Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 681 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 din Codul de procedură penală, raportate la art. 336 şi la art. 339 din acelaşi act normativ

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 681 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 din Codul de procedură penală, raportate la art. 336 şi la art. 339 din acelaşi act normativ

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 587 din 24 iunie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Claudia-Margareta  │-                 │
│Krupenschi         │magistrat-asistent│
│                   │şef               │
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 340 din Codul de procedură penală, raportate la art. 336 şi la art. 339 din acelaşi act normativ, excepţie ridicată de Maria Buceanu în Dosarul nr. 30.474/4/2019 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 641D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarele Curţii Constituţionale nr. 642D/2020 şi nr. 704D/2020, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Elena Drăghici (Purice) şi, respectiv, de Viorica Barbu (Iosif) în dosarele nr. 30.601/4/2019 şi, respectiv, nr. 30.600/4/2019 ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Magistratul-asistent-şef învederează că doamna Viorica Barbu (Iosif), autoarea excepţiei ce formează obiectul Dosarului nr. 704D/2020, a transmis un înscris prin care informează că a fost citată în cauză, însă a renunţat în urmă cu doi ani la serviciile anterioare de asistenţă juridică şi nu mai are niciun motiv să facă parte din proces, solicitând ca în viitor să nu mai fie citată.
    6. Preşedintele Curţii pune în discuţie cererea de renunţare la judecată mai sus referită. Reprezentantul Ministerului Public consideră că aceasta trebuie respinsă, întrucât instituţia renunţării la judecată nu este compatibilă cu procedura în faţa Curţii Constituţionale. Deliberând, Curtea respinge cererea, în temeiul art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit căruia nu sunt aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la stingerea procesului.
    7. Constatând cauzele în stare de judecată, preşedintele Curţii, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarelor nr. 642D/2020 şi nr. 704D/2020 la Dosarul nr. 641D/2020, care a fost primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, plecând de la soluţiile de respingere, ca inadmisibile, pronunţate în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) din Codul de procedură penală de către instanţele judecătoreşti de trimitere, a plângerilor formulate de autoarele excepţiei, consideră că, în realitate, acestea au făcut plângere cu privire la sesizarea, de către procuror, a judecătorului de cameră preliminară pentru desfiinţarea unor înscrisuri, astfel că pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate formulată cu privire la art. 340 din Codul de procedură penală, raportate la art. 336 şi la art. 339 din acelaşi cod, fiind invocată într-o acţiune ea însăşi inadmisibilă ab initio. În subsidiar, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, indicând în acest sens jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Deciziile nr. 54 din 22 ianuarie 2019 şi nr. 476 din 17 septembrie 2019.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    9. Prin încheierile din 24 martie 2020, pronunţate în dosarele nr. 30.474/4/2019 şi nr. 30.601/4/2019, şi prin Încheierea finală de cameră preliminară din 25 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 30.600/4/2019, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 340 din Codul de procedură penală, raportate la art. 336 şi la art. 339 din acelaşi act normativ. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de Maria Buceanu, de Elena Drăghici (Purice) şi de Viorica Barbu (Iosif) în cauze penale având ca obiect plângeri formulate împotriva soluţiilor procurorului de neurmărire/ netrimitere în judecată (art. 340 din Codul de procedură penală).
    10. În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate, având un conţinut identic, autoarele acestora susţin că dispoziţiile legale criticate creează o inegalitate de tratament juridic între inculpaţi, părţi civile sau responsabile civilmente, cărora legiuitorul le-a recunoscut dreptul de a ataca ordonanţa de clasare sau de renunţare la urmărire penală, pe de o parte, şi martorii din dosar, pe de altă parte. Înlăturarea posibilităţii unei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său (în speţă martor în dosarul penal), printr-un act sau printr-o măsură dispus/dispusă de procuror, de a se adresa judecătorului produce o gravă inechitate şi limitează în mod absolut accesul la justiţie.
    11. Se mai arată că legiuitorul a creat posibilitatea ca un act sau o măsură al/a procurorului să fie contestat/contestată doar la procurorul ierarhic superior, fără a se da posibilitatea persoanei vătămate printr-o măsură sau printr-un act a/al procurorului (martor în procesul penal) de a se adresa instanţei de judecată. Această reglementare excedează dreptului statului de a-şi crea politica penală, ducând la încălcarea gravă a accesului liber la justiţie şi creând o inechitate între procuror, care poate sesiza instanţa în temeiul art. 549^1 din Codul de procedură penală, şi persoana vătămată într-un drept al său prin actul procurorului, care nu se poate adresa instanţei de judecată. Accesul liber la justiţie vizează nu numai acţiunea introductivă de instanţă, ci şi sesizarea oricăror alte instanţe care, potrivit legii, au competenţa de a soluţiona fazele ulterioare ale procesului, inclusiv exercitarea căilor de atac, deoarece apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor presupune, în mod logic, şi posibilitatea acţionării împotriva hotărârilor judecătoreşti considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate, în această sferă incluzându-se şi posibilitatea de a acţiona împotriva actelor nelegale.
    12. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală apreciază, în toate dosarele, că art. 340 din Codul de procedură penală, raportat la art. 336 şi la art. 339 din acelaşi act normativ, nu contravine normelor constituţionale invocate în motivarea excepţiei. Textele de lege criticate se interpretează în sensul că permit oricărei persoane care justifică un interes legitim să formuleze, în condiţiile legii, plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu. Condiţia justificării unui interes sau a probării vătămării drepturilor legitime nu este de natură să limiteze accesul la justiţie, fiind o condiţie necesar a fi îndeplinită în raport cu orice cerere adresată autorităţilor judiciare.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 340 din Codul de procedură penală, raportate la art. 336 şi la art. 339 din acelaşi act normativ, având următorul conţinut:
    - Art. 340 - Plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată:
    "(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
(2) Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluţionată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare.
(3) Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului ori, pentru persoana juridică, denumirea, sediul, indicarea reprezentantului legal ori convenţional, data ordonanţei sau a rechizitoriului atacat, numărul de dosar şi denumirea parchetului, indicarea motivelor plângerii.
(4) Dispoziţiile art. 289 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.
(5) În cazul în care nu cuprinde data ordonanţei sau a rechizitoriului atacate, numărul de dosar şi denumirea parchetului, plângerea se restituie pe cale administrativă, situaţie în care completarea plângerii poate fi efectuată nu mai târziu de 20 de zile de la data restituirii."

