 2023, 3 martie 2023 şi 16 mai 2023, pronunţate în dosarele nr. 357/43/2022, nr. 428/43/2022, nr. 427/43/2022, nr. 394/43/2022 şi nr. 395/43/2022, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021. Excepţia a fost ridicată de Tiberiu-Nicolae Onea, Petru Dan, Meda Petronela Grama şi Andrea Dorina Tătar, Liana Gabriela Gheorghiu şi Floare Găzdac în acţiuni formulate, în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004, împotriva Guvernului, având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 742D/2023, nr. 745D/2023, nr. 746D/2023, nr. 765D/2023 şi nr. 1.309D/2023.
    16. Prin Încheierea din 12 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 38/88/2023, Tribunalul Tulcea - Secţia civilă de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021. Excepţia a fost ridicată de Cristina Coman şi alţii într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.160D/2023.
    17. Prin Încheierea civilă din 18 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.043/102/2022/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021. Excepţia a fost ridicată de Rodica Micu într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.161D/2023.
    18. Prin Sentinţa civilă nr. 1.665 din 27 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 34.414/3/2022, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021. Excepţia a fost ridicată de Janina Camelia Joarză şi alţii într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.189D/2023.
    19. Prin încheierile din 19 aprilie 2023 şi 18 aprilie 2023, pronunţate în dosarele nr. 4.217/120/2022 şi nr. 4.192/120/2022, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021. Excepţiile au fost ridicate de Ramona Savu, precum şi de Cristiana Ciobăniţă şi Laura-Vali Găişteanu în cauze având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.211D/2023 şi nr. 1.217D/2023.
    20. Prin Încheierea din 25 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.029/120/2022, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021. Excepţia a fost ridicată de Otilia Vişoiu şi alţii într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.239D/2023.
    21. Prin Încheierea din 5 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 7.975/63/2022, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021. Excepţia a fost ridicată de Roberta Lia Nicolescu într-o cauză având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.266D/2023.
    22. Prin Încheierea din 6 aprilie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 33.437/3/2022, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022. Excepţia a fost ridicată de Ruxandra Răileanu şi alţii într-o acţiune având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.407D/2023.
    23. Prin Sentinţa civilă nr. 1.449 din 20 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 35.329/3/2022, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021. Excepţia a fost ridicată de Ioana Buzea şi alţii într-o acţiune având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.811D/2023.
    24. Prin Sentinţa civilă nr. 1.043 din 8 iulie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 5.571/30/2022*, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021. Excepţia a fost ridicată de Florin Encescu şi Gheorghiţa Eftenoiu într-o acţiune având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.751D/2024.
    25. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 încalcă art. 53 din Constituţie, deoarece suspendarea acordării indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, denumită în continuare indemnizaţia, pentru al doisprezecelea an consecutiv nu se impune pentru niciunul dintre motivele indicate în acest articol, nu este necesară într-o societate democratică şi nu răspunde nici principiului proporţionalităţii cu situaţia care a determinat-o. De asemenea, măsura criticată încalcă art. 53 din Constituţie şi din cauză că este discriminatoriu aplicată, deoarece nu îi vizează şi pe cei decedaţi.
    26. Se încalcă şi prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) şi l) şi ale art. 108 alin. (3) din Constituţie, deoarece dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, aplicabile şi magistraţilor, chiar dacă nu îi menţionează în mod expres, au suspendat indemnizaţia care este acordată printr-o lege organică, respectiv Legea nr. 303/2004. Cu referire la aplicarea şi întinderea unor drepturi recunoscute prin lege organică poate decide doar Parlamentul, printr-o lege organică, şi nu Guvernul, prin ordonanţă de urgenţă. Art. 74 din Legea nr. 303/2004 prevede că drepturile salariale ale magistraţilor pot fi diminuate sau suspendate doar în cazurile prevăzute de aceasta. Potrivit Curţii Constituţionale, reglementarea statutului magistraţilor trebuie să se realizeze prin lege organică.
    27. Cele două ordonanţe de urgenţă sus-menţionate, cea din 2018 şi cea din 2021, au fost adoptate fără emiterea unei legi de abilitare a Guvernului de a le emite, Legea nr. 4/2019 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi, respectiv, Legea nr. 311/2021 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe fiind adoptate ulterior.
    28. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 nu a fost aprobată prin lege, până la data ridicării excepţiei, aşa cum impun prevederile art. 115 alin. (5) din Constituţie.
