Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 688 din 17 decembrie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 688 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 633 din 7 iulie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată de Mihaela Maria Benţe în Dosarul nr. 2.098/83/CA/2019 - R al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 450D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 615D/2021, nr. 1.187D/2021 şi nr. 1.726D/2022, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, excepţie ridicată de Alexandra Barbu în Dosarul nr. 769/104/2020 al Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Mariana-Lucica Derscariu în Dosarul nr. 5.398/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi de Carmen Bărbulescu în Dosarul nr. 2.020/62/2020 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 615D/2021, nr. 1.187D/2021 şi nr. 1.726D/2022 la Dosarul nr. 450D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a art. 517 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, sens în care invocă Decizia nr. 112 din 23 februarie 2021, prin care Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii legale. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a art. 517 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, pune concluzii de respingere a acesteia, ca inadmisibilă, deoarece aceste dispoziţii legale nu mai au aplicabilitate în cauză, având în vedere admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 517 alin. (1) lit. d) din acelaşi act normativ.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea din 29 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.098/83/CA/2019 - R, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Excepţia a fost ridicată de Mihaela Maria Benţe într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care a fost respinsă cererea privind obligarea unei instituţii publice la emiterea unei decizii prin care să dispună prelungirea raportului de serviciu al reclamantei până la împlinirea vârstei de 65 de ani (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 450D/2021).
    8. Prin Încheierea din 2 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 769/104/2020, Tribunalul Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019. Excepţia a fost ridicată de Alexandra Barbu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind obligarea unei instituţii publice la emiterea unei decizii prin care să se dispună menţinerea în funcţia publică până la împlinirea vârstei de 65 de ani (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 615D/2021).
    9. Prin Sentinţa civilă nr. 4.589 din 2 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 5.398/3/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019. Excepţia a fost ridicată de Mariana-Lucica Derscariu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind anularea deciziei de încetare a raporturilor de serviciu, reintegrarea în funcţia deţinută anterior şi prelungirea raporturilor de serviciu ulterior împlinirii vârstei legale de pensionare (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.187D/2021).
    10. Prin Încheierea din 3 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.020/62/2020, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019. Excepţia a fost ridicată de Carmen Bărbulescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind obligarea unei instituţii publice la emiterea unei decizii prin care să se dispună menţinerea în funcţia publică peste vârsta standard de pensionare (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.726D/2022).
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care sintagma „condiţii de vârstă standard“ exclude posibilitatea funcţionarului public femeie de a solicita continuarea executării raportului de serviciu în condiţii identice cu funcţionarul public bărbat, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Astfel, se susţine că prevederile legale criticate au caracter discriminatoriu şi afectează exerciţiul dreptului la muncă al femeilor în raport cu cel al bărbaţilor, în condiţiile în care vârsta de pensionare prevăzută de lege pentru bărbaţi şi femei este diferită, astfel încât raportul de serviciu al funcţionarului public bărbat încetează la o vârstă mai înaintată. Or, pensionarea femeii la o vârstă diferită de bărbat trebuie să fie atributul voinţei exclusive a femeii.
    12. Se mai arată că prevederile legale criticate instituie o discriminare între persoanele de sex feminin încadrate în muncă prin contract individual de muncă, în temeiul Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, şi persoanele de sex feminin care se află în raporturi de serviciu în cadrul unor autorităţi sau instituţii publice, ocupând o funcţie publică. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 387 din 5 iunie 2018, prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi s-a constatat că acestea sunt constituţionale în măsura în care sintagma „condiţii de vârstă standard“ nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiţii identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani, considerând că soluţia şi considerentele acesteia sunt aplicabile mutatis mutandis în prezenta cauză. De asemenea, în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă şi aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
    13. Totodată, se arată că dispoziţiile art. 517 alin. (2) din Codul administrativ condiţionează menţinerea în funcţia publică a funcţionarului public pentru o perioadă de maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare de aprobarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice. Se susţine că textul de lege criticat nu instituie niciun criteriu obiectiv în raport cu care conducătorul autorităţii sau instituţiei publice să aprobe sau să nu aprobe cererea de menţinere în funcţia publică formulată de funcţionarul public, lăsând la libera şi subiectiva apreciere a acestuia aprobarea cererii. Aprobarea sau respingerea cererii formulate de funcţionarul public nu poate fi un drept subiectiv al conducătorului unei instituţii sau autorităţi publice şi nici nu poate fi exercitat în mod abuziv.
