Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 676 din 17 decembrie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 676 din 17 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 717 din 1 august 2025

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela │- judecător │
│Ciochină │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Dimitrie │- judecător │
│Bogdan Licu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└──────────────┴───────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei „persoanele obligate la repararea prejudiciului în condiţiile prezentei ordonanţe consideră că au fost lezate într-un drept legitim se pot adresa instanţei judecătoreşti competente, potrivit legii“ din cuprinsul art. 43 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepţie ridicată de Clubul Sportiv al Armatei „Steaua Bucureşti“ (UM 02301 Bucureşti), cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 13.980/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.651D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.313D/2022, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998, excepţie ridicată de Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila“ din Bucureşti în Dosarul nr. 3.906/2/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.313D/2022 la Dosarul nr. 1.651D/2020, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii Constituţionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că, prin Decizia nr. 649 din 15 decembrie 2022, Curtea a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor criticate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierile din 17 septembrie 2020 şi din 3 mai 2022, pronunţate în dosarele nr. 13.980/3/2019 şi nr. 3.906/2/2019/a1, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „persoanele obligate la repararea prejudiciului în condiţiile prezentei ordonanţe consideră că au fost lezate într-un drept legitim se pot adresa instanţei judecătoreşti competente, potrivit legii“ din cuprinsul art. 43 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, respectiv a dispoziţiilor art. 43 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998, excepţie ridicată de Clubul Sportiv al Armatei „Steaua Bucureşti“ (UM 02301 Bucureşti) cu sediul în Bucureşti, respectiv de Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila“ din Bucureşti în cauze având ca obiect soluţionarea unor recursuri formulate împotriva unor sentinţe, prin care contestaţiile împotriva unor decizii emise de Comisia de jurisdicţie a imputaţiilor au fost respinse ca fiind formulate de persoane fără calitate procesuală activă.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textul legal criticat stabileşte că numai militarul obligat la repararea prejudiciului se poate adresa instanţei judecătoreşti dacă apreciază că a fost lezat într-un drept legitim. Astfel, unitatea militară care a suferit prejudiciul nu poate contesta în faţa unei instanţei judecătoreşti hotărârea Comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor, chiar dacă a demonstrat că acesta a fost cauzat de un militar, fiind pusă în imposibilitatea de a-l recupera. Se consideră că ambele părţi care au participat la litigiu ar trebui să poată ataca hotărârea în cazul în care sunt prejudiciate.
    9. Textul criticat instituie un tratament juridic diferit după calitatea procesuală a părţilor, deşi situaţia de fapt existentă este aceeaşi. Principiul egalităţii părţilor în faţa justiţiei reprezintă regula care consacră egalitatea acestora în raporturile procesuale cu instanţa şi recunoaşterea aceloraşi drepturi procesuale şi îndatoriri, corespunzătoare calităţii lor din proces. Or, textul criticat împiedică accesul la justiţie al unităţii militare păgubite, aceasta fiind nevoită să apeleze la alte mijloace procesuale în disonanţă evidentă cu cele ale persoanei obligate la repararea prejudiciului.
    10. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, menţionează că dispoziţiile art. 31-43 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 reglementează o procedură specială şi, prin urmare, priveşte subiecte speciale de drept care pot contesta actele în cauză, nepunându-se, astfel, problema extinderii sferei persoanelor care pot interveni în cadrul procedurii, de vreme ce procedura este destinată numai anumitor subiecte de drept, şi anume persoanei care a fost vizată de cercetarea administrativă. Astfel, textul criticat nu încalcă art. 16, art. 124, art. 126 şi art. 129 din Constituţie, întrucât legea poate institui şi jurisdicţii speciale pentru anumite categorii de persoane, vizate de anumite proceduri, situaţie în care altor participanţi nu le este permis accesul decât, eventual, pe calea dreptului comun.
    11. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, consideră că dispoziţiile de lege criticate nu instituie un tratament juridic diferit pentru persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică.
    Reprezintă atributul legiuitorului de a reglementa procedura administrativ-jurisdicţională desfăşurată în faţa comandantului care a emis decizia de imputare sau comisiei care a efectuat cercetarea administrativă şi, ulterior, în faţa comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor.

