Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 686 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din această ordonanţă de urgenţă, în special, precum şi a dispoziţiilor art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 686 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din această ordonanţă de urgenţă, în special, precum şi a dispoziţiilor art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 743 din 8 august 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona     │-                 │
│Mariţiu            │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepţie ridicată de Grigore Gheorghe Bujor în Dosarul nr. 309/42/2023 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.575D/2023.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.577D/2023, nr. 1.589D/2023, nr. 1.617D/2023, nr. 1.649D/2023, nr. 1.812D/2023, nr. 1.815D/2023, nr. 1.864D/2023, nr. 1.865D/2023, nr. 1.880D/2023, nr. 1.881D/2023, nr. 1.932D/2023 şi nr. 2.028D/2023, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, ale art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, precum şi a dispoziţiilor art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Puiu Constantinescu, Nicolae Lolescu, Nicuşor Popescu, Lucian George Florea, Ion Dăbulean, Ştefan Rotaru, Gheorghe Predică, Gheorghe Olariu, Adrian Vilău, Marin Antonie, Valeriu Negrea, Marin Gherghe, Marian Ene, Ilie Dodocioiu şi de Dan Marius Stănilă în dosarele nr. 1.639/63/2023 şi nr. 1.734/63/2023 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Amelian Mihail în Dosarul nr. 243/88/2023 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Ioan-Traian Cismaş în Dosarul nr. 55/43/2023 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Alexa Mitică şi de Mihai Curcudel în dosarele nr. 1.129/99/2023 şi nr. 988/99/2023 ale Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, de Valerică Carp şi de Gheorghe Trufaşu în dosarele nr. 207/33/2023 şi nr. 203/33/2023 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, de Victor Florea în Dosarul nr. 781/120/2023 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Gheorghe Lupescu în Dosarul nr. 5.279/109/2022 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Nicolae Căbulea în Dosarul nr. 719/107/2023 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi de Daniel Ştefan Oghina în Dosarul nr. 305/42/2023 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus în Dosarul nr. 1.815D/2023, prin care autorul excepţiei solicită judecarea în lipsă.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentanta Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.577D/2023, nr. 1.589D/2023, nr. 1.617D/2023, nr. 1.649D/2023, nr. 1.812D/2023, nr. 1.815D/2023, nr. 1.864D/2023, nr. 1.865D/2023, nr. 1.880D/2023, nr. 1.881D/2023, nr. 1.932D/2023 şi nr. 2.028D/2023 la Dosarul nr. 1.575D/2023, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 138 din 19 martie 2024.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea din 9 iunie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.639/63/2023, şi Încheierea din 15 iunie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 1.734/63/2023, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, excepţie ridicată de Puiu Constantinescu, Nicolae Lolescu, Nicuşor Popescu, Lucian George Florea, Ion Dăbulean, Ştefan Rotaru, Gheorghe Predică, Gheorghe Olariu, Adrian Vilău, Marin Antonie, Valeriu Negrea, Marin Gherghe, Marian Ene, Ilie Dodocioiu şi de Dan Marius Stănilă cu ocazia soluţionării unor cauze ce au ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat.
    8. Prin Încheierea civilă din 17 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 243/88/2023, Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi a dispoziţiilor art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Amelian Mihail cu ocazia soluţionării unei cauze ce are ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat.
    9. Prin Încheierea din 8 iunie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 55/43/2023, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Ioan-Traian Cismaş cu ocazia soluţionării unei cauze prin care s-a solicitat „constatarea vătămării drepturilor şi intereselor legitime ale reclamanţilor prin dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017“.
    10. Prin încheierile din 14 iunie 2023, pronunţate în dosarele nr. 1.129/99/2023 şi nr. 988/99/2023, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, şi a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din acelaşi act normativ, excepţie ridicată de Alexa Mitică şi de Mihai Curcudel cu ocazia soluţionării unor cauze ce au ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat.
    11. Prin Încheierea din 11 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 207/33/2023, şi Încheierea din 16 iunie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 203/33/2023, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, excepţie ridicată de Valerică Carp şi de Gheorghe Trufaşu cu ocazia soluţionării unor cauze prin care s-a solicitat „constatarea vătămării drepturilor şi intereselor legitime ale reclamanţilor prin dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017“.
    12. Prin Încheierea din 7 iunie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 781/120/2023, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Victor Florea cu ocazia soluţionării unei cauze ce are ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat.
    13. Prin Încheierea din 18 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 5.279/109/2022, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Gheorghe Lupescu cu ocazia soluţionării unei cauze ce are ca obiect actualizarea/indexarea cuantumului pensiei militare de stat.
    14. Prin Încheierea din 22 iunie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 719/107/2023, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Ioan Nicolae Căbulea cu ocazia soluţionării unei cauze prin care s-a solicitat „constatarea vătămării drepturilor şi intereselor legitime ale reclamantului prin dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017“.
    15. Prin Încheierea din 7 iunie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 309/42/2023, şi Încheierea din 15 iunie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 305/42/2023, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, excepţie ridicată de Grigore Gheorghe Bujor şi de Daniel Ştefan Oghina cu ocazia soluţionării unor cauze prin care s-a solicitat „constatarea vătămării drepturilor şi intereselor legitime ale reclamanţilor prin dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017“.
