Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 677 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 677 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 804 din 29 august 2025
Comenteaza legea

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte           │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela       │- judecător            │
│Ciochină      │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristian      │- judecător            │
│Deliorga      │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Dimitrie      │- judecător            │
│Bogdan Licu   │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător            │
│Scântei       │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina  │- judecător            │
│Tănăsescu     │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Benke Károly  │-                      │
│              │prim-magistrat-asistent│
└──────────────┴───────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepţie ridicată de Florentin Hadadea în Dosarul nr. 692/57/2015/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 680D/2022.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii Constituţionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că, prin Decizia nr. 649 din 15 decembrie 2022, Curtea a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor criticate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 10 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 692/57/2015/a2, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepţie ridicată de Florentin Hadadea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs formulat împotriva unei sentinţe, prin care contestaţia împotriva unei decizii emise de Comisia de jurisdicţie a imputaţiilor a fost respinsă ca neîntemeiată. Decizia Comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor a fost emisă consecutiv unei cercetări administrative realizate ca urmare a admiterii de către aceasta a unei cereri de repunere în termenul de cercetare administrativă, formulată de comandantul unităţii în condiţiile art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textul legal criticat îl obligă pe justiţiabil să se supună hotărârii Comisiei de Jurisdicţie a Imputaţiilor (organism administrativ-jurisdicţional), fără a fi parte la procedura desfăşurată în faţa respectivului organism, fără a putea să se opună la aceasta, în situaţia în care unitatea militară solicită repunerea în termen.
    6. Analizarea de către Comisia de Jurisdicţie a Imputaţiilor a cererilor de repunere în termenul de cercetare administrativă este în disonanţă cu prevederile constituţionale, care presupun supunerea facultativă de către părţi analizei organului administrativ-jurisdicţional a legalităţii unui act administrativ, nicidecum obţinerea de către o parte a unui nou termen privind emiterea unui act administrativ şi implicit un avantaj asupra destinatarului viitorului act administrativ. Se apreciază că din art. 2 alin. (1) lit. c) şi lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 reiese faptul că legiuitorul poate institui jurisdicţii speciale administrative doar pentru contestarea pe cale administrativ-jurisdicţională a unor acte administrative deja admise, dar nu poate face acest lucru în faza premergătoare emiterii acestora. În speţă, unitatea militară a solicitat repunerea în termenul de cercetare administrativă, scopul fiind acela de a realiza o procedură premergătoare emiterii unui act administrativ. Or, intenţia legiuitorului, ulterior modificării Constituţiei în anul 2003, a fost aceea ca participarea la procedura administrativ jurisdicţională să depindă strict de voinţa justiţiabilului, ca subiect pasiv al actului administrativ. Legiuitorul face referire la opţiunea părţii, şi nu a părţilor, de a ataca în contencios-administrativ sau de a exercita procedura administrativ-jurisdicţională cu privire la actul administrativ emis, fiind evident că partea la care se face referire este destinatarul actului administrativ, iar nu emitentul, care are posibilitatea revocării actului administrativ şi nicidecum posibilitatea atacării propriului act.
    7. Aşadar, posibilitatea declanşării procedurii administrativ-jurisdicţionale poate aparţine doar destinatarului actului administrativ, şi nu emitentului sau autorităţii care urmăreşte emiterea unui act administrativ. Or, textul criticat stabileşte exact contrariul, şi anume că emitentul unui act administrativ viitor (decizia de impunere) îşi poate crea condiţiile favorabile emiterii actului, respectiv a deciziei de imputare, uzând de procedura repunerii în termenul de cercetare administrativă.
    8. Se apreciază că prevederile criticate nu sunt deloc facultative, întrucât nu oferă posibilitatea justiţiabilului, care ulterior va deveni subiectul pasiv al actului administrativ, de a refuza judecata organismului administrativ-jurisdicţional cu privire la instituţia repunerii în termen. Dacă posibilitatea repunerii în termen de către organul jurisdicţional administrativ putea fi justificată în conformitate cu prevederile Constituţiei în redactarea anterioară modificării din anul 2003, odată cu modificarea Constituţiei din anul 2003 această instituţie a repunerii în termen a devenit caducă, întrucât afectează principiul potrivit căruia jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.
    9. Se mai arată că, odată ce cercetarea administrativă a fost finalizată, iar în urma acesteia s-a emis un act administrativ, instituţia repunerii în termenul de cercetare administrativă de către o jurisdicţie administrativă încalcă flagrant prevederile constituţionale referitoare la facultativitatea procedurii şi aduce grave atingeri principiului securităţii juridice şi încrederii legitime, încălcându-se şi dreptul de proprietate prin efectele produse de decizia de imputare asupra patrimoniului personal.
    10. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998, care au următorul cuprins:
    "(1) Atunci când, din motive temeinice, nu s-a efectuat cercetarea administrativă sau nu s-a emis decizia de imputare în termenele prevăzute la art. 23 alin. (1), (2) şi la art. 25 alin. (4), precum şi în cazul în care decizia de imputare s-a emis împotriva altei persoane decât cea care a produs paguba ori pentru o pagubă mai mică decât cea reală, comandantul sau şeful unităţii competent poate cere comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor repunerea în termen. Cererea se face în cel mult 15 zile de la încetarea cauzei care a împiedicat efectuarea cercetării administrative sau emiterea deciziei de imputare ori de la data când comandantul sau şeful unităţii competent a luat cunoştinţă că decizia de imputare s-a emis împotriva altei persoane decât cea care a produs paguba sau pentru o pagubă mai mică decât cea reală.
(2) Comisia de jurisdicţie a imputaţiilor, judecând cererea de repunere în termen, o admite sau o respinge prin hotărâre, care este definitivă. Hotărârea se comunică în cel mult 15 zile de la pronunţare comandantului sau şefului unităţii care a solicitat repunerea în termen.
(3) Când s-a admis cererea de repunere în termen, termenele prevăzute la art. 23 alin. (1) şi (2) şi la art. 25 alin (4) curg de la data înregistrării hotărârii la unitatea în cauză."

