Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 691 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 691 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 519 din 3 iunie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996, excepţie ridicată de Societatea Maspex România - S.R.L., cu sediul în Vălenii de Munte, judeţul Prahova, în Dosarul nr. 3.269/2/2015* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 797D/2022.
    2. La apelul nominal răspund, pentru autoarea excepţiei, domnul Valentin Berea, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, şi doamna Andrada Rusan, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. De asemenea, pentru partea Consiliul Concurenţei, răspunde doamna Iulia Dăsculţu, inspector de concurenţă, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul domnului Valentin Berea, avocatul autoarei excepţiei, care, cu titlu prealabil, solicită analiza posibilităţii conexării Dosarului nr. 797D/2022 cu Dosarul nr. 332D/2022, având acelaşi obiect. Preşedintele Curţii precizează că, având în vedere stadiul diferit al soluţionării dosarelor nr. 797D/2022 şi nr. 322D/2022, acesta din urmă aflându-se în faza procedurală a redactării raportului, conexarea nu poate fi pusă în discuţie.
    4. Pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul autoarei excepţiei solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate, formulate în raport cu dispoziţiile art. 21 şi ale art. 23 alin. (12) din Constituţie, sens în care arată că este neconstituţională interpretarea extensivă a dispoziţiilor art. 26 alin. (4) din Legea nr. 21/1996, dată de Consiliul Concurenţei şi de instanţa judecătorească, conform căreia noţiunea de „decizie“ ar include şi minuta care consemnează rezultatul deliberării Plenului Consiliului Concurenţei. În susţinerea acestei critici invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale potrivit căreia, indiferent de interpretările ce se pot aduce unui text, atunci când Curtea Constituţională hotărăşte că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituţia, prezumţia de constituţionalitate a textului se menţine în această interpretare. Astfel, pentru respectarea principiului legalităţii, a accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil trebuie înlăturată interpretarea potrivit căreia minuta - act preparator - este echivalată deciziei Consiliului Concurenţei - act administrativ, motivat, susceptibil de a fi contestat în justiţie -, având în vedere şi consecinţele de ordin practic în ceea ce priveşte prescripţia aplicării sancţiunii. Echivalarea minutei cu decizia creează premisele unei situaţii în care aplicarea sancţiunii nu poate fi considerată prescrisă. În schimb, interpretarea potrivit căreia doar decizia Consiliului Concurenţei este actul apt să producă efecte juridice poate conduce la concluzia că aplicarea sancţiunii este prescrisă.
    5. În continuare, pentru autoarea excepţiei, doamna avocat Andrada Rusan arată că Decizia Curţii Constituţionale nr. 58 din 26 ianuarie 2021, prin care a fost soluţionată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (4) din Legea nr. 21/1996, nu are incidenţă în prezenta cauză, deoarece a vizat o altă situaţie juridică. Arată că, în lumina dispoziţiilor art. 23 alin. (12) din Constituţie şi ale art. 7 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, este interzisă aplicarea legii într-o manieră extensivă, contrară intereselor acuzatului. Legea concurenţei şi reglementările secundare în materia concurenţei stabilesc expres că decizia este actul prin care se constată şi se aplică sancţiunea pentru încălcarea dreptului concurenţei, conţinutul acestui act fiind clar reglementat. În aceste condiţii, interpretarea extensivă a dispoziţiilor art. 26 alin. (4) din Legea nr. 21/1996, în sensul asimilării minutei cu decizia, adaugă nepermis la lege şi nu oferă predictibilitate subiecţilor vizaţi. Or, în reglementarea răspunderii contravenţionale, asimilată răspunderii penale, statul este ţinut de respectarea principiului legalităţii şi nu poate extinde sfera de aplicabilitate a normei restrictive de drepturi pentru situaţii pretins similare sau pentru considerente de oportunitate ori care vizează administrarea justiţiei, având în vedere şi regulile in malam partem şi in dubio pro reo. De asemenea, susţine încălcarea accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, deoarece minuta de deliberare nu se comunică părţilor, nu prevede calea de atac, instanţa judecătorească competentă în soluţionarea acesteia şi nici termenul în care poate fi exercitată. În esenţă, arată că, deşi stabileşte o sancţiune, minuta nu conferă celui sancţionat posibilitatea de a o contesta.
