Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 669 din 29 octombrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 669 din 29 octombrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 115 din 14 februarie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, excepţie ridicată de Lorincz Zoltan în Dosarul nr. 4.863/305/2017 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 94D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 95D/2018, nr. 360D/2018 şi nr. 361D/2018, având un obiect identic al excepţiei de neconstituţionalitate, ridicată de Ven Zoltan, de Dan Lucian Buzea şi Sandor Sandor în dosarele nr. 4.864/305/2017, nr. 6.976/305/2017 şi nr. 157/305/2017 ale Judecătoriei Sfântu Gheorghe.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 94D/2018, nr. 95D/2018, nr. 360D/2018 şi nr. 361D/2018, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 95D/2018, nr. 360D/2018 şi nr. 361D/2018 la Dosarul nr. 94D/2018, care este primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, învederează faptul că prevederile art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea statuând cu acele prilejuri în sensul conformităţii acestora cu Legea fundamentală. Referitor la prevederile art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, reprezentantul Ministerului Public arată că legiuitorul are posibilitatea de a reglementa scutirea de la obligaţia fiscală a anumitor instituţii de stat.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea din 18 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.863/305/2017, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Lorincz Zoltan într-o cauză civilă având ca obiect o contestaţie la executare.
    8. Prin Încheierea din 18 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.864/305/2017, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ven Zoltan într-o cauză civilă având ca obiect o contestaţie la executare.
    9. Prin Încheierea din 27 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 6.976/305/2017, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dan Lucian Buzea într-o cauză civilă având ca obiect o contestaţie la executare.
    10. Prin Încheierea din 27 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 157/305/2017, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, ale art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Sandor Sandor într-o cauză civilă având ca obiect suspendarea provizorie a executării silite.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi cele ale art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt neconstituţionale, fiind contrare art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât „atât timp cât existenţa statului şi, astfel, a instituţiilor sale se datorează existenţei cetăţenilor, şi nu invers“, acestea nu pot fi mai presus de cetăţeni. În acest context, fac referire la prevederile art. 148 alin. (6) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel“, şi arată că atât timp cât cetăţenii sunt obligaţi la plata taxei judiciare de timbru şi statul, prin instituţiile sale, trebuie să aibă aceeaşi conduită, în caz contrar creându-se o situaţie discriminatorie. În ceea ce priveşte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, autorii excepţiei apreciază că aceasta este neconstituţională, fiind contrară dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie.
    12. Judecătoria Sfântu Gheorghe, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 94D/2018 şi nr. 95D/2018, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, potrivit cărora „Sesizarea Curţii Constituţionale [...] va cuprinde [...], opinia instanţei asupra excepţiei [...]. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare.“, nu a transmis opinia sa asupra excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţându-se numai cu privire la admisibilitatea acesteia.
    13. Judecătoria Sfântu Gheorghe, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 360D/2018 şi nr. 361D/2018, şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, iar derogarea legală instituită prin art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală reprezintă opţiunea legiuitorului de a institui criterii de diferenţiere în privinţa unor subiecte de drept, nefiind însă discriminatorie şi nici de natură a afecta principiul egalităţii în drepturi. Mai mult, de facilităţile legale pot beneficia şi alte subiecte de drept, prin legi speciale sau chiar prin beneficiile acordate de către instanţa de judecată, în condiţiile legislaţiei speciale. În ceea ce priveşte prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, instanţa de judecată apreciază că acestea sunt constituţionale, legiuitorul putând interveni prin stabilirea unor termene de plată, fără a afecta, în sine, dreptul cetăţeanului sau efectele hotărârii judecătoreşti definitive.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Avocatul Poporului, în punctul de vedere exprimat în dosarele Curţii Constituţionale nr. 360D/2018 şi nr. 361D/2018, apreciază că prevederile art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, ale art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 sunt constituţionale. Astfel, referitor la critica privind neconstituţionalitatea art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală faţă de dispoziţiile art. 16 din Constituţie, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 692 din 12 iunie 2008, Decizia nr. 1.248 din 22 septembrie 2011 şi Decizia nr. 391 din 26 aprilie 2012.
    16. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 faţă de art. 15 alin. (2) din Constituţie, Avocatul Poporului face, de asemenea, referire la jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, exemplu fiind Decizia nr. 330 din 27 noiembrie 2001, prin care s-a reţinut că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare“.
    17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, ale art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017 şi aprobată prin Legea nr. 258/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 14 noiembrie 2018. Prevederile criticate au următorul cuprins normativ:
    - Art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013:
    "(1) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.
(2) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări de credite externe şi din dobânzi şi comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum şi veniturile bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, precum şi veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile."

    – Art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscal - Scutirea organelor fiscale de plata taxelor: „Organele fiscale sunt scutite de taxe, tarife, comisioane, cauţiuni şi alte asemenea sume pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea administrării creanţelor fiscale, cu excepţia celor privind comunicarea actului administrativ fiscal.“;
    – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017, în integralitatea sa, cuprinde dispoziţii privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule.

