Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 677 din 21 octombrie 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 510 alin. (1) din Codul de procedură civilă     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 677 din 21 octombrie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 510 alin. (1) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1226 din 24 decembrie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 510 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Sorin Graţianu în Dosarul nr. 8.155/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.566D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată, în acest sens, că normele de competenţă materială sunt norme de procedură pe care legiuitorul este liber să le adopte în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 20 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.155/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 510 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Sorin Graţianu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că revizuirea este o cale de atac suplimentară, extraordinară, ca şi recursul, dar aceasta nu este una de cenzură, în faţa unei alte instanţe superioare, independentă şi obiectivă, ci se judecă tot de instanţa care, anterior, în apel sau recurs, s-a pronunţat deja, devenind incompatibilă chiar potrivit art. 42 alin. (1) pct. 1 şi art. 13 din Codul de procedură civilă, cu alte cuvinte „reclamând pe cineva la el însuşi“. Autorul excepţiei susţine că practica judiciară a demonstrat că subiectivitatea dă un procent de 99% de respingeri „colegiale“.
    6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că obiectivitatea şi imparţialitatea în judecarea unei cereri de revizuire sunt asigurate prin repartizarea aleatorie a cererii către un alt complet de judecată decât cel care a pronunţat hotărârea împotriva căreia s-a formulat cererea de revizuire, astfel cum reiese şi din art. 41 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fapt care garantează desfăşurarea unui proces echitabil şi soluţionarea imparţială a cererii de revizuire.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 510 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere“.
    11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 20 alin. (1) şi art. 11 alin. (1). Din motivarea excepţiei rezultă că se invocă nerespectarea dreptului la un proces echitabil, garantat prin art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au un conţinut normativ identic cu al celor ale art. 323 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, asupra cărora s-a pronunţat, din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 235 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 11 aprilie 2006. În considerentele deciziei menţionate, pornind de la constatarea că revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, care se poate exercita numai în condiţiile expres prevăzute de lege, Curtea a reţinut că în cadrul soluţionării acesteia se analizează aspecte de fapt, necunoscute şi care nu au putut fi luate în considerare la pronunţarea hotărârii a cărei revizuire se cere, astfel că este firesc ca cererea de revizuire să se adreseze aceleiaşi instanţe care a judecat cauza în fond, întrucât i se cere să revină asupra propriei hotărâri, în baza împrejurărilor nou-ivite ulterior pronunţării hotărârii. Aceasta deoarece situaţia reţinută de instanţa de fond s-a schimbat ulterior, după pronunţarea hotărârii definitive, iar scopul căii de atac a revizuirii este tocmai retractarea hotărârii atacate, având în vedere noile realităţi.
    13. Ca atare, în ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie referitoare la dreptul la un proces echitabil, în special la judecarea cauzei de către o instanţă imparţială, Curtea a constatat că nu este întemeiată. În acest sens, a precizat că pe calea revizuirii nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea judecă şi va judeca şi cererea de revizuire nu este de natură să influenţeze aprecierea judecătorilor, întrucât aspectele analizate pe calea revizuirii sunt diferite de cele examinate în fond, fiind necunoscute la acea dată.
    14. Totodată, Curtea a reamintit că, în conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege. Din aceste prevederi constituţionale rezultă că legiuitorul are libertatea de a stabili cazurile şi condiţiile în care părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, bineînţeles, cu respectarea normelor şi a principiilor consacrate prin Legea fundamentală şi prin actele juridice internaţionale la care România este parte.
    15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia pronunţată, cât şi considerentele pe care aceasta se sprijină îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.
    16. În plus, Curtea observă că prevederile art. 510 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care stabilesc competenţa instanţei care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se solicită de a soluţiona şi calea de atac a revizuirii, trebuie interpretate coroborat cu dispoziţiile art. 41 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „judecătorul care a pronunţat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluţionat cauza nu poate judeca aceeaşi pricină în apel, recurs, contestaţie în anulare sau revizuire şi nici după trimiterea spre rejudecare(...)“. Aşadar, legiuitorul a instituit un mecanism procedural de asigurare a caracterului echitabil al procesului, evitându-se astfel riscul unei judecăţi lipsite de imparţialitate. Prin urmare, în compunerea completului care va soluţiona revizuirea nu va putea să intre judecătorul care a participat la pronunţarea hotărârii împotriva căreia a fost formulată cererea de revizuire. Afirmaţia autorului excepţiei referitoare la pretinsa lipsă de obiectivitate a judecătorilor instanţei la care funcţionează judecătorul/judecătorii care a/au pronunţat hotărârea atacată este o simplă opinie personală, care face abstracţie de caracteristicile definitorii ale activităţii jurisdicţionale şi ale statutului judecătorilor, configurate prin dispoziţiile art. 125 alin. (2) şi (3) din Constituţie, potrivit cărora justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, iar judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.
    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sorin Graţianu în Dosarul nr. 8.155/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 510 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 octombrie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016