    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    13. Guvernul, în Dosarul nr. 1.651D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că prevederile art. 30-43 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 reglementează o procedură administrativ-jurisdicţională, considerată ca fiind o procedură specială, aplicabilă unor subiecte de drept speciale. Prin urmare, ţinând cont de faptul că prevederile legale criticate stabilesc, în mod expres, calitatea persoanelor care pot formula contestaţie, se consideră că acestea nu pot fi decât persoanele vizate de cercetarea administrativă. Având în vedere că unitatea militară se poate adresa în mod neîngrădit instanţelor judecătoreşti utilizând procedura de drept comun, iar în cadrul soluţionării cauzei are posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în condiţiile unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, se apreciază că textul criticat respectă dispoziţiile art. 21 alin. (3), art. 124, art. 126 şi art. 129 din Constituţie.
    14. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, se arată că textul criticat se aplică, în mod unitar, tuturor persoanelor care se află în ipoteza sa, în conformitate cu principiul egalităţii în faţa legii, care presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 43 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 29 august 1998, care au următorul cuprins:
    "În situaţia în care (...) persoanele obligate la repararea prejudiciului în condiţiile prezentei ordonanţe consideră că au fost lezate într-un drept legitim se pot adresa instanţei judecătoreşti competente, potrivit legii."

    18. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 126 privind instanţele judecătoreşti şi art. 129 privind căile de atac. De asemenea, este invocat art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 649 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 7 februarie 2023, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 25, 27-43 şi 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor sunt neconstituţionale.
    20. Curtea a reţinut, în esenţă, că reglementarea competenţei autorităţii pretins păgubite de a emite o decizie de imputare, precum şi conferirea caracterului de titlu executoriu al acesteia sunt distonante în raport cu principiile statului de drept şi al securităţii juridice, inducând arbitrarul, subiectivismul şi un caracter aleatoriu în desfăşurarea raporturilor de muncă. Prin urmare, ori de câte ori angajatorul se pretinde păgubit, are la dispoziţie, potrivit art. 21 din Constituţie, posibilitatea de a se adresa instanţelor judecătoreşti în vederea recuperării prejudiciului suferit, şi nu de a impune el însuşi imputarea pretinsului prejudiciu. În consecinţă, dispoziţiile art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 sunt neconstituţionale în raport cu art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie cu referire la statul de drept şi la securitatea juridică.
    21. Având în vedere legătura indisolubilă existentă între art. 25, pe de o parte, şi art. 27-29 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998, pe de altă parte, Curtea a reţinut că art. 27-29 încalcă art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie cu referire la soluţia legislativă ce vizează decizia de imputare, pentru că, pe de o parte, acoperirea pagubelor nu poate fi făcută în baza unei decizii de imputare, iar, pe de altă parte, anularea sau reducerea despăgubirilor stabilite nu le poate viza pe cele ce decurg din decizia de imputare pentru că aceasta pur şi simplu nu poate fi emisă în sistemul de drept consacrat prinConstituţia României.
    22. Totodată, având în vedere că întreaga procedură ulterioară administrativă sau administrativ-jurisdicţională, după caz (contestaţie, plângere, revizuire), precum şi cea judiciară (acţiunea în faţa instanţei judecătoreşti cu privire la hotărârea dată în contestaţie asupra deciziei de imputare executorie) se grefează pe examinarea legalităţii şi temeiniciei deciziei de imputare şi pe caracterul ei executoriu, Curtea a constatat că art. 30-43 şi 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 încalcă art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie cu referire la soluţia legislativă ce vizează decizia de imputare.
    23. Întrucât Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate la o dată anterioară pronunţării Deciziei nr. 649 din 15 decembrie 2022 şi publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, iar, conform art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“, prezenta excepţie de neconstituţionalitate va fi respinsă ca devenită inadmisibilă.
    24. Curtea remarcă faptul că, în urma deciziei antereferite, Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 a fost modificată şi completată prin Legea nr. 279/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 18 octombrie 2023, şi, ulterior, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2024, soluţia legislativă neconstituţională nefiind preluată prin noua soluţie legislativă adoptată.
    25. Chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, decizia anterioară de constatare a neconstituţionalităţii poate reprezenta motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, sau Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32). Calea de atac a revizuirii se formulează în temeiul deciziei de admitere pronunţate de Curtea Constituţională, dar prin mijlocirea deciziei al cărei dispozitiv cuprinde soluţia de respingere ca devenită inadmisibilă, pe considerentul procedural al intervenirii ulterioare a cauzei de inadmisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea Decizia nr. 482 din 21 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1161 din 21 decembrie 2023, paragraful 52).
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, excepţie ridicată de Clubul Sportiv al Armatei „Steaua Bucureşti“ (UM 02301 Bucureşti), cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 13.980/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila“ din Bucureşti în Dosarul nr. 3.906/2/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Prim-magistrat-asistent,
                    Benke Károly

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016