    20. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii şi celor ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în concret, autorii acesteia sunt nemulţumiţi de soluţia legislativă instituită prin prevederile art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, şi anume de scutirea de taxa judiciară de timbru în ceea ce priveşte acţiunile şi cererile, inclusiv căile de atac, formulate de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de obiectul acestora, şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, atunci când au ca obiect venituri publice, precum şi de scutirea organelor fiscale de taxe, tarife, comisioane, cauţiuni şi alte asemenea sume pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea administrării creanţelor fiscale, cu excepţia celor privind comunicarea actului administrativ fiscal.
    22. În acest context, Curtea constată că această soluţie legislativă a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 277 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 1 iulie 2016, Decizia nr. 849 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 2 aprilie 2018, Decizia nr. 791 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 12 aprilie 2019, şi Decizia nr. 837 din 13 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 8 aprilie 2019, decizii prin care Curtea a statuat în sensul constituţionalităţii reglementării criticate.
    23. În esenţă, prin deciziile precitate, Curtea a stabilit că scutirea autorităţilor publice, care intră sub incidenţa reglementării criticate, de taxe, tarife, comisioane sau cauţiuni pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanţelor bugetare are o justificare obiectivă şi raţională, întrucât ar fi absurd ca autorităţile respective - beneficiare de alocaţii bugetare - să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget, acestea fiind finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona. De asemenea, Curtea a statuat că principiul egalităţii, prevăzut de Constituţie pentru cetăţeni, nu poate ca, prin extensie, să primească semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice. Aşa cum rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 16, cetăţenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituţie şi în legi, fiind egali în faţa acestora şi a autorităţilor publice, în timp ce autorităţile publice exercită atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care sunt create.
    24. Curtea a subliniat însă că existenţa calităţii de autoritate/instituţie publică nu este suficientă pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, inclusiv cea prevăzută de art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, aceasta nefiind aplicabilă decât în cazul special al veniturilor publice, iar nu şi în cazul în care instituţia formulează cereri ca urmare a pretenţiilor ce decurg din contracte civile sau comerciale sau alte raporturi ce excedează domeniului strict delimitat al noţiunii de venituri publice. Aşa fiind, nu toate pretenţiile pecuniare formulate de autorităţile publice prevăzute în art. 30 alin. (1) din actul normativ menţionat sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Competenţa de a califica obiectul cauzei deduse judecăţii şi, implicit, modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru aferente litigiului reprezintă însă atributul exclusiv al instanţei de judecată.
    25. Curtea reţine, de asemenea, că o reglementare similară se regăseşte şi în cuprinsul art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, aprobată cu completări prin Legea nr. 288/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 23 mai 2002, cu modificările ulterioare, potrivit căreia: „Cererile, indiferent de natura lor, formulate de instituţiile şi autorităţile publice în cadrul procedurii de executare silită a creanţelor stabilite prin titluri executorii în sarcina acestora sunt scutite de plata taxelor de timbru, timbru judiciar şi a sumelor stabilite cu titlu de cauţiune.“
    26. Şi în ceea ce priveşte această soluţie legislativă, prin Decizia nr. 759 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 11 februarie 2016, spre exemplu, Curtea a reţinut că nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalităţii decât atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă; or, Curtea a observat că, în ipoteza prevăzută de textul de lege criticat, persoanele juridice, ca subiecte colective de drept, se află, evident, într-o situaţie diferită. Ca atare, scutirea instituţiilor şi a autorităţilor publice de plata taxelor judiciare de timbru, timbru judiciar şi a sumelor stabilite cu titlu de cauţiune, în cadrul procedurii de executare silită a creanţelor stabilite prin titluri executorii în sarcina acestora, în calitate de debitori ai unor persoane fizice sau juridice, are o justificare obiectivă şi raţională, aceste autorităţi fiind finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autorităţile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget.
    27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauzele de faţă.
    28. În ceea ce priveşte critica referitoare la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 din perspectiva contrarietăţii acestui act normativ cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea observă că autorii excepţiei nu motivează în ce anume constă această pretinsă contrarietate, limitându-se doar la indicarea normei constituţionale. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate, întrucât instanţa de contencios constituţional nu se poate substitui autorilor excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate, având în vedere că acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie.
    29. De altfel, aşa cum a reţinut Curtea prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, spre exemplu, în jurisprudenţa sa s-a conturat o anumită structură inerentă şi intrinsecă oricărei excepţii de neconstituţionalitate. Aceasta cuprinde trei elemente, şi anume: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte. Or, în speţă, simpla invocare a unor dispoziţii constituţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate, motiv pentru care excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.
    30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lorincz Zoltan, Ven Zoltan, Dan Lucian Buzea şi Sandor Sandor în dosarele nr. 4.863/305/2017, nr. 4.864/305/2017, nr. 6.976/305/2017 şi nr. 157/305/2017 ale Judecătoriei Sfântu Gheorghe şi constată că prevederile art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi cele ale art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, excepţie ridicată de aceeaşi autori în aceleaşi dosare ale aceleiaşi instanţe de judecată.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sfântu Gheorghe şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 octombrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice