Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 680 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 680 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 532 din 10 iunie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena     │-                 │
│Chiorean           │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Ministerul Justiţiei în Dosarul nr. 3.371/120/2020 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.853D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 3.535D/2021, nr. 3.629D/2021, nr. 3.685D/2021, nr. 3.687D/2021, nr. 3.688D/2021, nr. 3.754D/2021, nr. 3.800D/2021, nr. 3.871D/2021, nr. 3.902D/2021, nr. 3.922D/2021, nr. 252D/2022, nr. 1.502D/2022, nr. 1.614D/2022, nr. 1.659D/2022 şi nr. 2.016D/2022, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate similare ridicate de acelaşi autor în dosarele nr. 6.334/120/2020, nr. 5.389/120/2020 şi nr. 5.056/120/2020 ale Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 527/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, în dosarele nr. 3.422/90/2019, nr. 6.868/109/2019, nr. 6.494/109/2019, nr. 2.657/90/2020 şi nr. 29.146/3/2020 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, în dosarele nr. 1.875/120/2021 şi nr. 2.713/120/2021 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, în dosarele nr. 5.115/30/2019 şi nr. 5.721/30/2019 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 3.846/111/2021 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi în Dosarul nr. 1.078/54/2020/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.535D/2021, nr. 3.629D/2021, nr. 3.685D/2021, nr. 3.687D/2021, nr. 3.688D/2021, nr. 3.754D/2021, nr. 3.800D/2021, nr. 3.871D/2021, nr. 3.902D/2021, nr. 3.922D/2021, nr. 252D/2022, nr. 1.502D/2022, nr. 1.614D/2022, nr. 1.659D/2022 şi nr. 2.016D/2022 la Dosarul nr. 1.853D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esenţă, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 677 din 28 noiembrie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 10 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.371/120/2020, prin Decizia civilă nr. 2.280 din 19 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.334/120/2020, prin Încheierea din 25 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 5.389/120/2020, şi prin Încheierea din 13 ianuarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.056/120/2020, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.
    8. Prin Încheierea din 18 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 527/90/2021, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.
    9. Prin încheierile din 18 noiembrie 2021 şi din 14 octombrie 2021, pronunţate în dosarele nr. 3.422/90/2019 şi nr. 6.868/109/2019, prin Decizia civilă nr. 4.866 din 18 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.494/109/2019, şi prin încheierile din 28 octombrie 2021 şi din 5 mai 2022, pronunţate în dosarele nr. 2.657/90/2020 şi nr. 29.146/3/2020, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.
    10. Prin încheierile din 16 noiembrie 2021 şi din 2 noiembrie 2021, pronunţate în dosarele nr. 1.875/120/2021 şi nr. 2.713/120/2021, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.
    11. Prin încheierile din 13 octombrie 2021 şi din 9 august 2022, pronunţate în dosarele nr. 5.115/30/2019 şi nr. 5.721/30/2019, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.
    12. Prin Sentinţa civilă nr. 437/LM/2022 din 14 aprilie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.846/111/2021, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.
    13. Prin Încheierea din 19 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.078/54/2020/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 (introdus prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice), şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative), precum şi a dispoziţiilor relevante cuprinse în ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 83/2014, nr. 57/2015, nr. 20/2016 şi nr. 43/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale, în măsura în care aceste dispoziţii sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii.
    14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în esenţă, Ministerul Justiţiei, pârât în acţiunile judecătoreşti în care a invocat prezenta excepţie, susţine că salarizarea categoriilor profesionale din care fac parte şi reclamanţii din aceste acţiuni trebuie să se realizeze potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei. Cu alte cuvinte, salarizarea categoriilor profesionale menţionate trebuie să ţină seama de nivelul instanţelor/parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, şi nu de coeficienţii de multiplicare în funcţie de care se stabileşte indemnizaţia pentru categorii profesionale care îşi desfăşoară activitatea la instanţe/parchete superioare, inclusiv a procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), potrivit art. 11 alin. (1) din acelaşi act normativ.
    15. Dacă s-ar admite interpretarea contrară, atunci ar surveni două consecinţe. În primul rând, s-ar ajunge, în mod paradoxal, la nesocotirea efectului obligatoriu al unor decizii ale Curţii Constituţionale care au validat soluţia ca salarizarea magistraţilor să se realizeze în raport cu gradul instanţelor sau parchetelor în care activează, indiferent că sunt procurori, judecători sau magistraţi-asistenţi. În al doilea rând, salarizarea prin nerespectarea nivelului instanţei/parchetului unde activează magistraţii constituie o încălcare a separaţiei puterilor în stat de către puterea judecătorească prin crearea unui nou sistem de salarizare, care reprezintă o atribuţie a legiuitorului.