    29. Nu se justifică urgenţa suspendării acordării indemnizaţiei, în condiţiile în care în Parlament se dezbăteau în acelaşi interval tot măsuri ce interesau bugetul de stat. Procedând astfel, Guvernul a încălcat separaţia puterilor în stat, consacrată de art. 1 alin. (4) din Constituţie.
    30. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 a fost adoptată într-o zi nelucrătoare, de sâmbătă, după ce proiectul acesteia, cu modificările ce vizau legea fiscală, a fost postat pe site-ul Ministerului de Finanţe, pentru dezbatere publică, doar pentru câteva ore. Termenul minim pentru dezbaterea publică, conform Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, este de 30 de zile, nicidecum de câteva ore. Într-un context favorabil cum este cel al creşterii economice, anunţată de România, legiuitorul delegat, respectiv Guvernul, are obligaţia legală să renunţe la măsuri intempestive, astfel încât să menţină un cadru legal predictibil.
    31. În continuare, se arată că preambulul ordonanţelor de urgenţă criticate nu respectă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece justificarea invocată - plata beneficiilor care a fost suspendată afectează sustenabilitatea finanţelor publice - nu se încadrează într-o situaţie de criză economică, drept situaţie extraordinară, imprevizibilă şi insurmontabilă, ci reprezintă o simplă raţiune de oportunitate a măsurii luate, care, din cauza caracterului subiectiv, poate dobândi un caracter arbitrar. Or, exigenţa impusă de art. 115 alin. (4) din Constituţie urmăreşte tocmai să elimine arbitrarul, impunând Guvernului să acţioneze prin intermediul ordonanţelor de urgenţă doar prin respectarea unor criterii obiective, uşor cuantificabile, desemnate de noţiunea de situaţie extraordinară. Se susţine că dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 încalcă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la condiţiile impuse de art. 115 alin. (4) din Constituţie pe care trebuie să le respecte Guvernul atunci când adoptă ordonanţe de urgenţă, de exemplu, Decizia nr. 554 din 6 iulie 2006.
    32. Se susţine că dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 încalcă art. 115 alin. (6) din Constituţie prin prisma încălcării drepturilor prevăzute de art. 44 al Legii fundamentale, care garantează creanţele împotriva statului, a încălcării dreptului la pensie garantat de art. 47 din Constituţie şi art. 53 din Constituţie. Astfel, prin intermediul dispoziţiilor criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 s-a adus atingere dreptului la pensie al magistraţilor, precum şi dreptului la indemnizaţie, acest drept fiind o creanţă a fiecărui magistrat asupra bugetului, dar care, prin dispoziţiile criticate, devine iluzoriu.
    33. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate pentru motive intrinseci, autorii, în esenţă, sunt nemulţumiţi că, prin acte normative succesive, în particular dispoziţiile criticate din cele 5 ordonanţe de urgenţă criticate, în continuare ordonanţele, statul a decis să nu acorde, începând cu anul 2010, indemnizaţia prevăzută de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, potrivit căruia „Judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii“. Autorii apreciază că ordonanţele de urgenţă sunt contrare exigenţelor constituţionale de predictibilitate, câtă vreme nu prevăd şi un termen cert de plată a indemnizaţiei.
    34. Autorii excepţiei precizează că, potrivit Deciziei nr. 16 din 8 iunie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prevederile art. 9 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar nu au vizat decât exercitarea dreptului de a primi indemnizaţia, şi nu însăşi existenţa acestuia.
    35. Cu referire la pretinsa neclaritate a ordonanţelor, autorii excepţiei menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care, deşi a admis că statul are puterea de a dispune cu privire la acordarea unor drepturi băneşti, cu toate acestea, măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulţi ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existenţa acestor drepturi, deşi, formal, este limitată în timp, respectiv vizând durata unui an calendaristic (a se vedea Decizia nr. 129 din 10 martie 2015). În acest context autorii invocă hotărârea pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Păduraru împotriva României, potrivit căreia odată ce a fost adoptată o soluţie de către stat ea trebuie implementată cu o claritate şi o coerenţă rezonabile pentru a evita pe cât posibil insecuritatea juridică şi incertitudinea pentru subiecţii de drept la care se referă măsurile de aplicare a acestei soluţii; în această privinţă trebuie subliniat faptul că incertitudinea - fie ea legislativă, administrativă sau provenind din practicile aplicate de autorităţi - este un factor important ce trebuie luat în considerare pentru a aprecia conduita statului.
