Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 665 din 3 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 136 alin. (2) şi ale art. 137 alin. (3) teza a doua, cu referire la sintagma Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 665 din 3 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 136 alin. (2) şi ale art. 137 alin. (3) teza a doua, cu referire la sintagma "cifra de afaceri", din Codul penal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 687 din 23 iulie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora   │-                 │
│Pop                │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 135 alin. (1) şi (2) coroborat cu art. 136 alin. (1) şi (2) şi ale art. 137 alin. (3) din Codul penal, excepţie ridicată de Societatea Avicola - S.A. Călăraşi în Dosarul nr. 1.558/116/2018 al Tribunalului Călăraşi - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.147D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând soluţiile şi considerentele Deciziilor nr. 302 din 9 iunie 2020, nr. 25 din 19 ianuarie 2021 şi nr. 608 din 30 septembrie 2021.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 12 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.558/116/2018, Tribunalul Călăraşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 135 alin. (1) şi (2) coroborat cu art. 136 alin. (1) şi (2) şi ale art. 137 alin. (3) din Codul penal, excepţie ridicată de Societatea Avicola - S.A. Călăraşi într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăţiei autoarei excepţiei sub aspectul comiterii infracţiunii de evaziune fiscală.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că art. 136 alin. (2) din Codul penal încalcă dreptul de proprietate privată al creditorilor chirografari ai persoanei juridice aflate în faliment, astfel cum acesta este garantat prin dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi (3) din Constituţie coroborate cu cele ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin faptul că amenzile penale dispuse în sarcina persoanelor juridice aflate în faliment constituie, conform art. 3 alin. (1) pct. 11 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, creanţe bugetare, sumele corespunzătoare acestora urmând să fie distribuite, conform art. 123 din aceeaşi lege, înaintea altor categorii de creanţe. Aşadar, aplicarea unei amenzi penale unei persoane juridice aflate în faliment conduce la majorarea numărului creditorilor acesteia, în detrimentul intereselor creditorilor chirografari de aşi recupera creanţele, motiv pentru care o astfel de amendă se transformă într-o sancţiune aplicată creditorilor chirografari. Este invocată Hotărârea din 30 iunie 2005, pronunţată în Cauza Teteriny împotriva Federaţiei Ruse, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că înscrierea unui creditor în tabelul creanţelor cu o sumă de bani determină caracterul cert al creanţei pe care acesta o deţine, aşa încât creditorul în cauză are aşteptarea legitimă de a primi o sumă de bani al cărei cuantum nu este influenţat de intervenţia statului.
    6. Se mai susţine că prevederile art. 137 alin. (3) teza a doua cu referire la sintagma „cifra de afaceri“ din Codul penal sunt lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate, lăsând judecătorului o marjă largă de apreciere în stabilirea pedepsei penale prin faptul că legea nu precizează momentul la care se raportează cifra de afaceri pe care acesta o poate avea în vedere, mai exact nu prevede dacă judecătorul se va raporta la cifra de afaceri din momentul pronunţării hotărârii, la cifra de afaceri din momentul comiterii faptei, la cifra de afaceri raportată autorităţilor fiscale etc. Se precizează că dispoziţiile Codului penal nu definesc sintagma „cifră de afaceri“, iar definiţiile reglementate la art. 67 din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi la art. 282 alin. (3) din Codul fiscal nu au o aplicabilitate generală.
    7. Tribunalul Călăraşi - Secţia penală opinează că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale întrucât nu asigură suficiente garanţii procesuale inculpatului în ipoteza în care acesta se află în faliment şi nu mai deţine bunuri pe care să le poată valorifica în vederea achitării amenzii penale. Se mai susţine că amenda penală este stabilită de judecător, în ipoteza analizată, potrivit unor criterii lipsite de claritate, precizie şi previzibilitate, care, astfel, lasă loc arbitrarului.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul arată că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată.
    10. Referitor la caracterul inadmisibil al excepţiei de neconstituţionalitate se arată că autoarea acesteia critică, în realitate, o omisiune legislativă, respectiv faptul că legiuitorul nu a stabilit în cuprinsul normei prevăzute la art. 137 alin. (3) teza a doua din Codul penal momentul la care se raportează stabilirea cifrei de afaceri. Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, o astfel de excepţie este inadmisibilă, întrucât modificarea şi completarea dispoziţiilor legale criticate constituie o operaţiune ce excedează competenţa Curţii Constituţionale, fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului.
