Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 684 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. (2) din Codul penal Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 684 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. (2) din Codul penal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 773 din 19 august 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona     │-                 │
│Mariţiu            │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. (2) din Codul penal, excepţie ridicată de Constantin Ciornei în Dosarul nr. 19.132/245/2020 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.677D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că autorul excepţiei realizează o comparaţie între instituţia renunţării la aplicarea pedepsei şi instituţia renunţării la urmărirea penală.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 19.132/245/2020, Judecătoria Iaşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. (2) din Codul penal, excepţie ridicată de Constantin Ciornei cu ocazia soluţionării unei cauze penale în care autorul excepţiei a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de vătămare corporală din culpă şi părăsirea locului accidentului.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că situaţia inechitabilă şi tratamentul diferenţiat nejustificat al inculpaţilor reies, în mod evident, atunci când sunt privite în oglindă instituţia amânării aplicării pedepsei, incidentă în faza de judecată, şi instituţia renunţării la urmărire penală, incidentă în faza de urmărire penală. În cazul celei din urmă, astfel cum rezultă din art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, ipotezele în care se poate dispune se referă la comiterea unor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa de cel mult 7 ani, deci inclusiv 7 ani. Prin urmare, inculpatul din faza de urmărire penală cercetat sub aspectul unei infracţiuni al cărei maxim special prevăzut de lege este de 7 ani poate beneficia de renunţarea la urmărirea penală, în condiţiile art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, dacă sunt îndeplinite şi celelalte condiţii. Acelaşi inculpat, faţă de care procurorul a apreciat că nu se justifică dispunerea renunţării la urmărire penală şi a sesizat instanţa, în faza de judecată, pentru aceeaşi infracţiune, nu poate primi decât o soluţie de condamnare, chiar dacă se judecă în procedura simplificată şi prezintă toate garanţiile morale necesare unei corecte reinserţii sociale şi îndeplineşte celelalte condiţii pentru a beneficia de dovada de clemenţă din partea organelor judiciare, mai puţin limita de pedeapsă.
    6. Într-un astfel de litigiu, instanţa judecătorească este ţinută să dispună condamnarea, singurul impediment fiind limita abstractă a pedepsei. Pe de altă parte, dacă ar fi fost în faza de urmărire penală şi procurorul ar fi apreciat că sunt îndeplinite condiţiile legale, acesta ar fi putut dispune renunţarea la urmărirea penală. Un astfel de tratament diferenţiat nu este justificat, iar instanţa şi procurorul nu ar trebui ţinuţi de limite diferite pentru a dispune soluţii care, în esenţă, reprezintă dovezi similare de clemenţă. Simpla schimbare a fazei procesuale, parcurgerea unor etape suplimentare şi angrenarea unor cheltuieli suplimentare în faza de judecată faţă de faza de urmărire penală nu sunt elemente apte să conducă la o concluzie contrară.