    36. Beneficiarii indemnizaţiei nu îşi pot da seama pentru ce perioadă de timp plata acesteia va fi suspendată. De asemenea, în Decizia nr. 330 din 12 iunie 2014, Curtea Constituţională a reţinut că măsura suspendării plăţii drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, măsură adoptată deja, succesiv, pentru trei ani consecutivi, 2012, 2013 şi 2014, nu poate fi repetată anual, sine die, întrucât o astfel de practică legislativă ar fi de natură să afecteze proporţionalitatea măsurii cu scopul urmărit.
    37. Amânarea unor debite ale statului pe o durată de 10 ani, fără a se prevedea un termen final de plată predictibil, nu menţine un just echilibru între interesele debitorului - statul şi cele ale creditorului - persoana îndreptăţită la indemnizaţie, ci, dimpotrivă, se poate aprecia că persoana îndreptăţită suportă o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său de a beneficia de indemnizaţiile acordate prin lege. În aceste condiţii nu se poate reţine buna-credinţă a statului român, care, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, în măsura în care s-ar putea reţine, ar putea justifica adoptarea ordonanţelor. Buna-credinţă nu poate fi reţinută în cazul adoptării ordonanţelor, deoarece statul nu a realizat nicio plată timp de 10 ani. De asemenea, este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 784 din 12 mai 2009, potrivit căreia eşalonarea plăţii sumelor prevăzute în titlurile executorii emise până la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sistemul justiţiei, nu a fost determinată de necesitatea unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată.
    38. În continuare, autorii excepţiei redau şi analizează pe larg jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la necesitatea respectării standardelor de calitate a legii, întemeiate pe prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie (de exemplu, Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016).
    39. Cu referire la pretinsa nerespectare a prevederilor art. 11 şi 20 din Constituţie, autorii excepţiei redau pe larg din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiile accesibilităţii legii şi încrederii legitime. În particular, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a sancţionat nu doar neexecutarea hotărârilor interne, ci şi întârzierea în executarea unor obligaţii de plată stabilite şi recunoscute prin lege în sarcina autorităţilor statale, inclusiv prin amânarea repetată a plăţii pe o perioadă nepredictibilă, fără a se stabili măcar un termen final de plată predictibil, clar şi concret. De asemenea, autorii se referă la Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, potrivit căreia statul este cel în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. Totuşi, atunci când o dispoziţie legală este în vigoare şi prevede plata anumitor beneficii, iar condiţiile stipulate sunt respectate, autorităţile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atât timp cât dispoziţiile legale rămân în vigoare.
    40. Autorii excepţiei susţin că şi în situaţia în care legiuitorul ar abroga prevederile care acordă indemnizaţia, aceasta li s-ar cuveni, deoarece actul normativ de abrogare nu şi-ar putea produce decât pentru viitor efectele. În fapt, acordarea indemnizaţiei chiar a fost abrogată prin Legea nr. 303/2022, împrejurare care, în opinia autorilor excepţiei, nu face inaplicabilă acordarea acesteia până la momentul abrogării. Prevederile art. 41 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 demonstrează că măsura criticată afectează doar exerciţiul dreptului, nu şi naşterea lui. Sunt invocate şi considerente ale Hotărârii din 6 martie 2012 pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Dumitru David împotriva României.
    41. Cu referire la pretinsa încălcare a art. 16 din Constituţie, se susţine că sunt discriminaţi magistraţii pensionaţi după intrarea în vigoare a măsurii de suspendare a acordării indemnizaţiei faţă de cei pensionaţi anterior care au primit-o.
    42. Prin reglementarea indemnizaţiei legiuitorul a dorit să recompenseze munca, activitatea magistraţilor cu vechime de cel puţin 20 de ani în magistratură care se pensionează sau se eliberează din funcţie, după aceeaşi vechime, din alte motive neimputabile. Indemnizaţia fost gândită ca o formă de compensare a privaţiunilor şi a limitărilor impuse magistraţilor pentru o carieră de 20 de ani în magistratură, fiind totodată şi o formă de ajutorare a acestora de adaptare la un nou statut. În acest sens, apreciază autorii, sunt aplicabile cele reţinute de instanţa supremă în Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, paragrafele 62, 63 şi 66-68, pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii referitor la natura dreptului prevăzut la art. 20 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
    43. Beneficiarii de indemnizaţie care se pensionează sunt discriminaţi faţă de judecătorii Curţii Constituţionale şi faţă de judecătorii care au fost eliberaţi din funcţie pentru alte motive neimputabile, categorii profesionale cărora nu le este aplicabil acelaşi regim juridic impus prin ordonanţe. Deşi magistraţii destinatari ai indemnizaţiei şi judecătorii Curţii Constituţionale sunt salarizaţi din bugete distincte, autorii excepţiei consideră că mai multă greutate trebuie acordată împrejurării că autorităţile plătitoare aparţin aceleiaşi entităţi, statul român.