    16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată fără avizul Consiliului Legislativ, care a fost solicitat doar ulterior de către Guvern. Din acest motiv, apreciază autorii excepţiei, s-au încălcat prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 79 alin. (1) din Constituţie. Totodată, aceştia apreciază că plafonarea pensiei are consecinţe negative asupra cuantumului acesteia, afectând dreptul constituţional la pensie, deşi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nu pot avea consecinţe negative. Invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 şi Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016. Apreciază că plafonarea pensiei reprezintă o diminuare a pensiei militare de stat ce încalcă prevederile art. 44 din Constituţie şi pe cele ale art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, autorii susţin încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie pentru că nu este motivată urgenţa măsurii criticate, precum şi a art. 115 alin. (6) din Constituţie pentru că măsura criticată afectează dreptul fundamental la pensie.
    17. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Pentru a se putea ţine seama de opinia Consiliului Legislativ, avizul său trebuia solicitat înainte de adoptarea actului normativ criticat, iar nu după adoptarea acestuia. Totodată, trebuia respectat termenul de 24 de ore în care trebuia exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ, în cazul ordonanţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie, conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ. Invocă Decizia nr. 221 din 2 iunie 2020 şi Decizia nr. 229 din 2 iunie 2020.
    18. Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Invocă Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019 şi Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012.
    19. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Arată că avizul Consiliului Legislativ, chiar dacă este unul consultativ, este o chestiune care ţine de constituţionalitatea extrinsecă a actului normativ vizat. Invocă Decizia nr. 83 din 15 ianuarie 2009, Decizia nr. 354 din 24 septembrie 2013 şi Decizia nr. 140 din 13 martie 2019. Procedura de adoptare a actului normativ criticat goleşte de conţinut rolul constituţional pe care Consiliul Legislativ îl are, şi anume cel de unificare şi coordonare a întregii legislaţii. Curtea Constituţională asimilează lipsa avizului şi situaţiei când avizul este solicitat după adoptarea actului normativ, iar actul încă nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României pentru a intra în vigoare. Curtea Constituţională a subliniat importanţa rolului pe care Consiliul Legislativ îl are în cadrul procesului de legiferare, prin aceea că avizul acestui organ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată, înglobând eventualele modificări propuse prin avizul altor autorităţi competente în materie, astfel că reprezintă o evaluare finală şi globală a actului normativ înainte de a fi supus adoptării. Cu alte cuvinte, Curtea Constituţională arată că avizul trebuie obţinut de la Consiliul Legislativ înainte de adoptarea actului normativ, şi nu după adoptarea acestuia, neavând relevanţă dacă actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României în aceeaşi zi sau după obţinerea avizului.
    20. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    21. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile criticate nu încalcă prevederile art. 44 din Constituţie, întrucât dreptul la un anumit cuantum al pensiei prevăzut printr-o prevedere legală poate fi considerat un titlu de creanţă doar în condiţiile în care prevederea legală este în vigoare şi aplicabilă, iar nu în ipoteza în care este suspendată sau abrogată. Referitor la încălcarea art. 47 din Constituţie, arată că modul de calcul al pensiei şi criteriile de acordare a acesteia sunt stabilite de lege, ca şi condiţiile de recalculare şi indexare a acesteia. Invocă Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010. Cuantumul pensiei reprezintă un bun în cazul în care acesta a devenit exigibil şi prin urmare o modificare legislativă care împiedică indexarea pensiei în sensul anterior modificării prin ordonanţa considerată neconstituţională nu poate fi considerată ca încălcând dispoziţiile constituţionale invocate. În continuare, arată că art. 53 din Constituţie se referă la restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale înscrise în capitolul II titlul II din Legea fundamentală, şi nu la alte drepturi. În preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, urgenţa acestui act normativ este justificată de faptul că neadoptarea măsurilor propuse generează adâncirea discrepanţelor existente între diferite categorii de pensionari, sens în care s-a urmărit respectarea, şi nu încălcarea art. 16 şi a art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie. În ceea ce priveşte încălcarea rolului Consiliului Legislativ prevăzut de art. 79 din Constituţie, arată că ordonanţele de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea în Monitorul Oficial al României. Or, la data publicării ordonanţei de urgenţă criticate, Consiliul Legislativ a avizat actul normativ adoptat.
    22. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă arată că instanţa de judecată nu are atribuţii legate de procedura adoptării legilor şi a ordonanţelor de urgenţă, astfel încât urmează ca, în cadrul controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională să aprecieze cu privire la susţinerile reclamantului referitoare la lipsa avizului Consiliului Legislativ.
    23. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Alba - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate încalcă obligaţia imperativă privind avizul Consiliului Legislativ, în acord cu dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi ale Legii nr. 73/1993, fiind contrare prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5), art. 79 alin. (1) şi art. 147 alin. (4). Invocă Decizia nr. 50 din 15 februarie 2022, conform căreia avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observaţiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea şi coordonarea întregii legislaţii, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ.