    7. Judecătoria Iaşi - Secţia penală apreciază că, în principal, inculpatul critică dispoziţiile art. 83 alin. (2) din Codul penal prin compararea acestora cu prevederile art. 318 alin. (1) din Codul de procedură penală, solicitând, în esenţă, ca judecătorul să aibă posibilitatea de a realiza un examen de individualizare a pedepsei, pentru a dispune amânarea aplicării pedepsei, în condiţii similare dispunerii de către procuror a renunţării la urmărirea penală. Raportat la aceste susţineri, instanţa judecătorească reţine că, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispoziţiile şi principiile constituţionale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele, excepţia astfel formulată fiind inadmisibilă, dispoziţie ce reprezintă atributul exclusiv al instanţei de contencios constituţional. Instanţa judecătorească apreciază că dispoziţiile art. 83 alin. (2) din Codul penal sunt constituţionale. Reţine că principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, astfel că acest principiu nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. Astfel, dispoziţiile legale anterior menţionate nu încalcă principiul egalităţii în faţa legii, acestea nu limitează posibilitatea în concret a judecătorului de a aplica o pedeapsă proporţională cu gravitatea faptei, fiind atributul exclusiv al legiuitorului să stabilească anumite limite de pedeapsă predeterminate.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În subsidiar, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie prevede că infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora se reglementează prin lege organică în virtutea calităţii Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. Acest aspect înseamnă că îi revine legiuitorului infraconstituţional competenţa să reglementeze care anume fapte constituie infracţiuni şi care este regimul sancţionator aplicabil acestora - potrivit unor criterii ce ţin de politica penală -, cu obligaţia de a respecta, în acelaşi timp, prevederile constituţionale. Astfel, competenţa legiuitorului se extinde inclusiv asupra stabilirii modalităţilor de individualizare a executării pedepselor şi a posibilităţilor pe care le oferă judecătorului de a aprecia cu privire la acest domeniu. Stabilirea modalităţilor de individualizare a executării pedepselor şi a condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi dispusă o măsură sau alta nu este de natură să afecteze caracterul legal al sancţiunii penale ori proporţionalitatea acesteia, de vreme ce legea penală prevede în mod expres, prin norme clare, accesibile şi previzibile condiţiile în care pot fi dispuse renunţarea la urmărirea penală şi amânarea aplicării pedepsei. În plus, stabilirea modalităţilor de individualizare a executării pedepselor şi a condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi dispuse reprezintă o opţiune de politică legislativă, aceasta constituind atributul exclusiv al legiuitorului, în virtutea rolului său constituţional. Prin urmare, susţinerile autorilor nu comportă aspecte de neconstituţionalitate întrucât acestea ţin de domeniul politicii legislative a legiuitorului şi soluţiile adoptate de acesta nu pot fi cenzurate de Curtea Constituţională. Astfel, nu poate fi vorba despre încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie deoarece situaţiile în care se găsesc persoanele faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei, respectiv renunţarea la urmărirea penală sunt diferite. Apreciază că instituţia amânării aplicării pedepsei capătă natura unui beneficiu recunoscut de lege inculpaţilor care au săvârşit infracţiuni cu un grad de pericol social redus, beneficiu de care pot avea parte dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Codul penal.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 83 alin. (2) din Codul penal, cu următorul conţinut: „Nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este de 7 ani sau mai mare sau dacă infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor.“
    13. Autorul excepţiei susţine că textele legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (2) referitor la egalitatea în drepturi.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia determină neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate prin compararea lor cu prevederile art. 318 din Codul de procedură penală, solicitând, în esenţă, ca instanţa judecătorească să aibă posibilitatea de a realiza un examen de individualizare a pedepsei, pentru a dispune renunţarea la aplicarea acesteia ori amânarea aplicării pedepsei, în condiţii similare dispunerii de către procuror a renunţării la urmărirea penală, în caz contrar textele de lege criticate fiind neconstituţionale. Or, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată (...)“, aşa încât examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispoziţiile şi principiile constituţionale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.
    15. Curtea constată, totodată, că a mai fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art. 80 alin. (2) lit. d), respectiv ale art. 83 alin. (2) din Codul penal, motivele de neconstituţionalitate fiind formulate din aceeaşi perspectivă. Examinând excepţia de neconstituţionalitate din perspectiva acestor critici, instanţa de control constituţional a apreciat că se realizează o comparaţie între instituţia renunţării la aplicarea pedepsei şi instituţia renunţării la urmărirea penală şi, având în vedere aceste aspecte, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 123 din 2 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 19 mai 2021, Decizia nr. 527 din 11 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 15 octombrie 2017, Decizia nr. 774 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 13 februarie 2018, Decizia nr. 207 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 4 iulie 2019, Decizia nr. 648 din 17 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1015 din 17 decembrie 2019, Decizia nr. 106 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 18 mai 2020.
    16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 83 alin. (2) din Codul penal, excepţie ridicată de Constantin Ciornei în Dosarul nr. 19.132/245/2020 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 684 din 17 decembrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016