    14. Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată din perspectiva textelor invocate din Constituţie şi consideră că autoarei excepţiei de neconstituţionalitate i s-a aplicat un tratament discriminatoriu, care a constat în concedierea pe criteriu de sex, la împlinirea vârstei standard de pensionare, diferită de cea a colegilor bărbaţi, şi nu în funcţie de performanţa muncii sale în comparaţie cu cea a colegilor săi, autoritatea publică nedovedind în niciun fel care au fost carenţele în pregătirea acesteia în raport cu colegii bărbaţi, care desfăşurau activităţi identice, în condiţii de muncă identice, cu aceeaşi salarizare şi drepturi egale stabilite prin decizia de încadrare în muncă. Invocă Hotărârea din 26 februarie 1986, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza M.H. Marshall împotriva Southampton and South-West Hampshire Area Health Authority, prin care s-a reţinut că o politică generală de concediere care implică concedierea unei femei având ca singur motiv faptul că aceasta a atins sau a depăşit vârsta la care are dreptul la o pensie de stat şi care este diferită pentru bărbaţi şi femei, în temeiul legislaţiei naţionale, constituie o discriminare pe criterii de sex. Instanţa apreciază şi că stabilirea unor vârste de pensionare diferite pentru femei şi bărbaţi nu echivalează cu o discriminare pe criterii de sex, ci constituie o măsură de protecţie socială pe care statul o ia în legătură cu femeile, care au posibilitatea, şi nu obligaţia de a solicita pensie mai devreme decât bărbaţii.
    15. Tribunalul Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, sens în care arată că în cauză sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 387 din 5 iunie 2018.
    16. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile art. 517 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, privite individual, sunt neconstituţionale în raport cu art. 16 şi 41 din Constituţie. Tribunalul constată că legiuitorul a înţeles să stabilească vârste standard de pensionare distincte pentru bărbaţi şi femei, vârsta standard de pensionare a femeilor fiind mai redusă decât cea a bărbaţilor. Având în vedere vârstele distincte de pensionare aplicabile celor două sexe, rezultă că, drept urmare a reglementării din art. 517 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, bărbaţii funcţionari publici au dreptul să exercite funcţia publică până la vârsta de 65 de ani, în vreme ce femeile funcţionari publici nu beneficiază de această posibilitate, putând obţine menţinerea în funcţia publică până la vârsta de 65 de ani numai cu aprobarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice. În lipsa unui acord al conducătorului, raportul lor de serviciu încetează de drept. Un astfel de tratament instituit de art. 517 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 în privinţa încetării raporturilor de serviciu constituie o discriminare directă între bărbaţi şi femei, contrară art. 16 din Constituţie. Într-adevăr, egalitatea nu înseamnă uniformitate, impunându-se stabilirea unui tratament juridic diferit pentru situaţii diferite, însă trebuie observat că încetarea obligatorie a raportului de serviciu pe criteriu de sex, şi nu în funcţie de performanţa muncii nu constituie un criteriu raţional şi obiectiv şi restrânge în mod nejustificat exerciţiul dreptului la muncă al femeilor. Instanţa judecătorească invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 387 din 5 iunie 2018 şi consideră că, pentru identitate de raţiune, considerentele cuprinse în această decizie sunt aplicabile şi în privinţa normei juridice speciale din Codul administrativ. În final, consideră că dispoziţiile legale criticate nu intră în contradicţie cu art. 1 alin. (3) din Constituţie, ce consacră protecţia demnităţii umane, şi nici cu art. 4 din Constituţie, al cărui domeniu de aplicare vizează, mai cu seamă, drepturile politice ale cetăţenilor.
    17. Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Invocă argumentele reţinute în Decizia Curţii Constituţionale nr. 387 din 5 iunie 2018 (paragraful 36), prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, care aveau un conţinut similar prevederilor art. 517 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.
    18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    19. Guvernul, în Dosarul nr. 1.726D/2022, consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ a devenit inadmisibilă, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 112 din 23 februarie 2021, prin care instanţa de contencios constituţional a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019.
    20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 517 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, care au următorul cuprins:
    "(1) Raportul de serviciu existent încetează de drept: (...)
    d) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, dacă persoana care are competenţa de numire în funcţia publică nu dispune aplicarea prevederilor alin. (2); (...)
