Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 68 din 3 martie 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea art. 6 lit. b) şi c) şi a art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 68 din 3 martie 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea art. 6 lit. b) şi c) şi a art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 466 din 20 mai 2025
Comenteaza legea
    Dosar nr. 2.288/1/2024

┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Beatrice Ioana│- judecător la Secţia I│
│Nestor        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Lala   │- judecător la Secţia I│
│Cristescu     │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela Vişan  │- judecător la Secţia I│
│              │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Denisa Livia  │- judecător la Secţia I│
│Băldean       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Liviu│- judecător la Secţia I│
│Zidaru        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Iulia Manuela │- judecător la Secţia a│
│Cîrnu         │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Roxana Popa   │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ruxandra      │- judecător la Secţia a│
│Monica Duţă   │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefan Ioan   │- judecător la Secţia a│
│Lucaciuc      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marcela Marta │- judecător la Secţia a│
│Iacob         │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Maria  │- judecător la Secţia  │
│Ilie          │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Ionel Barbă   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Maria Hrudei  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Vasile Bîcu   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Veronica      │- judecător la Secţia  │
│Dumitrache    │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.288/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate ce formează obiectul Dosarului nr. 2.288/1/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, fiind formulate puncte de vedere la raport de către pârâtele Casa Naţională de Pensii Publice şi direcţia generală regională de asistenţă şi protecţia copilului.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularii şi obiectul sesizărilor
    7. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 11 octombrie 2024, în Dosarul nr. 2.181/121/2023, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul unei administraţii bazinale de apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române“ se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul tuturor administraţiilor bazinale din subordinea Administraţiei Naţionale „Apele Române.“"

    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.288/1/2024, la care au fost conexate ulterior următoarele sesizări formulate de:
    (i) Tribunalul Maramureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.678/100/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul unei agenţii judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară (aceleaşi funcţie, grad, gradaţie) în cadrul unei/unor/tuturor agenţii/agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţii sociale din ţară, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive. "

    (ii) Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 3.661/86/2022*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul unui inspectorat teritorial de muncă în funcţia de inspector de muncă, clasa I, gradul superior, gradaţia 5, se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul tuturor inspectoratelor teritoriale de muncă din ţară, cu luarea în considerare a majorărilor salariale referitoare atât la salariul de bază, cât şi la sporurile de confidenţialitate, condiţii vătămătoare sau periculoase şi mobilitate, recunoscute în favoarea persoanelor de comparaţie prin hotărâri judecătoreşti definitive."

    (iii) Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 5.440/102/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă prevederile art. 3^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi, respectiv, ale art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, privind obligaţia stabilirii salariului de bază la nivel maxim aflat în plată, se aplică în cazul personalului de execuţie al instituţiilor finanţate integral din venituri proprii (cum sunt administraţiile bazinale de apă), respectiv dacă, în raport cu dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, obligaţia stabilirii salariului de bază la nivelul maxim aflat în plată al personalului de execuţie din cadrul instituţiilor finanţate integral din venituri proprii există independent de includerea sumelor în cheltuielile de personal aprobate, respectiv dacă obligaţia stabilirii salariului de bază la nivel maxim aflat în plată al personalului de execuţie se raportează la nivelul maxim de salarizare al tuturor administraţiilor bazinale de apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române“."

    (iv) Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.658/105/2021*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul unei agenţii judeţene pentru protecţia mediului se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul altor agenţii judeţene de mediu din ţară. "

    (v) Tribunalul Braşov - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 478/62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului de salarizare al personalului încadrat în cadrul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) se poate realiza la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul tuturor oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară din subordinea sa."

    (vi) Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 1.813/111/2024, nr. 2.232/111/2024, nr. 2.415/111/2023 şi nr. 1.669/111/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 şi având în vedere Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale, egalizarea salariului brut la nivelul maxim în plată presupune, pe lângă egalizarea salariului de bază şi egalizarea sporurilor sau acordarea unor sporuri la nivelul obţinut prin hotărâri judecătoreşti de către alte persoane având aceeaşi/acelaşi funcţie/grad/treaptă, aflate în aceeaşi familie ocupaţională şi în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite, chiar dacă astfel ar fi depăşită limita stabilită de dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 şi având în vedere Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale, poate fi acordat reclamantului un spor într-un anumit cuantum, chiar dacă respectivul spor nu (mai) este prevăzut de lege (sau nu în acel cuantum), având în vedere că un astfel de spor, în cuantumul solicitat de reclamant, a fost obţinut prin hotărâri judecătoreşti de către alte persoane având aceeaşi/acelaşi funcţie/grad/treaptă, aflate în aceeaşi familie ocupaţională şi în cadrul aceluiaşi ordonator principal de credite."

    (vii) Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.417/111/2020, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 10 alin. (4) şi art. 39 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, în situaţia avansării angajatului într-o tranşă de vechime superioară se impune egalizarea salariului său de bază la nivelul maxim aflat în plată la nivelul aceleiaşi instituţii publice, pentru aceeaşi funcţie, grad şi treaptă profesională."

    (viii) Tribunalul Harghita - Secţia civilă, în Dosarul nr. 1.796/117/2023*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului de salarizare al personalului încadrat în cadrul ANAF se poate realiza la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul tuturor direcţiilor generale regionale aflate în subordinea ANAF. "

    (ix) Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 4.470/111/2017, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în urma pronunţării Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 3^1 alin. (1) şi (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi ale Legii-cadru nr. 284/2010 se interpretează în sensul că, pentru perioada aferentă lunilor ianuarie-iulie 2017, angajaţii funcţionari publici/contractuali din cadrul autorităţilor publice locale beneficiază de nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare care să includă majorările stabilite prin hotărâri judecătoreşti din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţia sau autoritatea publică din cadrul acelei familii ocupaţionale unde se găseşte acel maxim."

    (x) Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.423/85/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 36 şi art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, ca urmare a reorganizării Centrului de Abilitare şi Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi Cisnădie ca serviciu social rezidenţial fără personalitate juridică în structura DGASPC Sibiu şi a preluării personalului centrului de către pârâtă începând cu data de 1 iunie 2021, se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul organigramei aparatului propriu al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului."

    (xi) Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.999/118/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi raportat la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului de salarizare al personalului încadrat în cadrul unui consiliu judeţean se poate realiza la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcţie similară în cadrul altor consilii judeţene din ţară. "

    (xii) Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.117/120/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul DGRFP Ploieşti se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul DGRFP Ploieşti, ANAF, celelalte instituţii aflate în subordinea ANAF, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, inclusiv cu luarea în considerare a sporului de complexitate a muncii de 15%."

    (xiii) Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 10.394/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul Agenţiei Naţionale de Administraţie Fiscală sau din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive."

    (xiv) Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.998/118/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi raportat la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului de salarizare al personalului încadrat în cadrul unei direcţii judeţene de sănătate publică se poate realiza la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcţie similară în cadrul altor direcţii judeţene de sănătate publică din ţară, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive."

    (xv) Tribunalul Vrancea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 681/91/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din administraţia centrală, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive."

    (xvi) Tribunalul Prahova - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 5.583/105/2021*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 5 alin. (1) din anexa nr. VI la aceeaşi lege, stabilirea nivelului de salarizare al personalului încadrat în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Prahova se poate realiza la nivelul maxim al salariului de bază aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, iar în caz afirmativ, începând cu ce dată."