    44. Autorii invocă şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene referitoare la prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, astfel încât instanţele româneşti învestite cu soluţionarea litigiilor în care a fost ridicată prezenta excepţie să aplice prioritar art. 20 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene referitor la egalitatea tuturor persoanelor în faţa legii faţă de prevederile ordonanţelor. În acest context este invocată Hotărârea din 24 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza C262/20.
    45. Magistraţii pensionari sunt discriminaţi faţă de moştenitorii magistraţilor decedaţi. Autorii excepţiei susţin că există, fără îndoială, numeroase prestaţii financiare şi sociale din partea angajatorului la care, potrivit obiectului şi scopului lor, au dreptul în egală măsură atât judecătorii pensionari, cât şi moştenitorii judecătorului decedat (de exemplu, decontarea chiriei). Indemnizaţia nu este însă o astfel de prestaţie. Indemnizaţia datorată de angajator pentru încetarea contractului de muncă nu reprezintă, din perspectiva finalităţii sale, o prestaţie pentru modul în care a încetat raportul de muncă, ci o indemnizaţie de gratificare a activităţii continue în magistratură timp de 20 de ani, pentru ambele categorii în discuţie. Cu alte cuvinte, indemnizaţia nu se acordă decât în considerarea activităţii judecătorului o anumită perioadă de timp, şi nu pe alte considerente.
    46. Această indemnizaţie, prin modalitatea sa de reglementare, intră în sfera dreptului de proprietate, bucurându-se şi de protecţia reglementată de dispoziţiile Protocolului nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    47. Cu referire la pretinsa încălcare a dreptului la un nivel de trai decent prevăzut de art. 47 din Constituţie, se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, potrivit căreia stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat decent trebuie apreciată de la caz la caz, în funcţie de o serie de factori conjuncturali. Situaţia economică a ţării, resursele de care dispune statul în vederea atingerii acestui obiectiv, dar şi nivelul de dezvoltare a societăţii, gradul de cultură şi civilizaţie la un anumit moment şi modul de organizare a societăţii reprezintă deopotrivă coordonate care trebuie luate în considerare atunci când se evaluează nivelul „decent“ al vieţii. În concluzie, aprecierea modului şi a măsurii în care statul reuşeşte să ducă la îndeplinire obligaţia de a asigura un nivel de trai decent trebuie să fie raportată la aceşti factori, nefiind posibilă stabilirea unui standard fix, imuabil. Or, în lumina acestor considerente, în condiţiile în care România raportează cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, în condiţiile în care de peste 12 ani aceste drepturi sunt suspendate succesiv, se încalcă dreptul la un nivel de trai decent, deoarece art. 47 din Constituţie instituie obligaţia de a asigura un nivel de trai proporţional statutului magistraţilor. De asemenea, se mai arată că Guvernul a încălcat aşteptarea de a primi indemnizaţia care are un caracter legitim, fiind menită să le asigure magistraţilor un nivel de trai decent.
    48. Cu referire la pretinsa încălcare a dreptului la pensie prevăzut de art. 47 din Constituţie, se arată că dreptul la indemnizaţie este o componentă a dreptului la pensie al magistraţilor şi se bucură de aceeaşi protecţie ca pensia însăşi. Sunt invocate în susţinere şi considerentele de la paragraful 127 ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 900 din 15 decembrie 2020.
    49. Prevederile art. 124 alin. (3) şi ale art. 125 alin. (1) din Constituţie sunt încălcate deoarece independenţa justiţiei are şi o componentă materială, care include securitatea financiară a magistraţilor şi care presupune şi asigurarea unei garanţii sociale, cum este pensia de serviciu a magistraţilor, indemnizaţia, precum şi alte drepturi financiare prevăzute de art. 73-81 din Legea nr. 303/2004, de exemplu, cele referitoare la durata concediului de odihnă plătit. Atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi în cea a altor curţi constituţionale, stabilitatea financiară a magistraţilor reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei.