    6. Reprezentanta Consiliului Concurenţei solicită respingerea excepţiei, în principal, ca inadmisibilă, deoarece criticile de neconstituţionalitate nu sunt îndreptate împotriva conţinutului normativ al prevederilor legale ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, ci se referă la o problemă de interpretare şi de aplicare a acestor prevederi. În subsidiar, solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, deoarece nu poate fi reţinută critica potrivit căreia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a interpretat extensiv prevederile art. 26 alin. (4) din Legea nr. 21/1996, conferind minutei de deliberare natura de act administrativ - decizie. Arată că minuta de deliberare este reglementată de legislaţia secundară privind autoritatea de concurenţă şi de dispoziţiile art. 19 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 care prevăd atribuţia Consiliului Concurenţei de a delibera şi lua decizii în plen. La momentul deliberării, al cărei rezultat se consemnează în minută, are loc manifestarea de voinţă cu privire la constatarea sau nu a încălcării regulilor de concurenţă şi se aplică sancţiunea aferentă. Un astfel de act nu are aptitudinea de a produce efecte juridice, ci el trebuie să îmbrace forma necesară, să fie motivat şi comunicat părţilor. Precizează că în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a reţinut că deliberarea este un moment important, însă aceasta nu metamorfozează minuta într-un act administrativ distinct, de sine stătător, apt să genereze efecte juridice, aşa cum este decizia. Referitor la instituţia prescripţiei aplicării sancţiunii, arată că aceasta sancţionează pasivitatea autorităţii, iar autoritatea nu poate fi considerată pasivă la momentul deliberării. Depune note scrise.
    7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că, în esenţă, criticile formulate vizează în mod clar aspecte privind interpretarea şi aplicarea normei juridice de către instanţa judecătorească în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    8. Prin Încheierea din 18 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.269/2/2015*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996. Excepţia a fost ridicată de Societatea Maspex România - S.R.L., cu sediul în Vălenii de Munte, judeţul Prahova, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unei decizii de sancţionare, emisă de Consiliul Concurenţei.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate referitoare la deciziile Consiliului Concurenţei sunt neconstituţionale, deoarece, în măsura în care sunt interpretate extensiv, în sensul asimilării minutei ce consemnează rezultatul deliberărilor Plenului Consiliului Concurenţei în sfera de cuprindere a noţiunii de decizie a Consiliului Concurenţei, acestea încalcă principiile legalităţii, procesului echitabil şi liberului acces la justiţie. Autoarea excepţiei face referire la cerinţele de fond şi formă pe care trebuie să le întrunească decizia de sancţionare a Consiliului Concurenţei, astfel cum acestea rezultă din Legea nr. 21/1996 şi din Regulamentul privind constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor de către Consiliul Concurenţei, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 668/2011, precum şi din considerentul (14) din Preambulul Directivei (UE) 2019/1 din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităţilor de concurenţă din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii şi privind garantarea funcţionării corespunzătoare a pieţei interne, din care rezultă că actul prin care se constată şi se sancţionează încălcări ale legislaţiei de concurenţă trebuie să îmbrace forma unei decizii motivate, comunicate şi susceptibile de recurs judiciar. În aceste condiţii, în măsura în care, printr-o interpretare extensivă, actele de sancţionare ale Consiliului Concurenţei nu ar fi limitate doar la decizii (acte motivate, comunicate, executorii şi susceptibile de recurs judiciar), ci ar putea fi extinse şi la minuta ce consemnează rezultatul deliberării Plenului Consiliului Concurenţei (act care nu este reglementat expres în Legea concurenţei, nu are caracter public, nu se comunică, nu este executoriu şi nu poate fi supus recursului judiciar), regimul sancţionator instituit nu îndeplineşte condiţiile de previzibilitate, transparenţă şi neretroactivitate impuse de principiul constituţional al legalităţii.
    10. Interpretarea extensivă - conform căreia şi minuta ar fi asimilabilă conţinutului juridic avut în vedere de art. 26 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996 - adaugă în mod nepermis la lege şi, astfel, contravine vădit principiului legalităţii.
    11. Din perspectiva autoarei excepţiei, numai decizia - motivată, executorie, comunicată întreprinderii, susceptibilă de a fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicare - poate reprezenta actul administrativ prin care se constată şi se sancţionează eventuale încălcări ale Legii concurenţei nr. 21/1996, în timp ce minuta ce consemnează rezultatul deliberărilor Consiliului Concurenţei - operaţiune prealabilă şi preparatorie deciziei - nu poate fi subsumată unei decizii de constatare şi sancţionare. Astfel, se arată că minuta nu este un act administrativ prin care să poată fi stabilită o sancţiune pentru nerespectarea prevederilor din Legea concurenţei, nu determină per se declanşarea niciunui drept procesual ori mecanism de contestare a consecinţelor acesteia de către subiectul vizat. Astfel, asimilarea minutei unei veritabile decizii reprezintă şi o încălcare a principiului constituţional fundamental al accesului la justiţie, precum şi a dreptului la un proces echitabil.