    (xvii) Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 1.985/99/2024 şi nr. 4.389/99/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin raportare la principiile reglementate de dispoziţiile art. 6 din acelaşi act normativ, nivelul de salarizare al funcţionarilor publici din cadrul direcţiilor judeţene de sănătate publică trebuie să se realizeze la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate."

    (xviii) Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 59/86/2023*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul unei case judeţene de pensii în funcţia de consilier juridic şi consilier juridic-şef serviciu juridic se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul tuturor caselor judeţene de pensii din ţară, cu luarea în considerare a majorărilor salariale referitoare atât la salariul de bază, cât şi la sporul de confidenţialitate, recunoscut în favoarea persoanelor de comparaţie în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive."

    (xix) Curtea de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 3.641/111/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat la principiile prevăzute la art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017, art. III din Legea nr. 207/2017 şi art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului care desfăşoară activitatea într-o administraţie judeţeană a finanţelor publice se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul structurii centrale A.N.A.F. şi al tuturor direcţiilor regionale ale finanţelor publice din ţară."

    (xx) Curtea de Apel Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 5.452/118/2021, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al inspectorilor antifraudă din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul direcţiilor regionale ale finanţelor publice: 1) pentru perioada anterioară desfiinţării funcţiei de inspector antifraudă, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2020, şi 2) pentru perioada ulterioară încadrării în funcţia publică generală de inspector, prin acelaşi act normativ. "

    (xxi) Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a a civilă, în Dosarul nr. 1.817/90/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului de salarizare pentru personalul nou-încadrat în cadrul instituţiei Casa Naţională de Pensii Publice se poate realiza la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul instituţiei, prin includerea sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare recunoscut altor salariaţi prin hotărâri judecătoreşti."

    (xxii) Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, în Dosarul nr. 2.022/107/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă reclamanţii angajaţi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă Alba pot beneficia, în baza principiului nediscriminării şi a principiului egalităţii, prevăzute de art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, de nivelul maxim de salarizare pentru funcţii similare în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale, dar prin raportare la ordonatori principali de credite diferiţi."

    (xxiii) Tribunalul Maramureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 942/100/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul unei case judeţene de Pensii trebuie să se facă la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară (aceleaşi funcţie, grad, gradaţie) în cadrul unei/unor/tuturor case/caselor judeţene de pensii din ţară, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive."

    (xxiv) Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 5.555/99/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
    "Dacă dispoziţiile art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi principiul nediscriminării reglementat de art. 6 lit. b) din aceeaşi lege impun acordarea tuturor angajaţilor având funcţii şi gradaţii identice din cadrul tuturor oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară din subordinea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a salariului maxim aflat în plată pentru angajaţii având aceeaşi funcţie şi gradaţie.
    Dacă se prezumă că angajaţii oficiilor teritoriale de cadastru şi publicitate imobiliară din judeţe diferite, având aceeaşi funcţie şi gradaţie, se găsesc în situaţii identice, având aceleaşi atribuţii, sau dacă se impune administrarea de probe pentru compararea atribuţiilor acestora, în vederea stabilirii existenţei unei situaţii de discriminare.
    Dacă, în demersul stabilirii existenţei unei situaţii de discriminare faţă de angajaţii oficiilor teritoriale de cadastru şi publicitate imobiliară din alte judeţe, se impune verificarea aplicării corecte a legilor de salarizare de către acele oficii care au acordat salarii superioare.
    Dacă sporul cuvenit unor persoane aflate în situaţia reclamantelor (salariate ale unui oficiu pentru cadastru şi publicitate imobiliară), pentru condiţii vătămătoare de muncă, rămâne cel efectiv încasat, calculat în procent de 15% din salariul de bază aferent lunii decembrie 2018, sau dacă se impune recalcularea lui în ipoteza acordării unor despăgubiri constând în diferenţa între salariul efectiv încasat şi cel maxim aflat în plată la nivel de ţară pentru aceeaşi funcţie şi gradaţie."


    9. Având în vedere existenţa unei strânse legături între obiectul primei sesizări şi obiectele sesizărilor înregistrate ulterior, s-a dispus conexarea acestora în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    10. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017):
    "ART. 6
    Principii
    Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii: (...)
    b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie;
    c) principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală; (...)
    ART. 36
    Reîncadrarea personalului
    (...)
    (2) În cazul în care funcţia deţinută nu se regăseşte în prezenta lege, reîncadrarea se face pe una dintre funcţiile prevăzute în anexe.(...)
    ART. 38
    Aplicarea legii
    (...)
    (6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. (...)
    ART. 39
    Aplicarea tranzitorie
    (1) Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată. (...)
    (4) În aplicarea prevederilor alin. (1), în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate."


    III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora sau invocat chestiunile de drept
    Dosarul nr. 2.181/121/2023 al Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă
    11. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi cu nr. 2.181/121/2023, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtei Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad la emiterea dispoziţiilor de salarizare pentru fiecare membru de sindicat, cuprinzând salariile la nivelul maxim pentru funcţii similare din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române“, şi la acordarea de despăgubiri începând cu data de 1 august 2016.

    Dosarul nr. 2.678/100/2023 al Tribunalul Maramureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal
    12. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureş cu nr. 2.678/100/2023, mai mulţi reclamanţi au solicitat obligarea pârâtei Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Maramureş la emiterea deciziilor de acordare a drepturilor salariale cuvenite, la nivelul maxim aflat în plată la nivelul Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Timiş, începând cu data de 1 ianuarie 2019 şi în continuare, precum şi la plata diferenţei dintre veniturile salariale încasate şi cele cuvenite până la zi, corespunzător gradaţiei, pentru fiecare reclamant în parte, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală de referinţă la data plăţii, în conformitate cu art. 39 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.

    Dosarul nr. 3.661/86/2022* al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    13. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 3.661/86/2022, mai mulţi reclamanţi au chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava, solicitând anularea în parte a deciziilor din 2 septembrie 2022 şi obligarea acestuia la emiterea unor noi decizii de reîncadrare salarială prin care să se stabilească, începând cu 1 august 2022, salariul de bază şi sporurile la nivelul maxim de salarizare pentru funcţia identică (aceeaşi/acelaşi funcţie/grad/treaptă/gradaţie), nivel aflat în plată în cadrul tuturor instituţiilor subordonate Inspecţiei Muncii, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite.

    Dosarul nr. 5.440/102/2023 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă
    14. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş cu nr. 5.440/102/2023, reclamantul Sindicatul Mureşul din Apele Române, în numele şi pe seama membrului de sindicat C.M., a solicitat obligarea pârâtei Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa la stabilirea salariului membrului de sindicat la nivelul maxim aflat în plată pentru funcţia similară din cadrul administraţiilor bazinale de apă ale Administraţiei Naţionale „Apele Române“, începând cu 1 august 2016, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite.

    Dosarul nr. 2.658/105/2021* al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    15. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova cu nr. 2.658/105/2021, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău la emiterea deciziilor prin care să se stabilească drepturile salariale la acelaşi nivel cu cele aflate în plată la nivelul agenţiilor de mediu judeţene, care să includă şi drepturile salariale stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti, şi la plata diferenţelor salariale cuvenite, începând cu 8 iunie 2018, potrivit art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.