    15. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (4) privind caracterul gratuit şi facultativ al jurisdicţiilor speciale administrative şi ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 649 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 7 februarie 2023, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 25, 27-43 şi 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor sunt neconstituţionale.
    17. Curtea a reţinut, în esenţă, că reglementarea competenţei autorităţii pretins păgubite de a emite o decizie de imputare, precum şi conferirea caracterului de titlu executoriu al acesteia sunt distonante în raport cu principiile statului de drept şi al securităţii juridice, inducând arbitrarul, subiectivismul şi un caracter aleatoriu în desfăşurarea raporturilor de muncă. Prin urmare, ori de câte ori angajatorul se pretinde păgubit are la dispoziţie, potrivit art. 21 din Constituţie, posibilitatea de a se adresa instanţelor judecătoreşti în vederea recuperării prejudiciului suferit, şi nu de a impune el însuşi imputarea pretinsului prejudiciu. În consecinţă, dispoziţiile art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 sunt neconstituţionale în raport cu art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie cu referire la statul de drept şi la securitatea juridică.
    18. Având în vedere legătura indisolubilă existentă între art. 25, pe de o parte, şi art. 27-29 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998, pe de altă parte, Curtea a reţinut că art. 27-29 încalcă art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie cu referire la soluţia legislativă ce vizează decizia de imputare, pentru că, pe de o parte, acoperirea pagubelor nu poate fi făcută în baza unei decizii de imputare, iar, pe de altă parte, anularea sau reducerea despăgubirilor stabilite nu le poate viza pe cele ce decurg din decizia de imputare pentru că aceasta pur şi simplu nu poate fi emisă în sistemul de drept consacrat prin Constituţia României.
    19. Totodată, având în vedere că întreaga procedură ulterioară administrativă sau administrativ-jurisdicţională, după caz (contestaţie, plângere, revizuire), precum şi cea judiciară (acţiunea în faţa instanţei judecătoreşti cu privire la hotărârea dată în contestaţie asupra deciziei de imputare executorie) se grefează pe examinarea legalităţii şi temeiniciei deciziei de imputare şi pe caracterul ei executoriu, Curtea a constatat că art. 30-43 şi 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 încalcă art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie cu referire la soluţia legislativă ce vizează decizia de imputare.
    20. Întrucât Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate la o dată anterioară pronunţării Deciziei nr. 649 din 15 decembrie 2022 şi publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, iar, conform art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“, prezenta excepţie de neconstituţionalitate va fi respinsă ca devenită inadmisibilă.
    21. Curtea remarcă faptul că, în urma deciziei antereferite, Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 a fost modificată şi completată prin Legea nr. 279/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 18 octombrie 2023, şi, ulterior, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2024, soluţia legislativă neconstituţională nefiind preluată prin noua soluţie legislativă adoptată.
    22. Chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, decizia anterioară de constatare a neconstituţionalităţii poate reprezenta motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, sau Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32). Calea de atac a revizuirii se formulează în temeiul deciziei de admitere pronunţate de Curtea Constituţională, dar prin mijlocirea deciziei al cărei dispozitiv cuprinde soluţia de respingere ca devenită inadmisibilă, pe considerentul procedural al intervenirii ulterioare a cauzei de inadmisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea Decizia nr. 482 din 21 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1161 din 21 decembrie 2023, paragraful 52).
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepţie ridicată de Florentin Hadadea în Dosarul nr. 692/57/2015/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Prim-magistrat-asistent,
                    Benke Károly


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 677 din 17 decembrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016