Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 685 din 4 decembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 685 din 4 decembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 273 din 6 aprilie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela-Carmen     │-                 │
│Munteanu           │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureş în Dosarul nr. 1.972/102/2019 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 158D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 757D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, excepţie ridicată de Ministerul Afacerilor Interne în Dosarul nr. 21.167/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Preşedintele Curţii, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 757D/2021 la Dosarul nr. 158D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale; în acest sens, relevantă este Decizia nr. 350 din 7 mai 2015, prin care s-a stabilit că art. 126 alin. (2) din Constituţie nu implică, în toate cazurile, accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac. De asemenea, Curtea a stabilit că nu există obligaţia accesului la toate căile de atac, iar exercitarea căilor de atac se face în condiţiile legii; accesul liber la justiţie nu implică dreptul de a exercita atât calea de atac a recursului, cât şi a apelului, în condiţiile în care legiuitorul are competenţa exclusivă de a institui regulile de procedură.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 18 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.972/102/2019, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 158D/2021. Excepţia a fost ridicată de Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureş într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs având ca obiect anularea unui act administrativ.
    8. Prin Încheierea din 28 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 21.167/3/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 5 martie 2020, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 757D/2021. Excepţia a fost ridicată de Ministerul Afacerilor Interne într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs având ca obiect „obligaţia de a face“.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu cuprind ca motiv de recurs critica modalităţii în care instanţa de fond s-a pronunţat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra proporţionalităţii cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, solicitate de partea care a câştigat procesul. În acest sens, invocă Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin care instanţa supremă a decis că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanţa de fond s-a pronunţat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra proporţionalităţii cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, solicitate de partea care a câştigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Ca urmare a celor stabilite prin decizia instanţei supreme, precum şi din cauza modului în care este reglementat art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sunt încălcate prevederile cuprinse în art. 21 şi 24 din Constituţie. Se mai susţine că situaţia în care o parte din proces care nu are, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, decât calea de atac a recursului şi nu poate solicita unei instanţe superioare analizarea modului în care aceasta a acordat cheltuielile de judecată este de natură să aducă atingere prevederilor constituţionale sus-amintite.
    10. De asemenea, se arată că dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, mai sus menţionată, încalcă şi dispoziţiile constituţionale ale art. 129, care garantează dreptul părţilor la o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti care soluţionează fondul cauzei, faţă de faptul că este eliminată complet calea de atac împotriva soluţiei cu privire la cheltuielile de judecată.
    11. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 158D/2021, apreciază că dispoziţiile art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu încalcă niciunul dintre textele constituţionale invocate, excepţia de neconstituţionalitate fiind neîntemeiată.
    12. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 757D/2021, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Guvernul, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 158D/2021, arată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă este neîntemeiată, având în vedere reconfigurarea, prin intermediul noului Cod de procedură civilă, a regimului juridic al căilor de atac, precum şi faţă de faptul că legiuitorul are competenţa de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate în anumite situaţii. Se menţionează jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 350 din 7 mai 2015.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă şi, respectiv, dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 5 martie 2020.
    18. Având în vedere că motivarea excepţiei de neconstituţionalitate din ambele cauze priveşte dispoziţiile criticate prin prisma modului în care acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de instanţa supremă, în considerarea jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional prin care s-a statuat că trebuie să se ţină cont de voinţa reală a părţii care a invocat excepţia, Curtea va reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii. Textele de lege criticate au următorul conţinut:
    - Art. 488 alin. (1):
    "Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate:
    1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;
    2. dacă hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;
    3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii;
    4. când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti;
    5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii;
    6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;
    7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;
    8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material."

    19. Prin Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a statuat că: „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanţa de fond s-a pronunţat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra proporţionalităţii cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, solicitate de partea care a câştigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă.“
    20. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare şi art. 129 - Folosirea căilor de atac.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în modalitatea în care au fost interpretate prin Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare privitoare la imposibilitatea de a critica, pe calea recursului, modul în care a fost soluţionată, prin hotărârea atacată, proporţionalitatea cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariul de avocat.
