Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 69 din 25 februarie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 69 din 25 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 665 din 16 iulie 2025

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, excepţie ridicată de Societatea BNB Prest Serv - S.R.L. din satul Ciurea, comuna Ciurea, judeţul Iaşi (în calitate de lider al asocierii Societăţii BNB Prest Serv - S.R.L., Societăţii Nomis 2003 - S.R.L. şi Societăţii GEO Mike - S.R.L.) în Dosarul nr. 147/45/2020 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 684D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere că este atribuţia legiuitorului să stabilească reguli de procedură clare în care să fie stipulate cu precizie condiţiile şi termenele în care se pot exercita căile de atac, persoanele interesate având posibilitatea, fără discriminare, să formuleze contestaţie în termenul prevăzut de lege, fără a li se încălca accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Decizia nr. 322 din 27 mai 2020, pronunţată în Dosarul nr. 147/45/2020, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, excepţie ridicată de Societatea BNB Prest Serv - S.R.L. din satul Ciurea, comuna Ciurea, judeţul Iaşi (în calitate de lider al asocierii Societăţii BNB Prest Serv - S.R.L., Societăţii Nomis 2003 - S.R.L. şi Societăţii GEO Mike - S.R.L.) într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 101/2016.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate, prin instituirea sancţiunii de respingere a contestaţiei ca tardivă, în cazul în care aceasta nu a fost înaintată şi autorităţii contractante în termenul prevăzut de lege, ci numai Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, încalcă drepturi şi principii prevăzute de Legea fundamentală. În această ipoteză, operatorul economic sau partea interesată să formuleze contestaţie depinde, practic, de aprecierea subiectivă a autorităţii contractante, care, într-o manieră abuzivă şi de sabotaj, poate să nu confirme primirea unui astfel de înscris, ajungându-se la o sancţiune disproporţionată în situaţia în care nu se primeşte din partea destinatarului comunicării vreo confirmare de primire. Aplicarea sancţiunii prevăzute de textul criticat depăşeşte cu mult spiritul legii, raportat la scopul comunicării actelor în litigii, astfel cum este stabilit prin normele de procedură civilă şi care prevăd posibilitatea aplicării instituţiei repunerii în termen a unei cauze atunci când se încalcă un anumit termen şi există o dovadă obiectivă. Astfel, în contextul normelor cuprinse în Legea nr. 101/2016 se creează un dezechilibru între părţile aflate în discuţie în ceea ce priveşte (i) accesul la justiţie, care trebuie să fie neîngrădit, cu anumite excepţii, aşa cum sunt ele definite de către legiuitor, (ii) asigurarea principiului contradictorialităţii şi (iii) asigurarea dreptului la apărare în mod egal şi unitar pentru părţile unui litigiu dedus judecăţii fie unei autorităţi administrativ-jurisdicţionale, cum este Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, fie unei instanţe de judecată reglementate ca atare de lege. De asemenea, textul criticat nu prevede o procedură de confirmare de primire a contestaţiei din partea autorităţii contractante, astfel cum este şi situaţia din speţa dedusă controlului de constituţionalitate, în care, intenţionat şi cu rea-credinţă, autoritatea contractantă nu a confirmat primirea contestaţiei. Prin urmare, acest text nu ar trebui să aibă un caracter sancţionator, ci unul care să conducă la celeritatea procedurii, în vederea depunerii unui punct de vedere cât mai curând din partea autorităţii contractante de la data formulării contestaţiei de către cei îndrituiţi, cu atât mai mult cu cât situaţia legislativă anterioară, ce viza o procedură prealabilă, a fost eliminată având în vedere tocmai aceste considerente.
    6. Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât (i) impunerea unui termen de contestare a raportului procedurii nu afectează dreptul oricărei persoane implicate în procedura achiziţiei de a ataca actul de atribuire, iar dreptul de contestare nu trebuie privit absolut şi neîngrădit, existenţa unui termen de formulare a contestaţiei având ca scop evitarea tergiversării unei astfel de proceduri, care trebuie să se desfăşoare cu celeritate în vederea protejării interesului public; (ii) cerinţa privind comunicarea contestaţiei şi autorităţii contractante se justifică prin perspectiva faptului că, după expirarea termenului de contestare, aceasta are obligaţia de a finaliza de urgenţă procedura şi de a încheia contractul de achiziţie publică; (iii) orice contestaţie are drept consecinţă în acea fază suspendarea procedurii de atribuire a contractului, aspect de care autoritatea contractantă trebuie să fie informată în mod nemijlocit; (iv) persoanele interesate au în mod nediscriminatoriu dreptul de a formula contestaţie în termenul şi condiţiile prevăzute de lege, accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare nefiind îngrădite.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, care au următorul cuprins: „(1) Sub sancţiunea respingerii contestaţiei ca tardivă, aceasta se înaintează atât Consiliului, cât şi autorităţii contractante, nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare.“
    11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (1) - Universalitatea, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie şi ale art. 24 - Dreptul la apărare.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, sens în care este Decizia nr. 533 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1195 din 8 decembrie 2020, prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Cu acel prilej, în paragraful 18 şi următoarele ale deciziei precitate, Curtea a observat că Legea nr. 101/2016 reglementează remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii. Potrivit art. 2 din Legea nr. 101/2016, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorităţi contractante sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară. Oricare dintre membrii unei asocieri a unor operatori economici, fără personalitate juridică, poate formula orice cale de atac reglementată de această lege.
