Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 690 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, în ceea ce priveşte suspendarea art. 210 alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, în ansamblul său

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 690 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, în ceea ce priveşte suspendarea art. 210 alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, în ansamblul său

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 635 din 7 iulie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, în partea privitoare la suspendarea art. 210 alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, în ansamblul său, excepţie ridicată de Asociaţia Comunelor din România, cu sediul în comuna Vulcana-Băi, judeţul Dâmboviţa, în Dosarul nr. 4.179/2/2021 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 65D/2022.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei, domnul Răzvan-Petrică Bobeanu, avocat în cadrul Baroului Neamţ, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autoarea excepţiei a transmis note scrise prin care susţine admiterea criticilor de neconstituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autoarei excepţiei, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate, formulate în raport cu art. 1 alin. (3) şi (5), art. 15 alin. (1), art. 115 alin. (4), art. 121 şi 141 din Constituţie, astfel cum au fost expuse pe larg în notele scrise depuse la dosarul cauzei. În esenţă, susţine că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 s-a realizat cu încălcarea, de către legiuitorul delegat, a obligaţiei legale privind obţinerea avizului din partea Consiliului Economic şi Social, fiind astfel nesocotite dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 141 din Constituţie. Invocă aspecte din jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, precum şi Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social şi Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
    5. De asemenea, susţine că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, fără obţinerea avizului Asociaţiei Comunelor din România determină încălcarea art. 1 alin. (5) şi art. 15 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, arată că, deşi nu este consacrat de Constituţie, avizul acestei structuri asociative este prevăzut de art. 86 din Codul administrativ, existând, aşadar, obligaţia obţinerii acestuia ori de câte ori reglementarea vizează domeniul administraţiei publice locale.
    6. Referitor la indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, consacrată prin dispoziţiile art. 210 din Codul administrativ, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 678 din 28 noiembrie 2023 şi arată că această indemnizaţie nu are o consacrare constituţională, ci legală, fiind însă ocrotită de Constituţie. În aceste condiţii, suspendarea aplicării prevederilor legale referitoare la această indemnizaţie, inclusiv în ceea ce priveşte emiterea hotărârii Guvernului referitoare la procedura şi metodologia de aplicare a prevederilor referitoare la indemnizaţia pentru limită de vârstă, relevă arbitrarul şi este neconstituţională, concluzie susţinută şi de conduita ulterioară a Guvernului, care prin trei ordonanţe de urgenţă succesive a dispus suspendarea aplicării prevederilor art. 210 din Codul administrativ până la 1 ianuarie 2025.
    7. În final, susţine că, la adoptarea actului normativ criticat, nu a fost îndeplinită condiţia urgenţei, impusă Guvernului de art. 115 alin. (4) din Constituţie.
    8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că, din urmărirea procesului legislativ, în cauză, rezultă că proiectul ordonanţei de urgenţă criticate a fost trimis spre avizare Consiliului Economic şi Social, care, potrivit art. 7 din Legea nr. 248/2013, are obligaţia să răspundă în termenul legal. Depăşirea acestui termen nu are consecinţe asupra procesului legislativ, iar obţinerea avizului nu este obligatorie, în condiţiile în care acesta a fost solicitat. Invocă, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 393 din 5 iunie 2019. Critica raportată la dispoziţiile art. 121 din Constituţie este neîntemeiată, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 a vizat măsuri de politică fiscal-bugetară şi nu aspecte care să aibă o legătură directă cu administraţia publică locală sau/şi care să aibă impact asupra colectivităţilor locale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    9. Prin Încheierea din 7 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.179/2/2021, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, în partea privitoare la suspendarea art. 210 alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Asociaţia Comunelor din România, cu sediul în comuna Vulcana-Băi, judeţul Dâmboviţa, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a Guvernului la emiterea unui act administrativ.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 a fost adoptată fără să se fi solicitat şi obţinut avizul Consiliului Economic şi Social. În susţinerea acestei critici, sunt invocate dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi ale art. 2 din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social. De asemenea, susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 a fost adoptată în absenţa avizelor ministerelor de resort, precum: Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei.
    11. Autoarea excepţiei mai susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 a fost adoptată în lipsa unei legi speciale de abilitare din partea Parlamentului, fiind astfel încălcate dispoziţiile art. 108 şi 115 din Constituţie.