(2) În mod excepţional, pe baza unei cereri formulate cu 2 luni înainte de data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare şi cu aprobarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, funcţionarul public poate fi menţinut în funcţia publică deţinută maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu. Pe perioada în care este dispusă menţinerea în activitate pot fi aplicate dispoziţiile art. 378."

    23. În opinia autoarelor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) privind trăsăturile statului român, art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăţeni, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (1) privind munca şi protecţia socială a muncii şi ale art. 148 alin. (2) şi (4) privind integrarea în Uniunea Europeană.
    24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 112 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 7 aprilie 2021, instanţa de contencios constituţional a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în redactarea anterioară modificării prin art. I pct. 24 din Legea nr. 156/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, ale art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 24 din Legea nr. 156/2018, şi ale art. 517 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Cu acel prilej, Curtea a constatat că acestea sunt constituţionale în măsura în care sintagma „condiţii de vârstă standard“ nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea exercitării raportului de serviciu, în condiţii identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani. În esenţă, Curtea a apreciat că încetarea raportului de muncă al femeii la o vârstă mai redusă decât a bărbatului poate şi trebuie să rămână o opţiune a acesteia, în contextul social actual. Transformarea acestui beneficiu legal într-o consecinţă asupra încetării prin care s-a reţinut că o politică generală de concediere care implică concedierea unei femei având ca singur motiv faptul că aceasta a atins sau a depăşit vârsta la care are dreptul la o pensie de stat şi care este diferită pentru bărbaţi şi femei, în temeiul legislaţiei naţionale, constituie o discriminare pe criterii de sex. Instanţa apreciază şi că stabilirea unor vârste de pensionare diferite pentru femei şi bărbaţi nu echivalează cu o discriminare pe criterii de sex, ci constituie o măsură de protecţie socială pe care statul o ia în legătură cu femeile, care au posibilitatea, şi nu obligaţia de a solicita pensie mai devreme decât bărbaţii.
    25. Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, potrivit cărora „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“, precum şi faptul că Decizia Curţii Constituţionale nr. 112 din 23 februarie 2021, precitată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 7 aprilie 2021, care este ulterioară sesizării cu prezentele excepţii de neconstituţionalitate (29 ianuarie 2021, 2 februarie 2021, 2 octombrie 2020 şi 3 februarie 2021), Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 a devenit inadmisibilă.
    26. În acord cu jurisprudenţa constantă a Curţii în materie, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia de constatare a neconstituţionalităţii va produce efecte, în egală măsură, şi în prezentele cauze, ţinând seama că instanţa constituţională a fost sesizată cu prezentele excepţii de neconstituţionalitate înainte de publicarea Deciziei nr. 112 din 23 februarie 2021 în Monitorul Oficial al României, Partea I .
    27. În continuare, referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, Curtea observă că aceste prevederi legale instituie posibilitatea funcţionarului public de a fi menţinut în funcţia publică deţinută maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, în condiţiile prevăzute de lege. Astfel cum rezultă din considerentele actelor de sesizare, în cauzele în care a fost sesizată Curtea cu prezenta excepţie, raporturile de serviciu pentru funcţionarii publici femei au fost constatate ca încetate de drept, având în vedere pensionarea pentru limită de vârstă, ca urmare a îndeplinirii, cumulativ, a condiţiilor privind vârsta standard de pensionare şi a stagiului minim de cotizare.
    28. Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“. În acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, „legătura cu soluţionarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului.
    29. Or, ca urmare a admiterii excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 112 din 23 februarie 2021, precitată, dispoziţiile art. 517 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 nu mai sunt aplicabile în cauzele deduse judecăţii, astfel încât critica de neconstituţionalitate formulată a rămas fără obiect. În aceste condiţii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii legale este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare (a se vedea în acelaşi sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 806 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 8 februarie 2022, şi Decizia nr. 435 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 974 din 26 octombrie 2023).
    30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată de Mihaela Maria Benţe în Dosarul nr. 2.098/83/CA/2019 - R al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Alexandra Barbu în Dosarul nr. 769/104/2020 al Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Mariana-Lucica Derscariu în Dosarul nr. 5.398/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi de Carmen Bărbulescu în Dosarul nr. 2.020/62/2020 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 517 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, excepţie ridicată de aceleaşi autoare în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe judecătoreşti.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Olt - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016