    22. Astfel, prin Decizia nr. 624 din 7 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 iulie 2025, paragrafele 18-22, Curtea a reţinut că recursul este un instrument de drept abstract prin care se asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii, iar între motivele de casare prevăzute expres şi limitativ de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu se regăseşte şi modalitatea în care instanţa de fond s-a pronunţat, în raport cu art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra proporţionalităţii cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţilor. Onorariul avocaţial poate fi redus de către instanţa judecătorească, aceasta putând aprecia asupra proporţionalităţii acestuia în raport cu obiectul cauzei, valoarea sau complexitatea acesteia ori cu activitatea desfăşurată de avocat, şi nu prin interpretarea unor norme legale, motiv pentru care modalitatea în care instanţa de fond s-a pronunţat cu privire la cheltuielile de judecată constând în onorariul avocaţial nu se regăseşte reglementată în prevederile art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În acelaşi sens s-a pronunţat şi instanţa supremă prin Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020, în care a reţinut, în esenţă, că stabilirea cheltuielilor cu onorariul de avocat plătit de partea care a câştigat procesul presupune o analiză a unor aspecte de fapt referitoare la complexitatea cauzei şi la munca efectivă a apărătorului părţii şi proporţionalitatea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţilor cu complexitatea şi valoarea cauzei şi cu activitatea desfăşurată de avocat reprezintă o chestiune de temeinicie, nu o chestiune de legalitate a hotărârii atacate.
    23. De asemenea, în paragrafele 23-28 ale Deciziei nr. 624 din 7 noiembrie 2024, antemenţionată, Curtea a reţinut, cu privire la hotărârile de primă instanţă pronunţate în materia contenciosului administrativ care pot fi atacate numai cu recurs şi doar pentru motive de legalitate, că legiuitorul are îndreptăţirea constituţională să considere materia contenciosului administrativ ca fiind una aparte, cu reguli specifice, inclusiv în ceea ce priveşte stabilirea căilor de atac, şi că, în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are competenţa exclusivă să instituie, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificaţia accesului liber la justiţie nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac.
    24. Prin Decizia nr. 413 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din 2 septembrie 2020, paragraful 17, Curtea a statuat că, prin Decizia nr. 34 din 16 noiembrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 945 din 21 decembrie 2015, instanţa supremă a lămurit natura juridică de drept procesual a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, în sensul stabilirii caracterului principal sau accesoriu al acesteia, precum şi a naturii juridice a obligaţiei pe care o conţine. Curtea a mai apreciat că cheltuielile de judecată sunt acelea efectuate pentru derularea litigiului principal, aflat pe rolul instanţei. Aşa fiind, este neîndoielnic caracterul lor accesoriu, acordarea acestora depinzând de rezultatul capătului de cerere principal.
    25. Astfel, ţinând cont de jurisprudenţa de mai sus, aplicabilă mutatis mutandis şi în prezenta cauză, se constată că partea nemulţumită de soluţia primei instanţe are posibilitatea să atace hotărârea instanţei de fond şi, ca o consecinţă a admiterii căii de atac a recursului, casarea hotărârii atacate va privi şi soluţia cu privire la cheltuielile de judecată. Protecţia instituită de dispoziţiile constituţionale invocate de autorii excepţiei priveşte, în mod direct, cererea principală şi, doar în relaţie cu modul de soluţionare a cererii principale, cererea accesorie. Protecţia acordată cererii accesorii este consecinţa şi se află în strânsă legătură cu drepturile şi garanţiile ataşate cererii principale, atât accesul liber la justiţie, cât şi dreptul la o cale de atac fiind analizate raportat la cererea principală.
    26. În măsura în care ar fi reţinută ca garantată o cale de atac distinctă cu privire la cererea accesorie, s-ar ajunge, ipotetic, la posibilitatea ca fiecare soluţie cu privire la cheltuielile de judecată pronunţată pe cererea accesorie, în fiecare stadiu procesual (fond, apel, recurs), să aibă deschisă propria cale de atac, chiar fără legătură cu soluţia pronunţată cu privire la cererea principală. Or, o asemenea soluţie ar fi nejustificată şi excesivă.
    27. Neexistând elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii în materie, soluţia şi considerentele deciziilor antemenţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
    28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Inspectoratul Teritorial de Muncă Mureş în Dosarul nr. 1.972/102/2019 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Ministerul Afacerilor Interne în Dosarul nr. 21.167/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 3 din 20 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela-Carmen Munteanu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 685 din 4 decembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"