    16. Ministerul Justiţiei susţine că Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016 nu poate fi adusă în sprijinul interpretării dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Astfel, apreciază autorul excepţiei, Curtea Constituţională nu a avut în vedere orice drept de natură salarială stabilit prin hotărâri judecătoreşti - şi de care, în temeiul art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ar trebui să beneficieze şi personalul care nu era îndreptăţit ca efect direct al unei hotărâri judecătoreşti cu titlu executoriu -, ci doar anumite drepturi care, odată recunoscute prin hotărâre judecătorească, au incidenţă nemijlocită asupra nivelului (maxim) de salarizare corespunzător fiecărei funcţii, fiecărui grad, fiecărei trepte, gradaţii, vechimi în muncă şi în specialitate. În cauza soluţionată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, în discuţie erau indexări (majorări) ale indemnizaţiei de încadrare aplicabile tuturor magistraţilor.
    17. În argumentarea interpretării dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 în sensul că acestea nu ar trebui să permită salarizarea reclamanţilor din acţiunile în care s-a ridicat prezenta excepţie în funcţie de coeficientul de multiplicare al indemnizaţiilor procurorilor DNA şi DIICOT, autorul excepţiei invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 861 din 16 iunie 2009. Prin această decizie, Curtea a validat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 3 şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 care prevede salarizarea procurorilor DNA şi DIICOT la nivelul procurorilor care funcţionează în cadrul Parchetului General. Astfel, Curtea Constituţională a reţinut că, în definirea cadrului juridic analizat, esenţială este stabilirea gradului instanţelor sau parchetelor pe lângă care magistraţii, fie ei procurori, judecători sau magistraţi-asistenţi, funcţionează. Astfel, atât DNA, cât şi DIICOT funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe când instanţele care soluţionează cauzele instrumentate de aceste structuri nu sunt întotdeauna la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (spre exemplu, competenţa de judecată în cazul infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene aparţine judecătoriilor, iar cea de urmărire penală, DNA).
    18. În decizia menţionată, Curtea a statuat că deţinerea acestei poziţii superioare în ierarhia parchetelor a celor două structuri, DNA şi DIICOT, legitimează din punct de vedere constituţional salarizarea diferită a procurorilor care le compun în raport cu alţi magistraţi de la parchete sau instanţe superioare, chiar dacă, în fapt, aceştia au aceeaşi vechime în funcţia de judecător sau de procuror. Rezultă că aceste categorii de magistraţi nu se află în aceeaşi situaţie juridică, astfel încât tratamentul juridic aplicat acestora din punctul de vedere al salarizării nu poate fi decât diferit. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a constatat că o atare diferenţiere este una justificată în mod obiectiv şi raţional şi că discriminarea salarială ar fi apărut numai atunci când legiuitorul nu ar fi ţinut cont de poziţia superioară a parchetului sau a instanţei de judecată, după caz.
    19. În final, se invocă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 561 din 14 aprilie 2009, prin care au fost constatate ca fiind constituţionale dispoziţii de lege care stabileau coeficienţi de multiplicare diferiţi în cazul procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în raport cu judecătorii din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    20. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    21. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece vizează interpretarea şi aplicarea legii.
    22. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    23. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    24. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    25. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl constituie prevederile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dispoziţiile relevante cuprinse în ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 83/2014, nr. 57/2015, nr. 20/2016 şi nr. 43/2016, „în măsura în care aceste dispoziţii sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraţilor a unor drepturi salariale fără să se ţină seama de gradul instanţelor sau parchetelor în cadrul cărora funcţionează magistraţii“.
    26. Cu privire la obiectul excepţiei, Curtea observă că se invocă şi excepţia de neconstituţionalitate a „dispoziţiilor relevante cuprinse în ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 83/2014, nr. 57/2015, nr. 20/2016 şi nr. 43/2016“, fără a se preciza însă în mod concret care sunt aceste prevederi. Ca atare, se reţine că prezenta excepţie de neconstituţionalitate nu vizează şi prevederile „relevante“ cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, câtă vreme autorul excepţiei nu indică obiectul concret al sesizării, nefiind suficientă indicarea, vagă şi generică, „dispoziţii relevante“ pentru o legală sesizare a jurisdicţiei constituţionale (a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 677 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 22 august 2024).