    12. În consecinţă, autoarea excepţiei susţine că este neconstituţională orice interpretare extensivă a art. 26 alin. (4) din Legea nr. 21/1996 care, în cazul unor acte ori operaţiuni preparatorii, precum minutele, ar avea drept rezultat atribuirea aceloraşi consecinţe juridice ca în cazul deciziilor de sancţionare stricto sensu, cu implicaţii în ceea ce priveşte soluţia ce va fi dată cu privire la prescripţia dreptului Consiliului Concurenţei de a sancţiona o întreprindere.
    13. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale (spre exemplu, Decizia nr. 233 din 7 aprilie 2021), a Curţii Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Hotărârea din 27 septembrie 2011, pronunţată în Cauza Menarini Diagnostics împotriva Italiei, paragrafele 38-42) şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Hotărârea din 21 ianuarie 2021, pronunţată în Cauza C-308/19 Consiliul Concurenţei împotriva Whiteland Import Export - SRL).
    14. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de partea Consiliul Concurenţei, susţinerile avocaţilor autoarei excepţiei, susţinerile reprezentantei Consiliului Concurenţei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 26 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, care au următorul cuprins: „Deciziile Consiliului Concurenţei sunt acte administrative unilaterale cu caracter individual prin care se constată încălcarea prevederilor prezentei legi şi se aplică sancţiunile corespunzătoare, se dispun măsurile necesare restabilirii mediului concurenţial, se soluţionează plângerile formulate în baza dispoziţiilor prezentei legi, precum şi cererile şi notificările privind concentrările economice.“
    19. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 23 alin. (12) potrivit cărora „Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii“.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în esenţă, prin criticile formulate, se susţine încălcarea dispoziţiilor art. 21 şi ale art. 23 alin. (12) din Constituţie, în măsura în care prevederile art. 26 alin. (4) din Legea nr. 21/1996 referitoare la deciziile Consiliului Concurenţei sunt interpretate extensiv, în sensul asimilării minutei ce consemnează rezultatul deliberărilor Plenului Consiliului Concurenţei în sfera de cuprindere a noţiunii de decizie a Consiliului Concurenţei.
    21. Sub acest aspect, Curtea constată că, în realitate, ceea ce a determinat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate este modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 26 alin. (4) din Legea nr. 21/1996, iar criticile formulate nu evidenţiază o reală contradicţie între textele de lege care formează obiectul excepţiei şi dispoziţiile din Legea fundamentală invocate.
    22. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că interpretarea normelor de lege este operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii la situaţia de fapt concretă din cauză, instanţa de judecată fiind ţinută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Aşa cum a stabilit Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Totodată, Curtea a statuat că, în conformitate cu principiile enunţate în teoria generală a dreptului, norma juridică se interpretează în mod sistematic, prin coroborare cu alte dispoziţii normative care ţin de aceeaşi instituţie juridică sau de aceeaşi ramură de drept. Raţiunea procedeelor sistematice de interpretare se întemeiază pe natura sistemică a ansamblului normelor de drept, în care normele se află într-o legătură funcţională, caracteristică elementelor unei structuri. Aşa fiind, fiecare normă se completează prin celelalte şi îşi dezvăluie întregul sens în cadrul sistemului de norme care este dreptul. În acest context, norma criticată nu poate fi privită în mod individual, izolat, ci se va interpreta în mod sistematic, prin coroborare cu celelalte prevederi normative din actul în care se regăseşte (a se vedea în acest sens Decizia nr. 144 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 16 aprilie 2019, paragraful 68). De asemenea, în ipoteza în care ar subzista o greşită interpretare şi aplicare a legii, aceasta poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar, iar acceptarea unui punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenţei instanţelor judecătoreşti, Curtea Constituţională exercitând competenţe specifice acestora, transformându-se din instanţă constituţională în una de control judiciar (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragrafele 20 şi 21, sau Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 19).
    23. În consecinţă, problema de drept invocată de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate şi dedusă spre soluţionare Curţii Constituţionale este în realitate una de interpretare şi de aplicare a normelor de lege la situaţia individualizată a speţei, iar clarificarea împrejurărilor cauzei şi determinarea prevederilor de lege incidente revin competenţei exclusive a instanţelor de judecată învestite cu soluţionarea litigiilor, precum şi, eventual, a instanţelor de control judiciar, nefiind de resortul contenciosului constituţional. În cazul în care practica judiciară vădeşte o interpretare neunitară, Constituţia, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu Curţii Constituţionale, competenţa de a stabili interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti.
    24. Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, iar nu asupra modului de interpretare şi aplicare a legii în concret la o cauză, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (4) din Legea nr. 21/1996, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând să fie respinsă ca atare.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (4) din Legea concurenţei nr. 21/1996, excepţie ridicată de Societatea Maspex România - S.R.L., cu sediul în Vălenii de Munte, judeţul Prahova, în Dosarul nr. 3.269/2/2015* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 691 din 17 decembrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016