    12. Totodată, autoarea excepţiei susţine că prevederile legale criticate încalcă art. 15 şi art. 121 alin. (3) din Constituţie, având în vedere neîndeplinirea procedurii legale, prealabile, de consultare a Asociaţiei Comunelor din România în momentul redactării proiectului ordonanţei de urgenţă supuse controlului de constituţionalitate. În acest sens, invocă dispoziţiile art. 86 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, potrivit cărora Asociaţia Comunelor din România este o structură asociativă a autorităţilor administraţiei publice locale şi autorităţile administraţiei publice centrale iniţiatoare ale unui proiect de act normativ au obligaţia să consulte structurile asociative înainte de supunerea spre adoptare/aprobare a oricărui proiect de act normativ care priveşte în mod direct administraţia publică locală şi/sau care are impact asupra colectivităţilor locale.
    13. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului autoarei excepţiei, notele scrise depuse de autoarea excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1332 din 31 decembrie 2020, în ceea ce priveşte suspendarea art. 210 alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, în ansamblul său.
    18. Dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 au următorul cuprins: „Până la 1 ianuarie 2022, prevederile art. 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă.“
    19. Prevederile art. 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 reglementează indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean. Dispoziţiile art. 210 alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2019, vizate prin critica de neconstituţionalitate formulată în prezenta cauză, au următorul cuprins: „Procedura şi metodologia de aplicare a prevederilor prezentului articol se aprobă prin hotărâre a Guvernului.“
    20. Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, soluţia legislativă criticată, privind suspendarea aplicării prevederilor art. 210 din Codul administrativ, a fost preluată succesiv de prevederile următoare: art. XXII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1202 din 18 decembrie 2021; art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022; art. XXXIV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1139 din 15 decembrie 2023, având următorul cuprins: „Aplicarea prevederilor art. 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2025.“
    21. Având în vedere însă că dispoziţiile de lege criticate produc efecte juridice în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, în acord cu cele reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează să reţină ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, în ceea ce priveşte suspendarea art. 210 alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, în ansamblul său.
    22. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 15 privind universalitatea, art. 108 privind actele Guvernului, art. 115 privind delegarea legislativă şi art. 121 privind autorităţile comunale şi orăşeneşti. Deşi autoarea excepţiei nu indică în mod expres, ca fiind încălcate, dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 141 privind Consiliul Economic şi Social şi în art. 1 alin. (3) şi (5) privind trăsăturile statului român şi principiul legalităţii, Curtea, având în vedere criticile de neconstituţionalitate formulate în cauză, urmează să reţină şi aceste dispoziţii constituţionale ca norme de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate.
    23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate extrinsecă potrivit căreia, în contradicţie cu art. 108 şi 115 din Constituţie, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 a fost adoptată în lipsa unei legi de abilitare din partea Parlamentului. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, potrivit art. 115 alin. (1) - (3) din Constituţie, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, fiind vorba însă de ordonanţe simple, şi nu de ordonanţe de urgenţă. Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe, iar, dacă legea de abilitare o cere, ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Ordonanţa de urgenţă nu este o varietate a ordonanţei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituţionale care îi permite acestuia, sub controlul strict al Parlamentului, să facă faţă unei situaţii extraordinare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 371 din 29 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 25 septembrie 2023, paragrafele 15-20, Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, paragrafele 15-19).
    24. În consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile art. 108 alin. (3) şi ale art. 115 alin. (1) din Constituţie, referitoare la ordonanţele simple ale Guvernului, nu sunt aplicabile în speţă, de vreme ce în cauză este criticată o ordonanţă de urgenţă, şi nu o ordonanţă simplă.
    25. În plus, Curtea observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 a fost aprobată de Parlament prin Legea nr. 274/2022 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 3 octombrie 2022.
    26. În continuare, Curtea constată că prevederile legale criticate nu sunt de natură să nesocotească dispoziţiile art. 121 din Constituţie, care stabilesc autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe. Soluţia legislativă criticată care dispune neaplicarea dispoziţiilor referitoare la indemnizaţia de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului care poate aprecia asupra acordării, neacordării sau suspendării acordării acestui drept, inclusiv asupra criteriilor după care se acordă, conţinutului, cuantumului, modului de calcul al acestora, în funcţie de posibilităţile bugetare ale statului. Curtea Constituţională nu se poate subroga în această marjă de apreciere a legiuitorului pentru că ar însemna ca ea însăşi să preia atribuţii şi competenţe specifice autorităţii legiuitoare.