    11. Pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că aceasta este neîntemeiată. În acest sens, se arată că, analizând soluţiile juridice criticate de autoarea excepţiei din perspectiva creditorilor chirografari, se constată că, prin plata cu caracter prioritar a amenzii penale faţă de alte creanţe deţinute de aceştia, poate fi materializat riscul unei neîndestulări sau al unei îndestulări insuficiente a propriilor lor creanţe, însă acest risc este unul asumat de creditorii chirografari şi ţine, în fond, de esenţa calităţii de creditor chirografar, aceea de a avea o garanţie generală care poate să crească sau să scadă oricând. Aşadar, plata cu prioritate a amenzii penale nu afectează interesul general al creditorilor chirografari, aceştia putându-se aştepta, în orice moment, la insolvabilitatea debitorilor.
    12. Se mai susţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate îşi doreşte, în realitate, reglementarea unei cauze de nepedepsire (impunitate) în favoarea unei persoane juridice care a comis o infracţiune şi care se află în faliment, în sensul în care, dacă persoana juridică condamnată la pedeapsa amenzii are şi alţi creditori înscrişi în tabloul creditorilor, amenda penală să nu fie executată întrucât acest lucru constituie, în viziunea autoarei excepţiei, o expropriere a creditorilor chirografari. Or, în aceste condiţii, pedeapsa amenzii şi-ar pierde din rolul de a sancţiona comiterea unei fapte prevăzute de legea penală de a preveni viitoare comportamente infracţionale ale persoanelor juridice. Nu în ultimul rând, se arată că, în acest fel, autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate solicită Curţii Constituţionale modificarea Legii nr. 85/2014 în ceea ce priveşte ordinea de plată a creanţelor, operaţiune care nu aparţine sferei competenţei instanţei de contencios constituţional.
    13. În ceea ce priveşte momentul la care ar trebui să se raporteze organele judiciare în stabilirea cuantumului pedepsei amenzii se arată că în literatura juridică s-a reţinut că ar trebui avute în vedere starea materială şi obligaţiile juridice ale persoanei condamnate de la momentul comiterii infracţiunii. Se susţine că, dacă s-ar lua în considerare cifra de afaceri de la momentul condamnării, atunci ar exista posibilitatea ca, după săvârşirea infracţiunii, persoana juridică condamnată să acumuleze mai multe datorii pentru a evita obligarea sa la plata unei amenzi mai mari. Pe de altă parte, se arată că este posibil ca la momentul comiterii infracţiunii persoana juridică să nu fi realizat o cifră de afaceri mare, ştiind că momentul la care se raportează organele judiciare este cel anterior menţionat, însă, ulterior comiterii faptelor, să aibă, de exemplu, o infuzie de capital, aspect care la finalul anului ar putea conduce la reţinerea unei cifre de afaceri mult superioare; în acest ultim caz, prevederea prin lege a unui reper în stabilirea modalităţii de calcul ar putea conduce la o afectare a interesului public.
    14. Referitor la calitatea dispoziţiilor legale criticate se arată că acestea sunt clare, precise şi previzibile, fiind în acord atât cu dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, cât şi cu prevederile art. 7 din Convenţie. Este invocată, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la calitatea legii, astfel cum aceasta a fost reţinută în cuprinsul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 172 din 29 martie 2018, paragrafele 31-33.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (2) coroborat cu art. 136 alin. (1) şi (2) şi ale art. 137 alin. (3) din Codul penal. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine însă că autoarea acesteia critică, în realitate, dispoziţiile art. 136 alin. (2) şi ale art. 137 alin. (3) teza a doua, cu referire la sintagma „cifra de afaceri“, din Codul penal, care au următorul cuprins:
    - Art. 136 alin. (2): „Pedeapsa principală este amenda.“;
    – Art. 137 alin. (3) teza a doua: „[...] Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se determină ţinând seama de veniturile totale şi activele totale cuprinse în situaţiile financiare anuale sau, după caz, în raportările contabile anuale, pe care persoana juridică are obligaţia de a le întocmi şi depune, potrivit legii, pentru exerciţiul financiar anterior trimiterii în judecată.“

    18. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii şi ale art. 44 alin. (1) şi (3) referitoare la dreptul de proprietate privată, precum şi dispoziţiilor art. 1 referitor la protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate prin raportare la critici similare, fiind pronunţată, în acest sens, Decizia nr. 708 din 28 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1160 din 7 decembrie 2021, prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 137 alin. (3) teza a doua, cu referire la sintagma „cifra de afaceri“, din Codul penal sunt neconstituţionale. Prin aceeaşi decizie, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 136 alin. (2) din Codul penal.