    13. În ceea ce priveşte accesul liber la justiţie consacrat de Legea fundamentală, în jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional a învederat că acesta implică între altele adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se stipuleze cu precizie condiţiile şi termenele în care justiţiabilii îşi pot exercita drepturile lor procesuale, inclusiv cele referitoare la căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele de judecată (Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006), astfel încât să fie reglementată respectarea pentru toate părţile a garanţiilor care caracterizează dreptul la un proces echitabil, inclusiv cu privire la posibilitatea de a fi contestate deciziile adoptate în procedura administrativ-jurisdicţională, astfel cum a reţinut Curtea Constituţională cu privire la constituţionalitatea acestor proceduri administrativ-jurisdicţionale, condiţionată de posibilitatea de a fi supuse controlului judecătoresc.
    14. Prin urmare, din această perspectivă, Curtea a constatat că în materia achiziţiilor publice nu este îngrădit dreptul de acces liber la justiţie. Dimpotrivă, sunt prevăzute căi/posibilităţi alternative de contestare a întregii proceduri atât pe cale judiciară, direct în faţa instanţei de judecată, cât şi pe cale administrativ-jurisdicţională. Or, prevederile art. 16 din Legea nr. 101/2016 reglementează o condiţie de admisibilitate a unei acţiuni formulate pe cale administrativ-jurisdicţională, respectiv stabilesc faptul că, sub sancţiunea respingerii contestaţiei ca tardivă, aceasta se înaintează atât Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cât şi autorităţii contractante, dar nu mai târziu de expirarea termenului legal de contestare. În acest context, Curtea a observat că se preconstituie chiar accesul la instanţele de judecată, respectiv calea de atac împotriva actului administrativ-jurisdicţional - decizia Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
    15. Reiterând faptul că accesul la justiţie nu este un drept absolut, putând fi limitat prin anumite condiţii de formă şi de fond impuse de legiuitor, prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie, instanţa de contencios constituţional a arătat că stabilirea unor condiţionări pentru introducerea acţiunilor în justiţie nu constituie, în sine, o încălcare a accesului liber la justiţie, acesta presupunând accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, soluţie ce rezultă din dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Aceste condiţionări nu pot fi însă acceptate dacă afectează dreptul fundamental în chiar substanţa sa. Prin urmare, limitările aduse dreptului fundamental sunt admisibile doar în măsura în care vizează un scop legitim şi există un raport de proporţionalitate între mijloacele folosite de legiuitor şi scopul urmărit de acesta (Decizia Curţii Constituţionale nr. 176 din 24 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 27 aprilie 2005), legiuitorul fiind ţinut să aducă anumite limitări orientându-se după principiul est modus in rebus, respectiv să fie preocupat ca exigenţele instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu pună sub semnul întrebării însăşi existenţa dreptului (Decizia Curţii Constituţionale nr. 39 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 12 martie 2004; Decizia Curţii Constituţionale nr. 40 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 16 martie 2004).
    16. Or, aplicând considerentele de principiu în privinţa stabilirii anumitor condiţii de formă şi de fond impuse de legiuitor, prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie, Curtea a învederat că nu se poate reţine că legiuitorul a afectat dreptul de acces liber la justiţie prin faptul că a instituit cerinţa comunicării contestaţiei şi autorităţii contractante, care trebuie realizată până la expirarea termenului legal de contestare, atunci când persoana interesată să promoveze o acţiune urmează calea contestaţiei în faţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, mai ales că este vorba despre o procedură administrativ-jurisdicţională facultativă, opţională şi alternativă (a se vedea în acest sens Decizia nr. 533 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1195 din 8 decembrie 2020, paragrafele 22-25).