    – Art. 336 - Dreptul de a face plângere:
    "(1) Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.
(2) Plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare penală şi se depune fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penală.
(3) Introducerea plângerii nu suspendă aducerea la îndeplinire a măsurii sau a actului care formează obiectul plângerii."

    – Art. 339 - Plângerea împotriva actelor procurorului:
    "(1) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător atunci când ierarhia funcţiilor într-o structură a parchetului e stabilită prin lege specială.
(4) În cazul soluţiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.
(5) Ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.
(6) Dispoziţiile art. 336-338 se aplică în mod corespunzător, dacă legea nu dispune altfel."

    17. Prevederile constituţionale indicate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (5), referitoare la obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, ale art. 24 alin. (1), care garantează dreptul la apărare, şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 147 din 19 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 29 august 2024, a respins, ca neîntemeiată, faţă de critici de neconstituţionalitate identice, o excepţie de neconstituţionalitate cu obiect similar, şi anume excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 din Codul de procedură penală raportate la art. 336 şi la art. 339 şi coroborate cu art. 549^1 din acelaşi act normativ. Acest din urmă text legal prevede procedura de confiscare sau de desfiinţare a unui înscris în cazul clasării şi a fost criticat şi în prezentul litigiu, însă instanţele judecătoreşti de trimitere au considerat că dispoziţiile art. 549^1 din Codul de procedură penală nu au legătură cu cauzele în care a fost ridicată excepţia. În speţă, autoarele excepţiei au fost audiate în calitate de martori în cauze în care procurorul, subsecvent ordonanţei de neurmărire/netrimitere în judecată şi clasare întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale, a solicitat instanţei desfiinţarea unor înscrisuri constând în diplome de licenţă emise, printre alţii, şi pentru autoarele prezentei excepţii.
    19. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate formulate cu referire la dreptul de a se adresa instanţei, Curtea a constatat, la paragraful 15 din Decizia nr. 147 din 19 martie 2024, precitată, că acest drept aparţine oricărei persoane, nu doar subiecţilor procesuali, observând în acest sens dispoziţiile art. 336 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit cărora orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime. Instanţa de contencios constituţional a amintit jurisprudenţa sa în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 465 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 13 octombrie 2020, paragrafele 18-24, prin care a constatat că norma menţionată cuprinde o regulă cu caracter general în ceea ce priveşte plângerea împotriva actelor de urmărire penală, fie ele ale organului de cercetare penală, fie ale procurorului, instituind dreptul persoanei ale cărei interese legitime sunt vătămate printr-un act de urmărire penală să se plângă cu privire la acesta.
    20. Cu referire la plângerea împotriva actelor de urmărire penală, Curtea, în acord cu jurisprudenţa sa mai sus indicată, a reţinut, la paragraful 16 din Decizia nr. 147 din 19 martie 2024, precitată, că aceasta poate fi formulată oricând în cursul urmăririi penale, legea neinstituind un termen în acest sens. Plângerea împotriva actelor de urmărire penală ale organului de cercetare penală se adresează, potrivit art. 336 alin. (2) din Codul de procedură penală, procurorului care supraveghează activitatea acestuia. Plângerea împotriva actelor de urmărire penală ale procurorului este soluţionată, conform art. 339 din Codul de procedură penală, de procurorul ierarhic superior celui care a efectuat actul. Potrivit art. 338 şi art. 339 alin. (6) din acelaşi act normativ, plângerea trebuie rezolvată în termen de cel mult 20 de zile de la primirea acesteia de către organul competent. În ceea ce priveşte soluţiile de netrimitere în judecată, Curtea a constatat că împotriva acestora se poate face plângere în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia, potrivit art. 339 alin. (4) din Codul de procedură penală. În acest caz, competenţa de soluţionare a plângerii revine tot procurorului ierarhic superior celui care a dat soluţia.
    21. În acest context, Curtea a observat că dispoziţiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală prevăd că ordonanţele prin care se soluţionează plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior şi se comunică persoanei care a făcut plângerea şi celorlalte persoane interesate.