    50. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    51. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    52. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    53. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    54. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele Curţii nr. 700D/2023, nr. 1.189D/2023 şi nr. 1.407D/2023, apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    55. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele Curţii nr. 706D/2023 şi nr. 1.811D/2023, apreciază că excepţia este întemeiată, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 au fost adoptate fără ca Guvernul să fi argumentat situaţia extraordinară, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituţie.
    56. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul Curţii nr. 1.309D/2023, apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    57. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în celelalte dosare, apreciază că excepţia este întemeiată, având în vedere că suspendarea acordării indemnizaţiilor durează de 13 ani, fapt ce tinde la negarea efectivă a drepturilor magistraţilor pensionaţi începând cu anul 2010.
    58. Tribunalul Tulcea - Secţia civilă de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia este întemeiată, deoarece respectarea principiului privind încrederea în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul şi litera lor, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să se poată bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege. Este invocată şi hotărârea pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Păduraru împotriva României.
    59. Tribunalul Mureş - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    60. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, în Dosarul nr. 1.189D/2023, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei.
    61. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia este întemeiată, deoarece perioada deosebit de lungă, de peste 11 ani, în care exerciţiul dreptului a fost suspendat prin prevederi legale succesive, speciale şi derogatorii, începând cu anul 2010 şi până în 2021 inclusiv, afectează substanţa însăşi a dreptului reglementat, lipsindu-l de speranţa legitimă de valorificare efectivă. Consacrarea prin lege organică a acestui drept al magistraţilor, accesibil acestora numai la finalizarea carierei, iar ulterior, la o perioadă relativ scurtă de la reglementare, suspendarea acestuia pentru un timp atât de îndelungat, din punct de vedere substanţial nu face decât să releve, dincolo de afectarea prestigiului legii înseşi, caracterul derizoriu al actului de reglementare: în speţă, deşi instituie un drept în favoarea unei categorii socioprofesionale în considerarea statutului acesteia şi rolului său în societate, în fapt, ea nu reprezintă decât o normă legală „inoperantă“, lipsită de orice conţinut şi previzibilitate.
    62. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    63. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    64. Guvernul, în Dosarul nr. 1.266D/2023, arată că, în domeniile rezervate reglementării la nivel de lege organică, Guvernul poate lua măsuri, prin ordonanţă de urgenţă, cu condiţia motivării urgenţei reglementării în situaţii extraordinare. În sprijin evocă pe larg considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020.
    65. De asemenea, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 462 din 1 iulie 2021, acţiunile legiuitorului prin care a dispus neaplicarea sau abrogarea prevederilor care stabileau acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă se înscriu în marja sa de apreciere, având drept scop prezervarea unui interes public, respectiv protejarea echilibrului fiscal între cheltuielile şi veniturile statului.
    66. Guvernul, în dosarele nr. 1.309D/2023 şi nr. 1.407D/2023, referindu-se la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    67. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    68. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    69. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum reiese din motivarea acesteia, îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, aprobată prin Legea nr. 152/2017, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 115/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, cu modificările ulterioare, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1202 din 18 decembrie 2021, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile legale criticate prevăd următoarele:
    - Art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016: „În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, dispoziţiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.“;
    – Art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017: „Prevederile art. 1 alin. (3)-(5), art. 2-4, art. 5 alin. (2)-(4) şi art. 6-11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, se aplică în mod corespunzător şi în perioada 1 martie-31 decembrie 2017.“;
    – Art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017: „În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“;
    – Art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018: „În perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“;
    – Art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021: „(1) În anul 2022 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă“;
    – Art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022: „În anul 2023 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“

    70. Autorii excepţiei formulează şi critici prin raportare la art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie ale ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului sus-menţionate din care fac parte dispoziţiile criticate în mod punctual, astfel încât obiect al excepţiei îl reprezintă şi aceste acte normative, în ansamblul lor.
    71. Curtea observă că dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 şi ale art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi-au încetat aplicabilitatea. Cu toate acestea, având în vedere cele reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum şi faptul că dispoziţiile de lege criticate sunt aplicabile în cauzele în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea va analiza constituţionalitatea acestora.
