Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 664 din 30 octombrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 664 din 30 octombrie 2018  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 664 din 30 octombrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1077 din 19 decembrie 2018

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Gabriel Văduva în Dosarul nr. 731/32/2016 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.831D/2017.
    2. La apelul nominal răspunde consilierul juridic Alexandra Nicolae, pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, cu delegaţie depusă la dosar. Se constată lipsa autorului excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Agenţia Naţională de Integritate a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită, în principal, respingerea excepţiei ca inadmisibilă, iar, în subsidiar, respingerea acesteia ca neîntemeiată.
    3. Având cuvântul, reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate solicită, în principal, respingerea excepţiei ca inadmisibilă, deoarece autorul excepţiei critică aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii, ceea ce intră în competenţa de soluţionare a instanţelor judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale. În subsidiar, solicită respingerea excepţiei, ca neîntemeiată, invocând, în esenţă, jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 4 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 731/32/2016, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Gabriel Văduva, într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate la data de 18 octombrie 2016, prin care s-au constatat atât nerespectarea regimului juridic al incompatibilităţilor, cât şi nerespectarea prevederilor de lege privind regimul juridic al conflictelor de interese, printre care şi art. 75 din Legea nr. 393/2004.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt lipsite de previzibilitate şi accesibilitate, deoarece din modul de definire a conflictului de interese nu poate fi determinată cu exactitate sintagma „dacă au posibilitatea să anticipeze“, fiind imposibil ca alesul local să realizeze „ce înseamnă în ochii legiuitorului“ această sintagmă. Astfel, dispoziţiile criticate au un caracter ambiguu, existând posibilitatea reglementării cu privire la conduita alesului local şi de către o autoritate, alta decât cea legislativă. Faptul că legiuitorul nu a descris în ce constă posibilitatea de a anticipa o decizie are drept consecinţă aplicarea unei sancţiuni şi creează premisele unor interpretări subiective şi abuzuri. Din modul de reglementare este dificil să se discearnă dacă un conflict de interese administrativ se săvârşeşte numai cu intenţie ori se consideră săvârşit şi când participarea la anumite decizii este rezultatul unei culpe. Se mai susţine că norma criticată determină şi încălcarea principiului nediscriminării, deoarece acelaşi act poate fi interpretat de un inspector de integritate ca fiind corect, în anumite cazuri, iar, în altele, se poate interpreta că alesul local ar fi avut posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care face parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru persoanele enumerate de dispoziţiile criticate.
    7. Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, textul legal fiind clar şi previzibil. Posibilitatea aleşilor locali de a anticipa dacă o decizie ar putea reprezenta un beneficiu/avantaj pentru ei este un element de fapt lăsat în final la aprecierea instanţei de judecată, care va decide pe baza probelor administrate în cauză. Textul legal oferă o definiţie suficient de clară a noţiunii de „interes personal“, neputându-se vorbi despre elemente arbitrarii de natură a da naştere unor interpretări subiective şi abuzive.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 664 din 8 noiembrie 2016.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, susţinerile părţii prezente la şedinţa publică, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, având următorul cuprins: „Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:
    a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;
    b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia;
    c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri;
    d) o altă autoritate din care fac parte;
    e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;
    f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.“

    13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) potrivit cărora „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie“ şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, precum şi celor ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern şi art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate fac parte din cap. VIII al Legii nr. 393/2004, intitulat „Registrul de interese“, şi stabilesc conţinutul noţiunii de „interes personal“. Aceste dispoziţii au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 427 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 900 din 9 noiembrie 2016, prin Decizia nr. 664 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 3 februarie 2017, sau prin Decizia nr. 196 din 23 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 8 iunie 2017, Curtea respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a acestora.