    24. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Invocă Decizia nr. 50 din 15 februarie 2022, apreciind că cele menţionate în această decizie sunt aplicabile şi în prezenta cauză.
    25. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    26. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    27. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    28. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit dispozitivelor încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, ale art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Având în vedere criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea apreciază că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în ansamblul său, dispoziţiile art. VII pct. 2 şi 3 din această ordonanţă de urgenţă, în special, precum şi dispoziţiile art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Dispoziţiile criticate în mod punctual prevăd:
    - Art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: (...)
    2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 59
    Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată."

    3. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 60
    La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.»“;"

    – Art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează: (...)
    2. Articolul 60 va avea următorul cuprins:
    "ART. 60
    (1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.
    (2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.
    (3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenţia ratei medii anuale a inflaţiei, în aceleaşi condiţii, din operaţiunile de indexare anterioare.
    (4) Dispoziţiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător."

    29. Autorii excepţiei susţin că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) referitor la statul de drept, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) referitor la nivelul de trai, art. 79 alin. (1) referitor la Consiliul Legislativ, art. 115 alin. (4) şi (6) referitor la adoptarea ordonanţelor de urgenţă şi art. 147 alin. (4) referitor la deciziile Curţii Constituţionale.
    30. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la aceleaşi critici de neconstituţionalitate invocate şi în prezenta cauză, spre exemplu, prin Decizia nr. 203 din 9 aprilie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 23 august 2024, Decizia nr. 138 din 19 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 10 iunie 2024, Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022.
    31. Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a arătat că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    32. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 44 din Legea fundamentală, Curtea a reţinut că nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maximal al acesteia. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunţată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei), art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, Curtea Constituţională a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil.“ În aceste condiţii, a conchis Curtea, nu se încalcă dispoziţiile art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată.
    33. Referitor la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea Constituţională a reamintit că legiuitorul este autorizat/ îndrituit să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislaţia în ceea ce priveşte modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a reamintit că art. 47 alin. (2) din Constituţie, deşi consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare.
    34. Cu referire la critica de neconstituţionalitate extrinsecă raportată la art. 79 alin. (1) din Legea fundamentală, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, precitată, Curtea a reţinut că invocarea art. 79 alin. (1) din Constituţie ca normă de referinţă în cadrul controlului concret de constituţionalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existenţa unei relaţii directe între afectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale şi nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituţionalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituţie. Astfel, în evaluarea constituţionalităţii actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale invocate şi, ulterior, concluzia astfel desprinsă trebuie să fie corelată cu exigenţele art. 79 alin. (1) din Constituţie. Aşadar, dacă nu există o încălcare a unui drept sau a unei libertăţi fundamentale, atunci art. 79 alin. (1) din Constituţie nu poate fi invocat şi analizat pentru că ar deveni standard de referinţă de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăţi fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) şi numai în situaţia unui răspuns afirmativ se vor constata incidenţa acestui din urmă text şi, evident, încălcarea sa. Aşadar, în cadrul controlului concret de constituţionalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituţie reprezintă un standard de constituţionalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituţională. Aşa fiind, întrucât nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau vreunei libertăţi fundamentale, Curtea a reţinut că art. 79 alin. (1) din Constituţie nu este incident în cauză.
    35. De asemenea, întrucât în urma analizei criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă rezultă că nu au fost afectate niciun drept şi nicio libertate fundamentală, Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate raportată la art. 115 alin. (6) din Constituţie este neîntemeiată.
    36. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile anterior menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    37. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Puiu Constantinescu, Nicolae Lolescu, Nicuşor Popescu, Lucian George Florea, Ion Dăbulean, Ştefan Rotaru, Gheorghe Predică, Gheorghe Olariu, Adrian Vilău, Marin Antonie, Valeriu Negrea, Marin Gherghe, Marian Ene, Ilie Dodocioiu şi de Dan Marius Stănilă în dosarele nr. 1.639/63/2023 şi nr. 1.734/63/2023 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Amelian Mihail în Dosarul nr. 243/88/2023 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Ioan-Traian Cismaş în Dosarul nr. 55/43/2023 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Alexa Mitică şi de Mihai Curcudel în dosarele nr. 1.129/99/2023 şi nr. 988/99/2023 ale Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, de Valerică Carp şi de Gheorghe Trufaşu în dosarele nr. 207/33/2023 şi nr. 203/33/2023 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, de Victor Florea în Dosarul nr. 781/120/2023 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Gheorghe Lupescu în Dosarul nr. 5.279/109/2022 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Nicolae Căbulea în Dosarul nr. 719/107/2023 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, de Grigore Gheorghe Bujor şi de Daniel Ştefan Oghina în dosarele nr. 309/42/2023 şi nr. 305/42/2023 ale Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, dispoziţiile art. VII pct. 2 şi 3 din această ordonanţă de urgenţă, în special, precum şi dispoziţiile art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Tulcea - Secţia civilă de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Alba - Secţia I civilă, Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 686 din 17 decembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"