    72. De asemenea, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 22 din 20 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 18 iulie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a statuat că (i) prevederile art. 13 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/2014, cu modificările ulterioare, art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 115/2017, cu modificările ulterioare, art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, prin care s-a dispus, în mod succesiv, neacordarea indemnizaţiei de pensionare prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, au avut un efect de suspendare a exerciţiului acestui drept, fără ca dreptul subiectiv să fi redevenit actual, şi că (ii) măsura prevăzută de dispoziţiile art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi ale art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la indemnizaţia de pensionare prevăzută de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, a încetat la data abrogării Legii nr. 303/2004, fără ca dreptul la acordarea indemnizaţiei de pensionare să redevină actual începând cu data încetării oricărei cauze de suspendare ori de neaplicare a dispoziţiilor art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.
    73. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii arată că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind standardele de calitate a legii, art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 referitor la nivelul de trai, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici şi lit. l) referitor la reglementarea prin lege organică a organizării şi funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi, art. 115 alin. (4)-(6) referitor la condiţiile adoptării ordonanţelor de urgenţă, art. 124 alin. (3) referitor la înfăptuirea justiţiei şi în art. 125 alin. (1) referitor la statutul judecătorilor.
    74. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că indemnizaţia a reprezentat, în sistemul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (mai precis titlul III al acesteia - art. 73-93), unul dintre drepturile acordate de legiuitor. În esenţă, reprezintă o gratificare din partea statului a magistraţilor. Autorii prezentei excepţii solicită Curţii Constituţionale să ofere indemnizaţiei aceeaşi protecţie constituţională faţă de măsurile statale care au vizat sau, după caz, pot viza pensia de serviciu sau remuneraţia magistraţilor.
    75. Această solicitare este neîntemeiată, având în vedere că valoarea ocrotită de art. 124 alin. (3) din Constituţie - independenţa justiţiei -, invocat de către autori în susţinerea excepţiei, este protejată de remuneraţie şi pensia de serviciu. Indemnizaţia are o configuraţie juridică cu totul particulară şi se acordă o singură dată, cu o ocazie determinată - pensionarea -, nefiind în conexiune directă cu asigurarea independenţei justiţiei. Înfăptuirea justiţiei, care reprezintă competenţa constituţională a judecătorilor, precum şi reprezentarea intereselor generale ale societăţii şi apărarea ordinii de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, care reprezintă competenţa constituţională a procurorilor, sunt în mod necesar şi suficient protejate prin instituirea unui cuantum adecvat al remuneraţiilor pentru activitatea desfăşurată, precum şi al unor pensii de serviciu. Orice alte drepturi acordate de legiuitor, cum este şi indemnizaţia, nu reprezintă decât simple opţiuni ale acestuia, care, ţinând seama de o multitudine de alte elemente, precum resursele financiare disponibile, opţiunea de a gratifica şi alte categorii profesionale etc., poate să acorde sau nu astfel de beneficii.
    76. Prin urmare, reţine Curtea, dacă acordarea indemnizaţiei reprezintă o prerogativă exclusivă a legiuitorului a fortiori, suspendarea acordării acesteia pentru o anumită durată intră în competenţa sa, necenzurabilă de către Curtea Constituţională.
    77. Cu toate acestea, este de observat că, în prezenta cauză, autorii nu invocă, pur şi simplu, neacordarea indemnizaţiei, cum ei nu invocă nici măcar simpla suspendare a acordării indemnizaţiei, pentru un termen determinat. Esenţa argumentării autorilor prezentei excepţii este că suspendarea repetată, de regulă anuală, a acordării indemnizaţiei, este de natură să contravină aşteptărilor legitime pe care magistraţii şi le-au format prin simpla prevedere în legislaţie a indemnizaţiei.
    78. Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, a statuat, cu referire la suspendarea acordării unor drepturi similare altor categorii profesionale decât magistraţii, că măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulţi ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existenţa acestor drepturi (considerente reluate ulterior, de exemplu, prin Decizia nr. 314 din 29 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 13 iunie 2012).
    79. Având în vedere că indemnizaţia nu face parte dintre garanţiile esenţiale pentru asigurarea îndeplinirii de către magistraţi în condiţii optime a competenţelor constituţionale, această conduită a statului, de a amâna pentru fiecare an în parte sau chiar pentru mai mulţi ani acordarea indemnizaţiei, nu este de natură să înfrângă standardele constituţionale de previzibilitate a legii.