    Dosarul nr. 478/62/2024 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă
    16. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov - Secţia I civilă cu nr. 478/62/2024, reclamanta Sindicatul Naţional „Cartea Funciară“ a solicitat obligarea pârâtei Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară la stabilirea, prin ordin, a drepturilor salariale la nivelul maxim de salarizare aflat în plată în cadrul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prin raportare la funcţiile similare, precum şi la plata diferenţelor salariale rezultate, începând cu data de 1 ianuarie 2021.

    Dosarul nr. 1.813/111/2024 al Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal
    17. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor cu nr. 1.813/111/2024, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, solicitând instanţei să dispună:
    a) obligarea pârâtei ca, începând cu luna aprilie 2021 şi până la 5 octombrie 2023, să procedeze la calcularea şi acordarea salariului de bază la nivelul maxim aflat în plată în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), precum şi la nivelul maxim stabilit pentru celelalte instituţii subordonate ANAF, în care se vor identifica salariile aflate în plată mai mari decât salariul reclamantului pentru aceleaşi funcţie, grad, treaptă, gradaţie, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive;
    b) obligarea pârâtei la recalcularea şi achitarea diferenţelor de drepturi salariale începând cu luna aprilie 2021 şi până la 5 octombrie 2023;
    c) obligarea pârâtei la stabilirea şi acordarea sporului pentru condiţii vătămătoare/periculoase şi a sporului de confidenţialitate în procent de 15% din salariul de bază.


    Dosarul nr. 2.232/111/2024 al Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal
    18. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor cu nr. 2.232/111/2024, reclamantul Sindicatul Finanţe Bihor, în numele membrului de sindicat, a chemat în judecată pe pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, solicitând instanţei să dispună:
    a) obligarea pârâtei, începând cu 7 iunie 2021, la calcularea, acordarea şi punerea în plată a salariului de bază la nivelul maxim aflat în plată în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi la nivelul maxim stabilit pentru celelalte instituţii subordonate, pentru aceleaşi funcţie, grad, treaptă, gradaţie, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive;
    b) obligarea pârâtei la recalcularea şi achitarea diferenţelor salariale începând cu luna aprilie 2021;
    c) obligarea pârâtei la stabilirea şi acordarea sporului pentru condiţii vătămătoare/periculoase şi a sporului de confidenţialitate în procent de 15% din salariul de bază.


    Dosarul nr. 2.415/111/2023 al Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal
    19. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor cu nr. 2.415/111/2023, mai mulţi reclamanţi au solicitat obligarea pârâtei Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la calcularea şi plata către reclamanţi, pentru ultimii trei ani anteriori formulării acţiunii şi în continuare, pe durata raportului de funcţie publică, a diferenţei dintre salariul achitat şi cel cuvenit la nivelul maxim de salarizare pentru funcţiile similare aflate în plată în cadrul ANAF, pentru aceeaşi/acelaşi funcţie/grad/treaptă/gradaţie, cu luarea în considerare a tuturor drepturilor băneşti obţinute prin hotărâri judecătoreşti, precum şi la emiterea deciziei de stabilire a drepturilor salariale la acelaşi nivel maxim în plată cu cel al colegilor care beneficiază de drepturi salariale recunoscute inclusiv prin hotărâri judecătoreşti.

    Dosarul nr. 1.669/111/2024 al Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal
    20. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor cu nr. 1.669/111/2024, reclamantul Sindicatul Finanţe Bihor, în numele şi pentru membrul de sindicat, a chemat în judecată pe pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, solicitând instanţei să dispună:
    a) obligarea pârâtei la calcularea şi acordarea salariului de bază la nivelul maxim aflat în plată în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi la nivelul maxim stabilit pentru celelalte instituţii subordonate pentru aceleaşi funcţie, grad, treaptă, gradaţie, începând cu 9 aprilie 2021, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariate stabilite prin hotărârile judecătoreşti definitive;
    b) obligarea pârâtei la recalcularea şi achitarea diferenţelor salariale începând cu luna aprilie 2021;
    c) obligarea pârâtei la stabilirea şi acordarea sporului pentru condiţii vătămătoare/periculoase şi a sporului de confidenţialitate în procent de 15% din salariul de bază.


    Dosarul nr. 1.417/111/2020 al Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal
    21. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor cu nr. 1.417/111/2020, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Pentru Agricultură Judeţeană Bihor, solicitând instanţei să dispună anularea Deciziei nr. x din 27 martie 2020 şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii, cu aplicarea art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat la data împlinirii perioadei de vechime în muncă, respectiv 1 aprilie 2020, precum şi la plata drepturilor salariale în mod retroactiv, începând cu aceeaşi dată.

    Dosarul nr. 1.796/117/2023* al Tribunalului Harghita - Secţia civilă
    22. Prin Cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Cluj şi, în urma declinării, pe rolul Tribunalului Harghita cu nr. 1.796/117/2023, reclamantul Sindicatul Naţional Solidaritatea, în numele membrilor de sindicat, a solicitat obligarea pârâtelor direcţiile generale regionale ale finanţelor publice Cluj, Braşov, Ploieşti, Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Craiova, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Ministerul de Finanţe şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili la calcularea, stabilirea şi acordarea salariului de bază, nivelul maxim de salarizare pentru funcţii similare aflate în plată în cadrul pârâtelor, pentru aceeaşi/acelaşi funcţie/grad/treaptă/ gradaţie, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, începând cu 15 octombrie 2019.

    Dosarul nr. 4.470/111/2017 al Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal
    23. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor cu nr. 4.470/111/2017, reclamantul Sindicatul Funcţionarilor Publici din primăriile comunale „Şansa“, în numele membrilor de sindicat, a solicitat obligarea pârâtelor comuna Sârbi şi primarul comunei Sârbi la stabilirea şi calcularea salariilor de bază ale reclamanţilor la nivelul maxim corespunzător salariilor de bază ale angajaţilor care au aceeaşi funcţie şi vechime/grad/treaptă din alte unităţi administrativ-teritoriale, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite, aferente lunilor ianuarie-iulie 2017.

    Dosarul nr. 1.423/85/2024 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă
    24. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu cu nr. 1.423/85/2024, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtei Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu la stabilirea salariului de bază al reclamanţilor la nivelul maxim aflat în plată în cadrul instituţiei pentru funcţii similare şi la plata diferenţelor salariale cuvenite, începând cu 1 iunie 2021.

    Dosarul nr. 1.999/118/2024 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    25. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 1.999/118/2024, mai mulţi reclamanţi, prin Sindicatul Naţional Forţa Legii, au chemat în judecată pe pârâţii Consiliul Judeţean Constanţa şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, solicitând instanţei să dispună:
    a) anularea art. 1 din dispoziţiile din 19 ianuarie 2024, emise de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, cu privire la stabilirea salariului de bază;
    b) obligarea pârâţilor la stabilirea salariului de bază al reclamanţilor la nivelul maxim de salarizare existent în plată, utilizat pentru funcţii similare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, existent la nivelul Consiliului Judeţean Dâmboviţa;
    c) obligarea pârâţilor la plata diferenţelor salariale cuvenite.


    Dosarul nr. 10.394/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal
    26. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal cu nr. 10.394/3/2024, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice să emită un nou ordin de salarizare începând cu 30 ianuarie 2024, prin care să fie stabilite drepturile salariale ale reclamantei la nivelul maxim pentru funcţia şef serviciu grad II din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, precum şi la plata diferenţelor salariale rezultate din recalculare.