    15. Prin Decizia nr. 664 din 8 noiembrie 2016, paragraful 15, Curtea, invocând jurisprudenţa sa, a reţinut, în esenţă, că prevederile art. 75 din Legea nr. 393/2004 definesc noţiunea de „interes personal într-o anumită problemă“, noţiune care este cuprinsă în art. 74 referitor la obligaţia tuturor aleşilor locali de a depune declaraţia pe propria răspundere privind interesele personale. Referitor la sancţiunile pentru nerespectarea acestei dispoziţii de lege, Curtea a reţinut că, în cazul dispoziţiilor art. 74 şi art. 75 lit. a) din Legea nr. 393/2004, art. 82 alin. (1) din aceeaşi lege prevede că: „Nerespectarea declaraţiei privind interesele personale în termenul prevăzut la art. 79 atrage suspendarea de drept a mandatului, până la depunerea declaraţiei“, iar, în conformitate cu art. 82 alin. (2), „Refuzul depunerii declaraţiei privind interesele personale atrage încetarea de drept a mandatului“. De asemenea, art. 77 alin. (1) din aceeaşi lege reglementează o sancţiune specifică pentru consilierii judeţeni şi cei locali, şi anume „Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii“, iar, potrivit art. 81 din aceeaşi lege, „Hotărârile adoptate cu nerespectarea dispoziţiilor art. 77 sunt nule de drept, potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare“.
    16. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin Decizia nr. 664 din 8 noiembrie 2016, paragraful 16, Curtea a reţinut că acestea nu pot fi primite. Astfel, norma invocată din Constituţie vizează dreptul oricărei persoane la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. De asemenea, potrivit art. 6 din convenţie, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Or, criticile de neconstituţionalitate nu vizează aceste aspecte, ce constituie garanţii ale dreptului la un proces echitabil, ci lipsa de previzibilitate a dispoziţiilor art. 75 lit. a) şi f) din Legea nr. 393/2004, ceea ce, în opinia autorului excepţiei, poate conduce la interpretări divergente ale instanţelor judecătoreşti cu privire la existenţa unor conflicte de interese. Pe de altă parte, Curtea a reţinut că autorul excepţiei a beneficiat de posibilitatea formulării la instanţa judecătorească a contestaţiei împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, ceea ce reprezintă o garanţie a dreptului la un proces echitabil.
    17. Referitor la pretinsa neclaritate a textului de lege criticat, prin Decizia nr. 664 din 8 noiembrie 2016, paragraful 18, Curtea a reţinut că prevederile art. 75 lit. a) şi f) din Legea nr. 393/2004 sunt redactate cu suficientă precizie şi claritate pentru a permite destinatarilor lor - aleşii locali - să îşi conformeze conduita şi să anticipeze consecinţele ce pot rezulta din neîndeplinirea obligaţiei de depunere a declaraţiei privind interesele personale, astfel cum acestea sunt stabilite prin art. 82 din Legea nr. 393/2004. Instituirea obligaţiei aleşilor locali de a-şi face publice interesele personale printr-o declaraţie pe propria răspundere are tocmai menirea de a evita starea de conflict de interese. La paragrafele 19 şi 20 ale aceleiaşi decizii, Curtea a constatat că „interesul personal“ - noţiune cuprinsă în prevederile art. 75 din Legea nr. 393/2004 - nu vizează doar aspectele patrimoniale, ci se referă în mod complex la natura interesului alesului local, care ar putea determina lipsa de obiectivitate a acestuia în adoptarea deciziilor de autoritate circumscriindu-se sferei interesului şi posibilitatea anticipării unui beneficiu sau a unui dezavantaj chiar pentru sine sau soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv sau pentru o asociaţie sau fundaţie din care fac parte. Astfel, Curtea a reţinut că a determina în concret dacă un consilier local manifestă un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local, în vederea stabilirii existenţei stării de conflict de interese, constituie un aspect referitor la interpretarea şi aplicarea legii de către autorităţile publice cu atribuţii în acest domeniu, respectiv Agenţia Naţională de Integritate şi instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea contestaţiei împotriva raportului de evaluare întocmit de agenţie.
    18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gabriel Văduva în Dosarul nr. 731/32/2016 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 30 octombrie 2018.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
    Magistrat-asistent,
    Ioana Marilena Chiorean
    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016