    27. Prevederile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Însă, având în vedere cele reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, precum şi faptul că dispoziţiile legale criticate sunt incidente în cauzele în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea urmează să exercite controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor care au următorul cuprins:
    - Art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014: „Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“;
    – Art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015: „Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“

    28. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale şi principiul legalităţii, în art. 142 alin. (1) privind structura Curţii Constituţionale şi în art. 147 alin. (4) din Constituţie privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale.
    29. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a pronunţat asupra unei excepţii ridicate de acelaşi autor şi având un obiect identic, prin Decizia nr. 677 din 28 noiembrie 2023, precitată. La paragrafele 126-132 ale deciziei sus-menţionate, Curtea a reţinut că prevederile legale criticate au mai format obiectul a numeroase decizii prin care a constatat constituţionalitatea acestora.
    30. Cu toate acestea, autorii excepţiei din acele cauze - la fel ca autorul excepţiei din prezenta cauză - criticau o anumită interpretare a acestor dispoziţii care, până la acel moment, nu mai fusese examinată de Curtea Constituţională. Autorii excepţiei solicitau pronunţarea de către Curtea Constituţională a unei decizii intermediare interpretative, şi nu a uneia pure şi simple (a se vedea, pentru diferenţa dintre cele două categorii de decizii, Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022, paragraful 50). Interpretarea pe care autorii o considerau neconstituţională era cea dată de o parte dintre instanţele judecătoreşti care au extins coeficientul de multiplicare 19 şi în privinţa stabilirii indemnizaţiei altor categorii de magistraţi decât procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
    31. Curtea a reţinut însă că excepţia astfel formulată are natura unei critici aduse manierei în care instanţele judecătoreşti au interpretat dispoziţiile legale invocate. Or, împrejurarea în care unele instanţe judecătoreşti ar interpreta în mod greşit dispoziţiile legale aplicabile situaţiei de fapt nu reprezintă un temei suficient pentru a permite Curţii Constituţionale să soluţioneze pe fond o excepţie invocată în aceste condiţii, întrucât ar încălca atribuţiile sale prevăzute de art. 146 din Constituţie. Astfel, printr-o jurisprudenţă constantă, instanţa de contencios constituţional a reţinut că a răspunde criticilor autorului excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 371 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 16 octombrie 2019, paragraful 18). Din acest motiv, Curtea Constituţională, în numeroase ocazii, a respins, ca inadmisibile, excepţii de neconstituţionalitate prin care se critica modalitatea de interpretare a normelor legale pretins neconstituţionale.
    32. Totodată, Curtea a observat că se critică şi modalitatea în care instanţele judecătoreşti au interpretat o decizie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016. O asemenea critică nu vizează conformitatea conţinutului unor dispoziţii legale, respectiv art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, cu standardele constituţionale invocate în mod formal de către autorul excepţiei, ci chiar modalitatea de interpretare de către instanţele judecătoreşti a unei decizii a Curţii Constituţionale. Această împrejurare este similară celei reţinute în Decizia nr. 372 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 9 octombrie 2019, paragraful 55, în care Curtea Constituţională a reţinut că şi criticile prin care este pusă în discuţie modalitatea în care instanţele judecătoreşti interpretează decizii ale Curţii Constituţionale sunt, prin analogie, calificate drept critici prin care se pune în discuţie modalitatea de interpretare şi aplicare a legii de către instanţe. Astfel, Curtea a reamintit bogata sa jurisprudenţă potrivit căreia nu este competentă să se pronunţe cu privire la aspectele ce ţin de aplicarea legii, întrucât aceste aspecte intră în competenţa instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Curtea a apreciat că a răspunde unor astfel de critici ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, şi Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14).
    33. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în Decizia nr. 677 din 28 noiembrie 2023 îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Ministerul Justiţiei în dosarele nr. 3.371/120/2020, nr. 6.334/120/2020, nr. 5.389/120/2020 şi nr. 5.056/120/2020 ale Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 527/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, în dosarele nr. 3.422/90/2019, nr. 6.868/109/2019, nr. 6.494/109/2019, nr. 2.657/90/2020 şi nr. 29.146/3/2020 ale Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, în dosarele nr. 1.875/120/2021 şi nr. 2.713/120/2021 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, în dosarele nr. 5.115/30/2019 şi nr. 5.721/30/2019 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 3.846/111/2021 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi în Dosarul nr. 1.078/54/2020/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 680 din 17 decembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"