    Dosarul nr. 2.117/120/2023 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    27. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 1.901/120/2021, reclamantul Sindicatul Naţional Finanţe Publice - SindFISC, în numele membrilor de sindicat, a solicitat obligarea pârâtei la calcularea şi plata diferenţei dintre salariul de bază achitat şi salariul de bază cuvenit la nivelul maxim de salarizare pentru funcţii similare aflate în plată în cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Ploieşti, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), precum şi la nivelul maxim stabilit în celelalte instituţii aflate în subordinea ANAF, pentru aceeaşi/acelaşi funcţie/grad/treaptă/gradaţie, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, începând cu 26 aprilie 2018.

    Dosarul nr. 2.998/118/2024 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    28. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 2.998/118/2024, reclamanta, prin Sindicatul Naţional Forţa Legii, a chemat în judecată pe pârâta Direcţia de Sănătate Publică Constanţa, solicitând instanţei să dispună:
    a) anularea art. 1 din Dispoziţia din 4 martie 2024;
    b) obligarea pârâtei la stabilirea salariului de bază al reclamantei la nivelul maxim de salarizare existent în plată, utilizat pentru aceleaşi funcţii similare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, existent la nivelul caselor judeţene de asigurări de sănătate;
    c) obligarea pârâţilor la plata diferenţelor salariale, începând cu luna ianuarie 2024 şi până la data plăţii.


    Dosarul nr. 681/91/2024 al Tribunalului Vrancea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal
    29. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea cu nr. 681/91/2024, Sindicatul PROSAL, în numele membrilor de sindicat, a solicitat obligarea pârâtei Inspectoratul Teritorial de Muncă Vrancea la stabilirea salariilor de bază ale reclamanţilor la nivelul maxim de salarizare din cadrul administraţiei centrale.

    Dosarul nr. 5.583/105/2021* al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă
    30. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova cu nr. 5.583/105/2021, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Prahova la recalcularea drepturilor salariale ale reclamanţilor prin raportare la nivelul maxim al acestor drepturi salariale acordate pentru aceleaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii şi de desfăşurare a activităţii, din cadrul instituţiilor pârâtului, pentru perioada ultimilor trei ani anterior sesizării instanţei şi până la data încetării raporturilor de serviciu, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite.

    Dosarul nr. 1.985/99/2024 al Tribunalul Iaşi - Secţia II civilă, contencios administrativ şi fiscal
    31. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi cu nr. 1.985/99/2024, reclamantul, prin Sindicatul Naţional „Forţa Legii“, a chemat în judecată pe pârâta Direcţia de Sănătate Publică Iaşi, solicitând instanţei să dispună:
    a) anularea Dispoziţiei din 12 februarie 2024 privind stabilirea salariului de bază;
    b) obligarea pârâtei să stabilească salariul de bază al reclamantului la nivelul maxim de salarizare existent în plată, utilizat pentru funcţii similare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, existent la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;
    c) obligarea pârâtei la plata diferenţelor salariale cuvenite.


    Dosarul nr. 4.389/99/2024 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal
    32. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi cu nr. 4.389/99/2024, mai mulţi reclamanţi au solicitat obligarea pârâtei Direcţia de Sănătate Publică Iaşi să stabilească salariul de bază al reclamanţilor la nivelul maxim de salarizare existent în plată, utilizat pentru aceleaşi funcţii similare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, existent la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite, începând cu luna ianuarie 2024.

    Dosarul nr. 59/86/2023* al Tribunalului Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    33. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava cu nr. 59/86/2023, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Suceava la stabilirea drepturilor salariale ale reclamanţilor, inclusiv sporul de confidenţialitate în procent de 15% aplicat la salariul de bază, la nivel maxim în plată pentru funcţia publică de consilier juridic din cadrul Casei Judeţene de Pensii Giurgiu, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite începând cu 9 ianuarie 2020.

    Dosarul nr. 3.641/111/2022 al Curţii de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    34. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor cu nr. 3.641/111/2022, mai mulţi reclamanţi au solicitat obligarea pârâtelor Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la acordarea salariului de bază la nivelul maxim aflat în plată în cadrul ANAF, respectiv cel stabilit pentru celelalte instituţii subordonate ANAF pentru aceleaşi funcţie, grad, treaptă, gradaţie, a sporului pentru condiţii vătămătoare/periculoase şi a sporului de confidenţialitate, cu luarea în considerare a tuturor majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite, începând cu 1 ianuarie 2019.

    Dosarul nr. 5.452/118/2021 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    35. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 5.452/118/2021, reclamantul Sindicatul Naţional Finanţe Publice - Sindfisc, în numele membrilor de sindicat, a solicitat obligarea pârâtei Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la salarizarea membrilor de sindicat la nivelul maxim aflat în plată în cadrul acesteia, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în condiţii similare, şi la plata diferenţelor salariale cuvenite pentru ultimii 3 ani anteriori introducerii acţiunii şi pentru viitor.

    Dosarul nr. 1.817/90/2024 al Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă
    36. Prin Cererea înregistrată la Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă cu nr. 1.817/90/2024, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Casa Naţională de Pensii Publice la egalizarea drepturilor salariale prin acordarea sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare la nivelul maxim aflat în plată pentru funcţii similare de care beneficiază alţi funcţionari publici încadraţi în aceleaşi funcţie, clasă şi grad/gradaţie în cadrul pârâtei, precum şi la plata diferenţelor salariale cuvenite.

    Dosarul nr. 2.022/107/2024 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă
    37. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba cu nr. 2.022/107/2024, reclamantul a solicitat obligarea Inspectoratului Teritorial de Muncă Alba la acordarea drepturilor salariale la nivelul maxim de salarizare pentru funcţii similare aflate în plată la nivelul funcţiilor publice din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi la acordarea diferenţelor salariale cuvenite, începând cu 12 aprilie 2021 şi până la 31 decembrie 2023.

    Dosarul nr. 942/100/2023 al Tribunalului Maramureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal
    38. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureş, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti la acordarea drepturilor salariale la nivelul maxim aflat în plată din cadrul caselor judeţene de pensii publice şi la plata diferenţelor salariale cuvenite pentru perioada cuprinsă între 15 august 2016 şi 1 iunie 2021.

    Dosarul nr. 5.555/99/2022 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă
    39. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă cu nr. 5.555/99/2022, reclamanta a chemat în judecată pe pârâţii Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Iaşi şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, solicitând instanţei să dispună obligarea pârâţilor să identifice, să stabilească şi să plătească salariul de bază brut către reclamantă, stabilit la nivelul maxim corespunzător funcţiei de asistent registrator principal gradul IA, gradaţia 5, în cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale şi categorii profesionale, inclusiv sporurile, adaosurile şi celelalte drepturi de natură salarială.


    IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii
    40. Instanţele de trimitere au apreciat că sesizările prealabile îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. În acest sens au menţionat faptul că sesizările au fost formulate în procese privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. Au mai arătat că de lămurirea chestiunilor de drept invocate depinde soluţionarea pe fond a cauzelor şi că instanţa supremă nu a statuat asupra acestor chestiuni, care nu fac obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    41. Suplimentar, Tribunalul Maramureş a arătat că, deşi chestiunea de drept invocată în Dosarul nr. 2.678/100/2023 nu este nouă şi nici de o complexitate deosebită, se impune sesizarea instanţei supreme în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, care instituie obligativitatea sesizării.
    42. De asemenea, tribunalele Alba, Braşov, Vâlcea şi Curtea de Apel Ploieşti au apreciat că, de vreme ce sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile se dispune cu titlu imperativ, nu este lăsată la latitudinea instanţei care judecă procesul evaluarea dificultăţii chestiunii de drept.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
    43. Părţile au exprimat opinii conforme cu susţinerile şi apărările formulate în dosarele în care s-a dispus sesizarea instanţei supreme.

    VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
    44. Tribunalul Galaţi a apreciat că Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se aplică mutatis mutandis şi sub imperiul Legii-cadru nr. 153/2017, astfel încât egalizarea drepturilor salariale între persoanele care ocupă funcţii similare se poate realiza, în cadrul instituţiilor sau autorităţilor publice, la nivelul aceluiaşi ordonator de credite căruia îi sunt subordonate financiar.
    45. Tribunalul Maramureş a considerat că, pentru stabilirea unui nivel maxim de salarizare în cadrul mai multor instituţii sau autorităţi publice, art. 39 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 impune ca acele entităţi să se afle în subordinea unui ordonator de credite comun, să aibă acelaşi scop, să îndeplinească aceleaşi funcţii şi aceleaşi atribuţii şi să se situeze la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar.
    46. Curtea de Apel Suceava a apreciat că, deşi la baza acordării drepturilor salariale de comparaţie stă o hotărâre judecătorească definitivă, analiza condiţiei similarităţii impune observarea naturii şi caracterului dreptului acordat, care nu trebuie să fie edictat cu titlu particular, pentru a opera egalizarea la nivelul maxim.
    47. Curtea de Apel Târgu Mureş a apreciat că dispoziţiile art. 3^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2017 şi ale art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 impun obligaţia stabilirii salariului de bază la nivelul maxim, inclusiv pentru salariaţii instituţiilor finanţate din venituri proprii, respectiv administraţiile bazinale de apă din subordinea Administraţiei Naţionale „Apele Române“. Obligaţia respectării bugetului aprobat nu se opune stabilirii salariului la nivel maxim, angajatorul trebuind să includă în cheltuielile de personal sumele cuvenite salariaţilor, conform art. 3 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    48. Tribunalul Braşov a apreciat că, în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază trebuie stabilit la nivelul maxim aflat în plată în cadrul acestor instituţii/autorităţi.
    49. Tribunalul Sibiu şi Curtea de Apel Ploieşti au apreciat că egalizarea drepturilor salariale între persoanele care ocupă funcţii similare se poate realiza în cadrul instituţiilor sau autorităţilor publice, la nivelul aceluiaşi ordonator de credite căruia îi sunt subordonate financiar, inclusiv sub imperiul Legii-cadru nr. 153/2017.
    50. Tribunalul Constanţa a apreciat că stabilirea nivelului de salarizare al personalului încadrat în cadrul unui consiliu judeţean nu se poate realiza la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcţie similară în cadrul altor consilii judeţene din ţară, nefiind îndeplinită cerinţa ca instituţiile publice să se afle „în subordinea aceluiaşi ordonator de credite“, conform art. 39 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 (sesizarea formulată în Dosarul nr. 1.999/118/2024).
    51. Tribunalul Bucureşti a apreciat că nu există o identitate/corespondenţă între Casa Naţională de Pensii Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, sub aspectul scopului, funcţiilor şi atribuţiilor personalului încadrat în aceste instituţii.
    52. Tribunalul Constanţa a considerat că salariul reclamantei nu poate fi stabilit prin raportare la acei funcţionari din cadrul altei direcţii judeţene de sănătate publică, cât timp nu este îndeplinită cerinţa de a se afla în subordinea aceluiaşi ordonator de credite (sesizarea formulată în Dosarul nr. 2.998/118/2024).
    53. Tribunalul Iaşi a apreciat că nu poate opera egalizarea la nivelul maxim aflat în plată între personalul din cadrul direcţiei de sănătate publică şi cel care ocupă funcţii similare din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, întrucât diferă competenţele şi atribuţiile acestora.
    54. Curtea de Apel Suceava a apreciat că numai nivelul salariului de bază se poate stabili la nivelul maxim aflat în plată, nu însă şi nivelul sporurilor care fac parte din salariul brut lunar (sesizarea formulată în Dosarul nr. 59/86/2023*).
    55. Curtea de Apel Oradea a apreciat că stabilirea nivelului maxim de salarizare a personalului care desfăşoară activitatea într-o administraţie judeţeană a finanţelor publice se va face la nivelul maxim de salarizare aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul structurii centrale a ANAF şi a tuturor direcţiilor regionale ale finanţelor publice din ţară.
    56. Tribunalul Vâlcea a apreciat că stabilirea nivelului de salarizare pentru personalul nou-încadrat în cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice se poate realiza la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul instituţiei, cu includerea sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare recunoscut altor salariaţi prin hotărâri judecătoreşti.
    57. Tribunalul Alba a apreciat că, în ipoteza în care funcţiile se exercită în cadrul unor ordonatori de credite aflaţi în familii ocupaţionale diferite, principiile egalităţii şi legalităţii nu impun stabilirea unui nivel unic, maxim, de salarizare, lipsind condiţia unei funcţii similare care să justifice o atare soluţie.
    58. Tribunalul Iaşi a apreciat că simpla diferenţiere salarială între angajaţi ai oficiilor teritoriale judeţene, având aceeaşi funcţie şi gradaţie, dă naştere automat la dreptul angajatului dezavantajat de a fi salarizat similar, fără ca cercetarea judecătorească să presupună un examen al atribuţiilor fiecărui angajat în parte (sesizarea formulată în Dosarul nr. 5.555/99/2022).

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale
    59. Din răspunsurile transmise de către instanţele judecătoreşti consultate au rezultat mai multe opinii.
    60. Astfel, într-o opinie majoritară s-a apreciat că stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul unei administraţii bazinale de apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române“ se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul tuturor administraţiilor bazinale din subordinea Administraţiei Naţionale „Apele Române“.
    61. Într-o opinie minoritară s-a apreciat că stabilirea nivelului maxim de salarizare a personalului încadrat în cadrul unei administraţii bazinale de apă din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române“ nu se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul tuturor administraţiilor bazinale din subordinea Administraţiei Naţionale „Apele Române“.
    62. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept care formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    63. Prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate invocată, constatând că dispoziţiile art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt neconstituţionale, reţinând că: nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi să fie acelaşi pentru tot personalul salarizat potrivit dispoziţiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale. Hotărârile judecătoreşti prin care s-a recunoscut majorarea indemnizaţiei de încadrare, cum sunt cele prin care s-au stabilit majorările de 2%, 5% şi, respectiv, 11%, acordate magistraţilor şi personalului asimilat, au aplicabilitate generală şi se deosebesc de ipotezele în care, tot prin hotărâre judecătorească, ar fi fost recunoscute anumite drepturi în baza unor situaţii de fapt particulare, fără aplicabilitate generală (cum ar fi, spre exemplu, ipoteza în care o persoană a avut recunoscut sporul de doctorat).