    27. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Constituţie, referitoare la universalitatea drepturilor şi a obligaţiilor, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 33 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 28 mai 2020, paragraful 19, că acestea conferă fiecărei persoane posibilitatea de a beneficia de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi de a-şi asuma obligaţiile prevăzute de acestea. Textul constituţional menţionat instituie un principiu de largă aplicaţie şi, ca urmare a formulării sale generice, nu poate fi invocat în sine pentru evidenţierea unor eventuale vicii de neconstituţionalitate.
    28. În ceea ce priveşte critica susţinută prin prisma lipsei avizelor Consiliului Economic şi Social şi ale unor autorităţi ale administraţiei publice centrale (ministere), formulată prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 141 din Constituţie, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a subliniat că principiul legalităţii, prevăzut de dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituţie, impune ca atât exigenţele de ordin procedural, inclusiv obţinerea avizelor, cât şi cele de ordin substanţial să fie respectate în cadrul legiferării (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 393 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 16 iulie 2019, paragraful 87).
    29. Referitor la existenţa sau solicitarea unor avize în procedura de elaborare a actelor normative, Curtea a statuat că acestea sunt aspecte ce ţin de respectarea obligaţiilor legale ale autorităţilor implicate în această procedură (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 97 din 7 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 5 martie 2008, Decizia nr. 901 din 17 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009, Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015, şi Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017). Curtea a avut în vedere avizele solicitate autorităţilor publice de rang constituţional, şi anume: Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 221 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 7 iulie 2020), iar solicitarea avizului acestor autorităţi publice prezintă relevanţă constituţională, întrucât se subsumează uneia dintre următoarele ipoteze: fie textul constituţional prevede expres atribuţia de avizare (a se vedea, în acest sens, prevederile constituţionale ale art. 79 privind Consiliul Legislativ), fie solicitarea avizului este de natură legală, dar se raportează la rolul constituţional al autorităţii publice al cărei aviz trebuie solicitat (a se vedea Decizia nr. 845 din 18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 13 mai 2021, paragraful 79).
    30. De asemenea, Curtea a reţinut că lipsa avizului autorităţilor publice implicate nu conduce în mod automat la neconstituţionalitatea legii cu privire la care acesta nu a fost dat, întrucât ceea ce prevalează este obligaţia autorităţii cu atribuţii de reglementare primară de a-l solicita. Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz nu şi-a îndeplinit această atribuţie, deşi i s-a solicitat, „constituie o înţelegere greşită a rolului său legal şi constituţional, fără a fi însă afectată constituţionalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 383 din 23 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 21 aprilie 2011, deciziile nr. 574 şi nr. 575 din 4 mai 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011).
    31. Curtea Constituţională a mai reţinut că nu este obligatorie şi obţinerea unui aviz, iar procedura legislativă nu poate fi obstrucţionată de pasivitatea autorităţilor avizatoare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019, sau Decizia nr. 16 din 31 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 6 martie 2023).
    32. De asemenea, instanţa de contencios constituţional a stabilit, de principiu, că examinarea neregularităţilor existente în cadrul de avizare a unui proiect/unei propuneri legislative este admisibilă, în procedura controlului a posteriori, concret, de constituţionalitate, numai dacă se demonstrează existenţa unei relaţii directe între afectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale şi nesolicitarea respectivului aviz. În acest caz, în evaluarea constituţionalităţii actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale invocate şi, ulterior, concluzia astfel desprinsă trebuie să fie corelată cu exigenţele prevăzute de Constituţie referitor la avizarea actelor normative. În ipoteza în care Curtea ar constata încălcarea unui drept sau a unei libertăţi fundamentale, trebuie analizat dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii condiţiilor constituţionale de avizare şi numai în situaţia unui răspuns afirmativ va constata incidenţa încălcării acestora (Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, paragrafele 118-129, Decizia nr. 322 din 9 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1041 din 16 octombrie 2024, paragraful 31).