    80. Cu referire la invocarea drepturilor şi a libertăţilor individuale consacrate de art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, de art. 44 privind dreptul de proprietate privată sau de art. 47 referitor la nivelul de trai decent, Curtea consideră că se impun următoarele consideraţii.
    81. Curtea reţine că analiza inclusiv a constituţionalităţii şi chiar a oportunităţii reglementării indemnizaţiei trebuie realizată din perspectiva aceasta, şi anume că judecătorii şi procurorii, când îşi exercită competenţele constituţionale, nu se află în exercitarea unor drepturi sau libertăţi dintre cele prevăzute şi garantate de Constituţie. Evident că, în calitatea lor de cetăţeni ai României, şi judecătorii, şi procurorii se bucură de aceeaşi protecţie a drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale. Ca atare, prevederile art. 44 sau ale art. 47 din Constituţie nu pot fi analizate în acest context.
    82. De altfel, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 124 alin. (3) din Constituţie, Curtea a statuat că, prin Decizia nr. 457 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 16 februarie 2023, paragraful 62, Decizia nr. 557 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 18 august 2015, paragraful 19, şi Decizia nr. 59 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 11 mai 2016, paragraful 20, a reţinut că neacordarea indemnizaţiei prevăzute la art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu poate conduce la afectarea statutului constituţional al judecătorilor şi procurorilor. Indemnizaţiile acordate cu prilejul ieşirii la pensie, retragerii, încetării raporturilor de serviciu ori trecerii în rezervă reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituţional.
    83. Cu referire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea reţine că, prin adoptarea ordonanţelor de urgenţă criticate, Guvernul nu a încălcat separaţia puterilor în stat, deoarece, potrivit art. 115 alin. (1) din Constituţie, interpretat per a contrario, poate reglementa în materia legilor organice.
    84. Cu referire la criticile raportate la art. 115 alin. (4) din Constituţie, deşi Curtea Constituţională nu a examinat în mod expres conformitatea cu acestea a preambulurilor tuturor ordonanţelor de urgenţă criticate în cauză, rămân relevante considerentele din jurisprudenţa sa anterioară referitoare la acelaşi tip de măsuri cu cele luate prin ordonanţele de urgenţă criticate în prezenta cauză, prin care s-a constatat conformarea Guvernului faţă de prevederile constituţionale amintite (a se vedea Decizia nr. 443 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 29 iulie 2016, paragrafele 34 şi 35).
    85. În ceea ce priveşte prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, de asemenea invocate de către autorii prezentei excepţii, Curtea observă că, pentru motivele deja arătate în analiza criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă, aceste prevederi nu sunt incidente în cauză şi, ca atare, trebuie să fie respinse.
    86. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daniela Mihaela Jurjuţ Lazăr şi alţii, Georgică-Valeriu Copae şi alţii, Anca Elena Dobra Sîrb, Ion Daniel Burcă şi alţii, Doina Anghel şi alţii, Ioana Nicoleta Niculae, Tiberiu-Nicolae Onea, Petru Dan, Meda Petronela Grama şi Andrea Dorina Tătar, Liana Gabriela Gheorghiu şi Floare Găzdac, Cristina Coman şi alţii, Rodica Micu, Janina Camelia Joarză şi alţii, Ramona Savu, Cristiana Ciobăniţă şi Laura-Vali Găişteanu, Otilia Vişoiu şi alţii, Roberta Lia Nicolescu, Ruxandra Răileanu şi alţii, Ioana Buzea şi alţii, Florin Encescu şi Gheorghiţa Eftenoiu în dosarele nr. 5.011/117/2021 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 3.203/120/2022 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, nr. 647/57/2022 al Curţii de Apel Alba-Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, nr. 5/54/2023 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, nr. 34.577/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 32.327/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 357/43/2022, nr. 428/43/2022, nr. 427/43/2022, nr. 394/43/2022 şi nr. 395/43/2022 ale Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, nr. 38/88/2023 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă de contencios administrativ şi fiscal, nr. 3.043/102/2022/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, nr. 34.414/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 4.217/120/2022 şi nr. 4.192/120/2022 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, nr. 3.029/120/2022 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, nr. 7.975/63/2022 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 33.437/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 35.329/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr. 5.571/30/2022* al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, ale art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, ale art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi aceste acte normative, în ansamblul lor, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Tulcea - Secţia civilă de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Mureş - Secţia civilă, Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016