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    64. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate mai multe decizii care prezintă relevanţă cu privire la soluţionarea sesizărilor conexate.
    65. Prin Decizia nr. 2 din 19 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis în parte sesizarea şi, în interpretarea şi aplicarea art. 2 raportat la art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) şi alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, a stabilit că punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti prin care s-au acordat unor angajaţi anumite drepturi salariale nu reprezintă un tratament discriminatoriu al celorlalţi angajaţi.
    66. Prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, soluţia egalizării indemnizaţiilor la nivel maxim are în vedere şi majorările şi indexările recunoscute prin hotărâri judecătoreşti unor magistraţi sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare.“
    67. Prin Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 2 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că: în interpretarea dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1), raportat la art. 3^1 alin. (1^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în forma modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare pentru personalul încadrat în direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului se raportează la nivelul aceluiaşi ordonator de credite căruia îi sunt subordonate financiar, şi nu la nivel naţional.
    68. Prin Decizia nr. 8 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 2 aprilie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că: în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 39 alin. (4) raportat la art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în categoria „personalului numit/încadrat“, la care se referă prevederile art. 39 alin. (4), raportate la cele ale art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, este inclus şi personalul reîncadrat în baza prevederilor art. 36 din Legea-cadru nr. 153/2017.
    69. Prin Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea şi, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, a stabilit că principiile nediscriminării şi egalităţii pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiaşi categorii profesionale din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale.
    70. Prin Decizia nr. 3 din 29 ianuarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 15 februarie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că: în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 25 alin. (1) şi art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, principiul nediscriminării nu poate fi invocat pentru acordarea sporurilor prevăzute de art. 4 şi 5 din capitolul VIII, anexa nr. V a Legii-cadru nr. 153/2017, la nivel maxim, dacă astfel s-ar depăşi plafonul de 30% prevăzut de art. 25 din acelaşi act normativ.
    71. Prin Decizia nr. 40 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1017 din 11 octombrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea şi, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) raportat la art. 6 lit. a), b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, a statuat că, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcţii similare, nu se poate ţine seama de drepturile salariale recunoscute altor salariaţi prin hotărâri judecătoreşti definitive, prin care au fost interpretate şi aplicate norme legale cu aplicabilitate generală, dacă respectiva interpretare a fost ulterior invalidată printr-o decizie obligatorie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în dezlegarea unei chestiuni de drept.