    20. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 136 alin. (2) din Codul penal, prin Decizia nr. 708 din 28 octombrie 2021, precitată, paragrafele 13-16, Curtea a reţinut că amenda penală este singura pedeapsă principală ce poate fi aplicată persoanelor juridice care răspund penal şi constă în suma de bani pe care persoana juridică este condamnată să o plătească statului, cuantumul acesteia fiind calculat potrivit sistemul zilelor-amendă, care asigură o bună individualizare a pedepsei concret aplicate, atât sub aspectul proporţionalităţii, exprimat prin numărul zilelor-amendă, cât şi al eficienţei, prin determinarea valorii unei zile-amendă. În acest sens, pentru determinarea cuantumului amenzii se individualizează mai întâi numărul zilelor-amendă, care se înmulţeşte cu suma corespunzătoare unei zile-amendă, ale căror valori sunt prevăzute la art. 61 din Codul penal.
    21. Aşa fiind şi analizând motivele de neconstituţionalitate formulate cu referire la dispoziţiile art. 136 alin. (2) din Codul penal în raport cu prevederile art. 44 alin. (3) din Constituţie, Curtea a reţinut că acestea din urmă reglementează exproprierea ca un mod de privare de proprietate pentru cauză de utilitate publică, ce trebuie să fie stabilită potrivit legii, cu plata unei juste şi prealabile despăgubiri. Aşadar, de esenţa exproprierii, ca operaţiune juridică, sunt existenţa unei lucrări de utilitate publică, declarată potrivit legii, precum şi plata unei despăgubiri, condiţii fără de care nu s-ar putea realiza exproprierea (a se vedea Decizia nr. 617 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 30 iulie 2012). Or, amenda reglementată în Codul penal este o pedeapsă penală, transferul la bugetul statului al sumei de bani pe care persoana juridică este condamnată să o plătească nefiind un mod de privare de proprietate prin expropriere. Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi (3) din Legea fundamentală referitoare la dreptul de proprietate privată nu sunt incidente în cauză, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 136 alin. (2) din Codul penal urmând să fie respinsă ca neîntemeiată.
    22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudenţa mai sus invocată, atât soluţia, cât şi considerentele Deciziei nr. 708 din 28 octombrie 2021 îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    23. De asemenea, prin Decizia nr. 708 din 28 octombrie 2021, precitată, Curtea a constatat că prevederile art. 137 alin. (3) teza a doua, cât priveşte sintagma „cifra de afaceri“, nu respectă exigenţele constituţionale referitoare la calitatea legii, fiind contrare dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. În acest sens, Curtea a reţinut că, pentru stabilirea cuantumului amenzii, ulterior stabilirii numărului zilelor-amendă, este necesar ca instanţa de judecată să determine suma corespunzătoare unei zile-amendă cu luarea în considerare a criteriilor reglementate la art. 137 alin. (3) teza a doua din Codul penal, printre care şi „cifra de afaceri“ în cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ. Or, deşi norma penală reglementează, la art. 137 alin. (2) teza a doua, limita minimă şi cea maximă între care instanţa este liberă să fixeze suma corespunzătoare unei zile-amendă, criteriul specific de individualizare a pedepsei prevăzut la art. 137 alin. (3) teza doua din Codul penal, cu referire la „cifra de afaceri“, nu este reglementat cu suficientă claritate şi precizie.
    24. Curtea a mai constatat că norma analizată nu precizează dacă sintagma criticată priveşte cifra de afaceri realizată în anul financiar anterior săvârşirii infracţiunii/anterior pronunţării hotărârii judecătoreşti/anterior aplicării pedepsei. Totodată, în cazul în care cifra de afaceri realizată în anul financiar anterior săvârşirii infracţiunii/anterior pronunţării hotărârii judecătoreşti/ anterior aplicării pedepsei nu poate fi determinată, norma criticată nu precizează dacă va fi luată în considerare cifra de afaceri aferentă anului financiar în care persoana juridică ce are scop lucrativ a înregistrat cifră de afaceri, an imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării pedepsei amenzii.
    25. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3) teza a doua, cu referire la sintagma „cifra de afaceri“, din Codul penal, având în vedere cele mai sus reţinute, dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 - potrivit cărora „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“ -, precum şi faptul că Decizia nr. 708 din 28 octombrie 2021 a fost publicată ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional în prezenta cauză, Curtea constată că aceasta a devenit inadmisibilă.
    26. Curtea reţine totodată că, având în vedere dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, soluţia de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată prin Decizia nr. 708 din 28 octombrie 2021, îi va profita şi autoarei prezentei excepţii, aceasta putând constitui temei de revizuire, conform dispoziţiei procesual penale anterior menţionate.
    27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3) teza a doua, cu referire la sintagma „cifra de afaceri“, din Codul penal, excepţie ridicată de Societatea Avicola - S.A. Călăraşi în Dosarul nr. 1.558/116/2018 al Tribunalului Călăraşi - Secţia penală.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autoare în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 136 alin. (2) din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Călăraşi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 3 decembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Teodora Pop


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 665 din 3 decembrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016