    17. Mai mult, în această etapă, prin aceste cerinţe şi condiţionări, autoritatea contractantă are tot interesul să cunoască cu maximă celeritate dacă se contestă rezultatele procedurii de atribuire a contractelor, pentru a putea adopta o conduită care să asigure garanţia respectării legii şi să cunoască, în concret, căile de atac utilizate de autoritatea contractantă, respectiv dacă a ales contestarea pe cale judiciară sau s-a adresat Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, pentru a se evita folosirea concomitentă a acestora, întrucât legea permite numai folosirea alternativă (pentru identitate de raţiune, a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 701 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 26 ianuarie 2015, paragraful 28). De asemenea, interesul public cere ca aceste proceduri să se desfăşoare cu celeritate şi să respecte exigenţele care decurg din prevederile constituţionale. De altfel, măsurile instituite prin Legea nr. 101/2016 sunt justificate prin chiar scopul întregului ansamblu legislativ în materia achiziţiilor publice, respectiv asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări în condiţii de eficienţă economică şi socială [art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 23 mai 2016], precum şi asigurarea la nivel naţional a unor mecanisme şi proceduri efective, rapide şi eficiente de sesizare şi remediere a neregulilor, care să garanteze respectarea dispoziţiilor legale privind atribuirea contractelor [art. 1 alin. (3) din Legea nr. 101/2016], avându-se în vedere că finalitatea acestor proceduri de achiziţie este strâns legată şi de anualitatea şi execuţia bugetară, de alocarea unor fonduri atât din bugetul naţional, cât şi din fondurile Uniunii Europene, mai ales că eventualele încălcări ale termenelor stabilite prin contractele de finanţare produc consecinţe ce pot fi asimilate neregulilor şi pot fi sancţionate de autorităţile competente prin rezilierea contractelor de finanţare, aplicarea unor corecţii financiare sau chiar suspendarea sau respingerea parţială sau totală la plată a cererilor pentru asemenea fonduri, indiferent că este vorba despre operaţiuni anuale sau despre operaţiuni multianuale. Prin urmare, trebuie avut în vedere şi interesul naţional, nu numai cel particular.
    18. Astfel, legea creează şi o interconexiune a procedurilor referitoare la căile alternative de atac, pentru a nu exista o suprapunere sau sincope, astfel că, în virtutea art. 4 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, autoritatea contractantă care a luat cunoştinţă despre depunerea de către persoane diferite a unor contestaţii împotriva aceluiaşi act al autorităţii contractante, atât în faţa Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, cât şi în faţa instanţei, are obligaţia să informeze Consiliul şi instanţa în acest sens, transmiţând, totodată, copii de pe contestaţiile formulate, iar în virtutea art. 16 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, în termen de o zi lucrătoare de la primirea contestaţiei, autoritatea contractantă are obligaţia să o publice în sistemul electronic de achiziţii publice (în cazul procedurilor a căror iniţiere nu se realizează prin publicare în sistemul electronic de achiziţii publice, se comunică, în termen de o zi lucrătoare de la adoptare, atât persoanei care a notificat autoritatea contractantă, cât şi celorlalţi operatori economici implicaţi în procedura de atribuire, comunicări ce se realizează prin orice mijloc de comunicare prevăzut de legislaţia privind achiziţiile publice, legislaţia privind achiziţiile sectoriale sau legislaţia privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, după caz).
    19. Or, toate aceste aspecte concură la realizarea cu transparenţă a procedurilor, desfăşurarea cu celeritate a proceselor în materia achiziţiilor publice, în scopul evitării tergiversării şi pentru realizarea scopului pentru care a fost adoptat cadrul legislativ respectiv, totodată, avându-se în vedere antrenarea şi responsabilizarea tuturor celor care au un interes în finalitatea procedurilor de achiziţie publică, mai ales a participanţilor la procedură - autoritate contractantă, operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanţi la procedura de atribuire. Prin urmare, nu se poate reţine pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 21 din Constituţie din perspectiva antereferită.
    20. În ceea ce priveşte dreptul la apărare şi egalitatea părţilor, pretins încălcate, ca şi componente ale dreptului la un proces echitabil, prin Decizia nr. 480 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 12 august 2015, paragraful 16, Curtea a reţinut că acesta presupune respectarea unor principii fundamentale, precum contradictorialitatea, dreptul de apărare, egalitatea procesuală, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta. Or, din ansamblul legislativ ce reglementează în materia achiziţiilor publice rezultă că toate aceste principii sunt respectate prin crearea unui cadru procesual adecvat. Astfel, la art. 15 din Legea nr. 101/2016 se prevede în mod expres faptul că procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfăşoară cu respectarea principiilor legalităţii, celerităţii, contradictorialităţii, asigurării dreptului la apărare, imparţialităţii şi independenţei activităţii administrativ-jurisdicţionale (pentru identitate de raţiune, a se vedea Decizia nr. 533 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 26). Prin urmare, normele criticate nu încalcă principiul egalităţii şi dreptul la apărare.
    21. În ceea ce priveşte celelalte chestiuni învederate de către autoarea excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la faptul că autoritatea contractantă nu ar confirma primirea contestaţiei până la expirarea termenului legal de contestare, Curtea observă, pe de o parte, că aceste afirmaţii se fundamentează pe o prezumţie de rea-credinţă şi, pe de altă parte, reprezintă chestiuni ce ţin de interpretarea şi aplicarea în concret a legii, neintrând în sfera contenciosului constituţional.
    22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea BNB Prest Serv - S.R.L. din satul Ciurea, comuna Ciurea, judeţul Iaşi (în calitate de lider al asocierii Societăţii BNB Prest Serv - S.R.L., Societăţii Nomis 2003 - S.R.L. şi Societăţii GEO Mike - S.R.L.) în Dosarul nr. 147/45/2020 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 februarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016