    X. Raportul asupra chestiunilor de drept
    72. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    73. Având în vedere numărul semnificativ al sesizărilor conexate în prezentul dosar, instanţa supremă găseşte de cuviinţă să facă anumite precizări prealabile cu privire la demersurile şi măsurile ce trebuie întreprinse de către instanţele învestite cu soluţionarea unor cauze similare celor în care s-a dispus o sesizare în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Astfel, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din actul normativ citat, cauzele similare, aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, vor fi suspendate până la pronunţarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. Aşadar, spre deosebire de sesizările formulate în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în cazul cărora este reglementată numai posibilitatea instanţelor învestite cu soluţionarea unor cauze similare de a dispune suspendarea până la soluţionarea sesizării prealabile, în cazul sesizărilor formulate în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, suspendarea cauzelor similare este obligatorie. De altfel, art. 2 alin. (2) din acelaşi act normativ prevede că, odată cu comunicarea către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încheierea de sesizare se transmite, în copie, prin poştă electronică, de către instanţa de trimitere şi celorlalte instanţe judecătoreşti competente să soluţioneze, în primă instanţă sau în calea de atac, procese de natura celui în care aceasta a fost formulată. Trebuie remarcat că, potrivit textului legal, preşedinţii instanţelor judecătoreşti competente, de îndată ce primesc copia încheierii de sesizare, iau măsurile necesare pentru informarea judecătorilor din secţiile corespunzătoare ale acelor instanţe. Aceste dispoziţii edictate de către legiuitorul delegat au menirea de a evita sesizarea repetitivă a instanţei supreme cu dezlegarea aceloraşi chestiuni de drept şi/sau a unor chestiuni de drept cvasisimilare, respectarea cu stricteţe a acestor prevederi de către instanţele judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzelor care se circumscriu domeniului de aplicare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 impunându-se în virtutea caracterului lor special şi derogatoriu.
    74. Temeiul sesizărilor conexate este reprezentat de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi în materia asigurărilor sociale, parţial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată de dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.
    75. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal“, iar, în conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi articol, „prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze“.
    76. Astfel, conform art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, „dacă, în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    77. Din analiza dispoziţiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, declanşarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii de admisibilitate:
    a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare a art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;
    b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac;
    c) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei;
    d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    78. Verificând îndeplinirea cumulativă a acestor condiţii de admisibilitate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că procesele în care au fost formulate sesizările conexate au ca obiect atât stabilirea drepturilor salariale ale reclamanţilor (funcţionari publici, funcţionari cu statut special şi alte categorii de personal din cadrul instituţiilor publice), prin alinierea la nivelul maxim rezultat din includerea în salariul de bază a unor majorări salariale şi acordarea unor sporuri recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive altor salariaţi cu funcţii similare, cât şi obligarea la plata diferenţelor salariale cuvenite.
    79. Se confirmă deci împrejurarea că pretenţiile deduse judecăţii în respectivele cauze se circumscriu unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    80. Cauzele în care au fost formulate sesizările conexate se află în curs de soluţionare, fie în primă instanţă, fie în căile de atac (apel sau recurs), pe rolul unor completuri de judecată specializate în materia conflictelor de muncă şi asigurărilor sociale, respectiv în materia contenciosului administrativ şi fiscal, pe rolul tribunalelor/curţilor de apel nominalizate în capitolele introductive ale prezentei decizii.
    81. Ca atare, primele două condiţii de admisibilitate sunt îndeplinite.
    82. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, într-o jurisprudenţă constantă, instanţa supremă a subliniat că această cerinţă instituie o dublă condiţionare: pe de o parte, trebuie să existe o chestiune de drept veritabilă şi, pe de altă parte, trebuie să fie stabilită dependenţa necesară între dezlegarea chestiunii de drept identificate şi soluţionarea cauzei pe fond (Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1316 din 24 decembrie 2024, şi Decizia nr. 96 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2025).
    83. Cu referire la primul aspect, în lipsa unei definiţii legale a noţiunii, în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, formată în aplicarea art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a statuat în mod constant faptul că, pentru a se putea discuta de existenţa unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept antamată „să necesite cu pregnanţă a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii“ (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, şi Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023).
    84. Astfel, pentru a exista o chestiune de drept veritabilă, trebuie ca norma de drept disputată să fie susceptibilă a constitui izvorul unor interpretări divergente şi, în consecinţă, al unei practici judiciare neunitare, cât timp scopul procedurilor de unificare este tocmai evitarea acestora.
    85. Jurisprudenţa consolidată în legătură cu această condiţie de admisibilitate este de actualitate şi după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanţe de urgenţă s-a ţinut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“ (Decizia nr. 61 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 18 decembrie 2024, Decizia nr. 71 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024, Decizia nr. 89 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1291 din 20 decembrie 2024).
    86. Ca atare, rămân valabile statuările obligatorii, conturate în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sesizat în temeiul art. 519-521 din Codul de procedură civilă, prin care s-a stabilit faptul că nu se verifică condiţia dificultăţii chestiunii de drept, în următoarele cazuri: (i) claritatea normei, când aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluţionare a întrebării adresate; (ii) când se solicită instanţei supreme determinarea chiar a normei juridice aplicabile unui raport juridic, atribut ce intră şi trebuie să rămână în sfera de competenţă a instanţei de judecată; (iii) când chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită şi-a clarificat înţelesul în practica judiciară, din hotărârile cercetate rezultând că normele de drept în discuţie au primit, într-o majoritate covârşitoare, aceeaşi interpretare; (iv) când, pe calea hotărârii prealabile, se solicită completarea legii; (v) când se solicită lămurirea unor aspecte ce se regăsesc tranşate în jurisprudenţa constantă şi clară a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Curţii Constituţionale ori a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024).
    87. Aşadar, evaluarea dificultăţii chestiunii de drept nu poate fi disociată de existenţa unor dezlegări anterioare date de instanţa supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare în cazul unor chestiuni de drept asemănătoare, de natură a oferi instanţelor naţionale suficiente repere interpretative - inclusiv prin considerentele cu caracter de principiu -, pentru soluţionarea cauzelor cu care au fost învestite. Mai precis, chiar şi în ipoteza adoptării unor soluţii de inadmisibilitate, aceste decizii „beneficiază, ca orice act jurisdicţional, de efectul autorităţii de lucru judecat ataşat considerentelor care sprijină şi explicitează soluţia inadmisibilităţii sesizării“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 aprilie 2021, paragraful 39).
    88. Procedând la verificarea acestei condiţii de admisibilitate, se constată că întrebările adresate instanţei supreme au un conţinut cvasisimilar, ce vizează, în esenţă, chestiunea de drept referitoare la egalizarea salariului la nivelul maxim aflat în plată, cu luarea sau neluarea în considerare a majorărilor şi/sau a sporurilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive pentru funcţii similare din cadrul: aceleiaşi autorităţi/instituţii publice; altei autorităţi/instituţii publice similare din ţară; altei autorităţi/instituţii din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale; autorităţilor/instituţiilor publice centrale.
    89. Un alt element comun al sesizărilor conexate este reprezentat de textele de lege a căror interpretare se solicită de către instanţele de trimitere, respectiv cele ale art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, care reglementează principiile egalităţii şi nediscriminării, precum şi cele ale art. 39 alin. (1) şi (4), amplasate în partea generală a Legii-cadru nr. 153/2017.
    90. Examenul atent al deciziilor interpretative pronunţate în mecanismele de unificare a practicii judiciare în legătură cu chestiuni de drept similare relevă împrejurarea că instanţa supremă a oferit deja suficiente repere pentru interpretarea şi aplicarea unitară a normelor legale în discuţie, care se impun a fi respectate şi valorificate, mutatis mutandis, de către instanţele de trimitere în cauzele cu care acestea au fost învestite, aplicarea concretă şi efectivă a legii constituind, în afara oricăror ambivalenţe, atributul constituţional exclusiv al acestora din urmă.
    91. Astfel, prin Decizia nr. 2 din 19 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit, în interpretarea şi aplicarea art. 2, raportat la art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) şi alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, că punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti prin care s-au acordat unor angajaţi anumite drepturi salariale nu reprezintă un tratament discriminatoriu al celorlalţi angajaţi.
    92. Ulterior, prin Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 2 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că: în interpretarea dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1), raportat la art. 3^1 alin. (1^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în forma modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare pentru personalul încadrat în direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului se raportează la nivelul aceluiaşi ordonator de credite căruia îi sunt subordonate financiar, şi nu la nivel naţional. În considerentul de la paragraful 123 din această decizie s-a reţinut faptul că legiuitorul impune, în ceea ce priveşte stabilirea unui nivel maxim de salarizare la nivelul mai multor instituţii sau autorităţi publice, ca acele entităţi să se afle în subordinea unui ordonator de credite comun, să aibă acelaşi scop, să îndeplinească aceleaşi funcţii şi atribuţii, să se situeze la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, condiţii care trebuie să fie îndeplinite cumulativ.
    93. De asemenea, prin Decizia nr. 8 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 2 aprilie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că: în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 39 alin. (4) raportat la art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, în categoria „personalului numit/încadrat“, la care se referă prevederile art. 39 alin. (4), raportat la art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, este inclus şi personalul reîncadrat în baza prevederilor art. 36 din Legea-cadru nr. 153/2017. În considerentul de la paragraful 105 s-a reţinut că dispoziţiile art. 39 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt aplicabile în situaţia în care există salariaţi în cadrul autorităţilor/instituţiilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, astfel încât în aceste situaţii nivelul salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate. Noţiunea de funcţie similară, prevăzută de alin. (1) al art. 39, este cea definită de art. 7 lit. g) din aceeaşi lege, după cum urmează: „funcţia similară reprezintă o funcţie de acelaşi fel din cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice, care implică aceleaşi condiţii de studii, grad/treaptă profesională, gradaţie, vechime în funcţie sau vechime în specialitate, după caz, şi condiţii de muncă“.
    94. Totodată, prin Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, că principiile nediscriminării şi egalităţii pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiaşi categorii profesionale din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale. În considerentele de la paragraful 82 s-a reţinut că, atunci când instanţele judecătoreşti sunt învestite cu cereri de egalizare a unor salarii de bază, prin includerea unor majorări recunoscute prin hotărâri definitive, trebuie să examineze dacă în respectivele hotărâri au fost interpretate norme de lege care au instituit majorări de aplicabilitate generală, căci numai într-un astfel de caz principiile examinate pot constitui temei al egalizării; dacă sfera lor de aplicare este însă restrânsă în beneficiul unor anumiţi destinatari ai legii, cele două principii se opun egalizării salariilor de bază ale persoanelor cărora legea nu le recunoaşte dreptul la respectivele majorări.
    95. De asemenea, prin Decizia nr. 40 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1017 din 11 octombrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) raportat la art. 6 lit. a), b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, că la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcţii similare nu se poate ţine seama de drepturile salariale recunoscute altor salariaţi prin hotărâri judecătoreşti definitive prin care au fost interpretate şi aplicate norme legale cu aplicabilitate generală, dacă respectiva interpretare a fost ulterior invalidată printr-o decizie obligatorie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în dezlegarea unei chestiuni de drept. În considerentele de la paragrafele 118 şi 124 din această decizie s-a reţinut că: principiul legalităţii trebuie să fie avut în vedere în egală măsură cu principiile egalităţii şi nediscriminării la momentul solicitării egalizării salariilor cu cele stabilite prin hotărâri judecătoreşti, astfel încât fiecare dintre ele condiţionează admiterea cererii - fireşte, dacă acţiunea are ca obiect egalizarea, şi nu exclusiv aplicarea normei ce reglementează dreptul salarial în discuţie. Astfel, dacă s-a statuat că persoanele care nu se găsesc în situaţia premisă a unei dispoziţii legale nu pot beneficia de aceasta chiar dacă invocă hotărâri judecătoreşti pronunţate în beneficiul unor persoane aflate în situaţie similară sau identică, principiul egalităţii neputând opera în favoarea lor împotriva sensului şi scopului normei, cu atât mai mult aceste persoane nu se pot prevala de existenţa unor atari hotărâri judecătoreşti pentru a obţine un drept salarial cu privire la care s-a statuat cu caracter obligatoriu în sens contrar, printr-o decizie pronunţată în cadrul unui instrument de unificare a practicii.
    96. Prin urmare, există dezlegări anterioare date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin hotărâri obligatorii, care se constituie în suficiente repere de interpretare, utile instanţelor de trimitere în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii.
    97. Instanţa supremă reiterează împrejurarea că revine instanţelor învestite cu soluţionarea respectivelor cauze atribuţia jurisdicţională de a verifica şi respecta jurisprudenţa cu caracter obligatoriu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de a extrage acele elemente care prezintă relevanţă în soluţionarea litigiilor deduse judecăţii (Decizia nr. 82 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 28 ianuarie 2025, şi Decizia nr. 96 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 16 ianuarie 2025).
    98. Astfel, nu poate fi transferat instanţei supreme atributul de a aprecia dacă o decizie pronunţată de aceasta pe calea unui mecanism de unificare jurisprudenţială, care a vizat un alt aspect, are sau nu aplicabilitate într-o speţă concretă, precum şi pe acela de a explicita încă o dată decizia pronunţată anterior, întrucât instanţa de sesizare nu poate decela dacă acel raţionament este aplicabil sau nu pricinii cu care aceasta a fost învestită. De altfel, în procedura dezlegării unei chestiuni de drept, rolul instanţei supreme rămâne unul extraordinar, iar materializarea acestuia nu poate fi concepută prin compilarea unor dezlegări obligatorii anterioare - utilizate ca premise -, cu consecinţa unei statuări redundante.
    99. În acest context, instanţa supremă reafirmă faptul că rolul şi funcţia mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunţarea repetată, în interpretarea şi aplicarea unor texte de lege diferite, dar care conţin, în realitate, una şi aceeaşi problemă de drept, întrucât existenţa unei hotărâri prealabile trebuie văzută nu doar ca un argument cu forţă obligatorie, cu care sunt înzestrate dezlegările sale prin efectul prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, ci, mai ales, ca o sursă ori ca un instrument util instanţelor de judecată în procesul de aplicare a legii, prin soluţiile pe care le oferă atât unei probleme de drept punctuale, cât şi altora identice ori similare, chiar încorporate în alte texte de lege decât cele care au constituit obiectul sesizării (Decizia nr. 106 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 21 ianuarie 2025).
    100. Mai mult, inadmisibilitatea sesizărilor conexate este dedusă inclusiv din Decizia nr. 71 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1330 din 31 decembrie 2024, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept ce au vizat interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) şi art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu referire la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcţii similare prin includerea unor drepturi salariale recunoscute altor salariaţi prin hotărâri judecătoreşti definitive, reţinându-se că întrebarea dacă la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată se poate ţine seama de majorările salariale acordate prin hotărâri judecătoreşti definitive altor salariaţi care prestează aceeaşi activitate în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice a mai fost adresată Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Pe calea mai multor interpretări de principiu menite să asigure practica judiciară unitară şi previzibilă, jurisprudenţa recentă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a oferit reperele concrete de interpretare a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (4) şi ale art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017, prevederi legale în legătură cu care instanţele de trimitere solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile.
    101. În acelaşi timp, este în afara oricăror ambivalenţe şi incidenţa în cadrul prezentei analize a prevederilor art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care statuează în sensul că încheierea de sesizare trebuie să cuprindă şi punctul de vedere al completului de judecată; acesta este ţinut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal, care implică riscul unor dezlegări diferite în practica judiciară.
    102. Această exigenţă legală, subsumată condiţiei privind incidenţa unei chestiuni de drept veritabile, a fost în mod constant subliniată în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecţia judecătorilor din completul învestit cu soluţionarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile şi asupra argumentelor de natură să le susţină, pentru a da temei iniţierii mecanismului de unificare jurisprudenţială reprezentat de hotărârea prealabilă.
    103. Ca atare, din încheierea de sesizare trebuie să rezulte atât chestiunea de drept supusă lămuririi, cât şi dificultatea lămuririi acesteia, prin prezentarea posibilelor interpretări diferite a respectivei probleme de drept.
    104. Or, această exigenţă nu a fost respectată de către instanţele de sesizare, care nu au prezentat posibilele interpretări diferite date dispoziţiilor legale incidente, de natură a conduce la apariţia unor orientări jurisprudenţiale divergente.
    105. Mai mult decât atât, unele instanţe au apreciat că nu se mai impune evaluarea cerinţei dificultăţii chestiunii de drept din moment ce sesizarea instanţei supreme este obligatorie, fără a realiza o circumstanţiere a măsurii procedurale de întrerupere a cursului judecăţii.
    106. Or, art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 stabileşte în sarcina titularului sesizării inclusiv obligaţia de „verificare“, în sensul de efectuare a unei analize prealabile a condiţiilor de admisibilitate a sesizării, printre care figurează şi cea a existenţei unei chestiuni de drept veritabile, care prezintă un grad ridicat de dificultate. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că, din perspectiva scopului declarat al actului normativ citat, dificultatea se impune în mod necesar şi obligatoriu a fi apreciată prin prisma aspectului ca respectiva problemă disputată să înglobeze potenţialul generării unei jurisprudenţe divergente la nivel naţional, risc evident înlăturat în ipoteza în care instanţa supremă a intervenit deja, în repetate rânduri, tranşând diferite faţete circumscrise chestiunii de drept repuse în discuţie.
    107. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va conchide în sensul că mecanismul proactiv al unificării jurisprudenţiale prin intermediul hotărârii prealabile nu poate fi declanşat, impunându-se respingerea sesizărilor conexate, ca inadmisibile.