    33. Plecând de la aceste considerente, din examinarea notei de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, Curtea reţine menţiunea existentă în cuprinsul acesteia, în cadrul secţiunii a 6-a intitulată „Consultările efectuate în vederea elaborării actului normativ“, la pct. 5 „Informaţii privind avizarea“, potrivit căreia: „Consiliul Economic şi Social a transmis puncte de vedere prin adresa nr. 13.036/2020“. Aceeaşi menţiune se regăseşte şi în cuprinsul expunerii de motive la legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă criticate. Din analiza adresei Consiliului Economic şi Social antereferite, Curtea observă că, în cuprinsul său, se precizează că, „în temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 11 din Regulamentul de organizare şi funcţionare, Consiliul Economic şi Social a fost sesizat cu privire la avizarea proiectului de ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene“. Curtea constată că temeiurile legale invocate în cuprinsul adresei menţionate se referă chiar la atribuţia Consiliului Economic şi Social de a aviza proiectele de acte normative în domeniile sale de specialitate iniţiate de Guvern. În consecinţă, nu poată fi reţinută susţinerea autoarei excepţiei referitoare la absenţa solicitării avizului Consiliului Economic şi Social.
    34. Distinct, Curtea reţine că prevederile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 dispun suspendarea aplicării dispoziţiilor prin care este reglementată indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean. Prevederile art. 210 alin. (14) din Codul administrativ, la care dispoziţiile legale criticate fac referire, instituie atribuţia Guvernului de a aproba prin hotărâre, act normativ infralegal, regulile de aplicare a reglementărilor de rang primar referitoare la indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean.
    35. Referitor la indemnizaţia pentru limită de vârstă, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, nu a stabilit că acest drept patrimonial are o natură constituţională, iar forma de realizare a acestuia se stabileşte de legiuitor, care dispune de o largă marjă de apreciere în acest sens (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 678 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1119 din 12 decembrie 2023, paragrafele 39-43). Curtea a mai reţinut că este opţiunea legiuitorului să stabilească diverse categorii de indemnizaţii care nu intră în sfera de reglementare a art. 47 alin. (2) din Constituţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016, paragraful 51).
    36. În aceste condiţii, întrucât în cauză nu poate fi pusă în discuţie absenţa unui aviz al Consiliului Economic şi Social, care să afecteze drepturi expres consacrate de Legea fundamentală, Curtea constată că nu poate fi reţinută incidenţa dispoziţiilor art. 141 şi ale art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.
    37. În acelaşi timp, Curtea precizează că, spre deosebire de Consiliul Economic şi Social, care este reglementat prin art. 141 din Constituţie, Asociaţia Comunelor din România nu este o instituţie fundamentală, nefiind reglementată de Constituţie. Asociaţia Comunelor din România este o structură asociativă a autorităţilor administraţiei publice locale, de rang legal [a se vedea art. 86 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019]. În consecinţă, nesolicitarea punctului de vedere de natură legală al Asociaţiei Comunelor din România nu poate conduce de plano la neconstituţionalitatea ordonanţei de urgenţă criticate. De altfel, în jurisprudenţa sa, pentru considerente similare, Curtea Constituţională a constatat că nu sunt încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie din perspectiva lipsei avizului Consiliului Concurenţei şi al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (a se vedea Decizia nr. 845 din 18 noiembrie 2020, precitată, paragraful 81), precum şi al Băncii Naţionale a României (a se vedea Decizia nr. 346 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1229 din 21 decembrie 2022, paragraful 25).
    38. Aceleaşi considerente sunt aplicabile în prezenta cauză, în mod corespunzător, şi în privinţa susţinerilor referitoare la absenţa avizelor unor ministere, ca autorităţi ale administraţiei publice centrale, şi, în consecinţă, Curtea constată caracterul neîntemeiat al acestora.
    39. În final, cât priveşte criticile de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea dreptului de proprietate privată şi la inexistenţa urgenţei care să justifice adoptarea actului normativ criticat, formulate prin raportare la dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întâi şi alin. (2) şi art. 115 alin. (4), Curtea reţine că acestea au fost invocate direct în susţinerile orale ale avocatului autorului excepţiei în faţa instanţei de contencios constituţional şi în notele scrise ale autoarei excepţiei transmise Curţii Constituţionale, motiv pentru care aceste critici de neconstituţionalitate nu pot fi primite. Potrivit jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional, cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate rezultă din încheierea de sesizare şi din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din urmă nu poate fi completată în faţa Curţii Constituţionale cu elemente ce nu au fost puse în discuţia părţilor în faţa instanţei judecătoreşti (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Decizia nr. 932 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 22 decembrie 2012, sau Decizia nr. 551 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 18 august 2020, paragraful 29).
    40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia Comunelor din România, cu sediul în comuna Vulcana-Băi, judeţul Dâmboviţa, în Dosarul nr. 4.179/2/2021 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, în ceea ce priveşte suspendarea art. 210 alin. (14) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 690 din 17 decembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"