    22. Cu toate acestea, Curtea a reţinut că, în cazul respingerii, potrivit art. 339 din Codul de procedură penală, a plângerii împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, persoana interesată are, conform art. 340 alin. (1) din acelaşi act normativ, posibilitatea introducerii unei noi plângeri la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Totodată, după terminarea urmăririi penale, actele de urmărire penală pot fi contestate în procedura camerei preliminare, dacă s-a dispus trimiterea în judecată, ori subsecvent în cadrul unei plângeri împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată adresate judecătorului de cameră preliminară.
    23. Aşa fiind, Curtea a constatat că persoana interesată, pe de o parte, poate face plângere împotriva actelor de urmărire penală şi împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată, iar, pe de altă parte, în condiţiile legii, se poate adresa judecătorului de cameră preliminară cu o plângere ce vizează aceleaşi aspecte.
    24. Curtea a conchis, la paragraful 20 din Decizia nr. 147 din 19 martie 2024, că nu poate fi reţinută încălcarea principiului constituţional instituit de art. 21 privind accesul liber la justiţie, deoarece persoana ale cărei interese legitime sunt vătămate printr-un act de urmărire penală are posibilitatea de a se adresa cu o plângere instanţei de judecată în scopul obţinerii unui remediu.
    25. În lipsa unor elemente de noutate revelate prin motivarea formulată în prezenta cauză, cele reţinute în jurisprudenţa de referinţă se impun a fi menţinute, astfel că excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
    26. În plus, Curtea observă că, prin Decizia nr. 9 din 21 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 10 mai 2022, referitoare la recursul în interesul legii privind organul judiciar competent să soluţioneze plângerea persoanei nemulţumite în ipoteza în care procurorul ierarhic superior celui care a emis soluţia de clasare a admis-o, a infirmat soluţia procurorului de caz şi a dat o nouă soluţie de clasare, pentru alte motive decât cele invocate de petent, în raport cu dispoziţiile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, instanţa supremă a decis că organul judiciar competent să soluţioneze plângerea persoanei nemulţumite în ipoteza anterior referită este judecătorul de cameră preliminară.
    27. De altfel, excepţiile de faţă au fost ridicate în faţa judecătorului de cameră preliminară în cauze având ca obiect plângerile formulate de autoarele excepţiilor de neconstituţionalitate cu privire la soluţiile de neurmărire/ netrimitere în judecată date de procuror, astfel că nu se poate susţine lipsa accesului la justiţie, a dreptului la un proces echitabil sau a dreptului la apărare - drepturi pe care petentele le-au exercitat în cadrul procesual astfel creat şi care sunt garantate prin normele legale criticate. Referitor la sesizarea privind desfiinţarea unui înscris, în cazul clasării sau renunţării la urmărirea penală, Curtea a arătat, prin aceeaşi Decizie nr. 147 din 19 martie 2024, paragraful 24, că ordonanţa de clasare sau, după caz, ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală reprezintă actul prin care judecătorul de cameră preliminară este sesizat, propunerea de desfiinţare a înscrisului având un fundament probator în dosarul de urmărire penală pe baza căruia judecătorul de cameră preliminară, în procedură contradictorie, va soluţiona sesizarea, administrând, fie din oficiu, fie la cererea părţilor, probele necesare, utile şi pertinente cauzei. Statuând însă asupra fondului cauzei (astfel cum a reţinut Curtea în Decizia nr. 166 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 21 aprilie 2015), judecătorul de cameră preliminară va pronunţa o încheiere prin care va admite ori va respinge sesizarea formulată de procuror, atât în cazul confiscării bunurilor, cât şi în ipoteza desfiinţării de înscrisuri.
    28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia ridicată de Maria Buceanu, de Elena Drăghici (Purice) şi de Viorica Barbu (Iosif) în dosarele nr. 30.474/4/2019, nr. 30.601/4/2019 şi nr. 30.600/4/2019 ale Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 340 din Codul de procedură penală, raportate la art. 336 şi la art. 339 din acelaşi act normativ, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Claudia-Margareta Krupenschi

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 681 din 17 decembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 681 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 din Codul de procedură penală, raportate la art. 336 şi la art. 339 din acelaşi act normativ

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 681 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 din Codul de procedură penală, raportate la art. 336 şi la art. 339 din acelaşi act normativ