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.181/121/2023, de Tribunalul Maramureş - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.678/100/2023, de Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.661/86/2022*, de Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă în Dosarul nr. 5.440/102/2023, de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.658/105/2021*, de Tribunalul Braşov - Secţia I civilă în Dosarul nr. 478/62/2024, de Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 1.813/111/2024, nr. 2.232/111/2024, nr. 2.415/111/2023, nr. 1.669/111/2024, nr. 1.417/111/2020 şi nr. 4.470/111/2017, de Tribunalul Harghita - Secţia civilă în Dosarul nr. 1.796/117/2023*, de Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.423/85/2024, de Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 1.999/118/2024 şi nr. 2.998/118/2024, de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.117/120/2023, de Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 10.394/3/2024, de Tribunalul Vrancea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 681/91/2024, de Tribunalul Prahova - Secţia I civilă în Dosarul nr. 5.583/105/2021*, de Tribunalul Iaşi - Secţia II civilă, contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 1.985/99/2024 şi nr. 4.389/99/2024, de Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 59/86/2023*, de Curtea de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.641/111/2022, de Curtea de Apel Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 5.452/118/2021, de Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă în Dosarul nr. 1.817/90/2024, de Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în Dosarul nr. 2.022/107/2024, de Tribunalul Maramureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 942/100/2023 şi de Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă în Dosarul nr. 5.555/99/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 6 lit. b) şi c) şi a art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, principiile egalităţii şi nediscriminării pot fi invocate pentru egalizarea salariului la nivelul maxim aflat în plată, cu luarea sau neluarea în considerare a majorărilor şi/sau sporurilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive, pentru funcţii similare din cadrul: aceleiaşi autorităţi/instituţii publice; altei autorităţi/instituţii publice similare din ţară; altei autorităţi/instituţii publice din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale; autorităţilor/instituţiilor publice centrale. "

    Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 martie 2025.


                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristian Balacciu


    -------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 68 din 3 martie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016