Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 662 din 25 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 662 din 25 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 273 din 6 aprilie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Claudia-Ilona      │-                 │
│Dascălu            │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - Organizaţia judeţeană Sălaj în Dosarul nr. 686/33/2020/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.231D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.351D/2021, având un obiect identic, excepţia fiind ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 830/33/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.351D/2021 la Dosarul nr. 2.231D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, întrucât celeritatea desfăşurării procedurilor electorale nu impune reglementarea tuturor căilor de atac în această materie. În susţinere se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 426 din 11 iulie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 17 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 686/33/2020/a2 şi prin Decizia nr. 1.411 din 17 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 830/33/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - Organizaţia judeţeană Sălaj în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii împotriva unor procese-verbale de stabilire a ordinii de pe buletinele de vot pentru candidaţii la funcţia de preşedinte al consiliului judeţean şi la cea de consilier judeţean.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 sunt neconstituţionale, deoarece exclud în totalitate exercitarea căilor extraordinare de atac în cazul litigiilor având ca obiect drepturi electorale, ceea ce lipseşte autorul excepţiei de orice remediu procesual în cazul în care o hotărâre definitivă este nulă absolut, ca urmare a unor vicii de procedură evidente, cum sunt citarea şi judecarea în lipsă, precum şi nelegala compunere a completului. Or, în lipsa posibilităţii exercitării căilor de atac, accesul la instanţa de judecată este pur iluzoriu. Se încalcă astfel dreptul efectiv la o instanţă şi la un proces echitabil, precum şi dreptul la apărare.
    9. De asemenea, se susţine că normele legale criticate contravin şi art. 16 alin. (1) şi art. 124 alin. (2) din Constituţie întrucât, în situaţia în care în judecarea unei cauze privind formularea unei contestaţii nu sunt respectate normele de procedură, partea vătămată nu dispune de o cale excepţională de atac prin care să fie corectate viciile de procedură, ceea ce determină o discriminare faţă de cazul în care cauza s-a judecat cu respectarea tuturor normelor de procedură.
    10. Mai mult, prin lipsa unei căi efective de retractare sau reformare a unei hotărâri definitive de apel, în baza Legii nr. 115/2015, se susţine încălcarea art. 124 alin. (1), art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, având în vedere că absenţa unei căi extraordinare de atac pentru îndreptarea unei hotărâri definitive conduce la situaţia în care o hotărâre ce s-a dat cu încălcarea procedurilor prevăzute de lege să nu mai poată fi corectată. Astfel, se consideră că se încalcă şi art. 1 privind statul de drept şi supremaţia Constituţiei şi a legii, întrucât o hotărâre definitivă dată cu încălcarea prevederilor legii rămâne cu autoritate de lucru judecat.
    11. De asemenea, autorul excepţiei susţine că normele legale supuse controlului de constituţionalitate încalcă art. 36 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) din Constituţie, întrucât blochează verificarea legalităţii unei hotărâri definitive printr-o cale extraordinară de atac, singura autoritate publică ce poate verifica definitiv legalitatea actelor ce privesc un scrutin fiind instanţa de judecată.
    12. Totodată, în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 şi Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 20 decembrie 2016, pronunţată în Cauza Uspaskich împotriva Lituaniei şi Hotărârea din 10 iulie 2020, pronunţată în Cauza Mugemangango împotriva Belgiei.
    13. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textele legale criticate instituie dispoziţii speciale de judecată a cauzelor în materie electorală cu celeritate maximă, care impun soluţionarea incidentelor ivite întro perioadă scurtă de timp, în interiorul calendarului alegerilor. Mai mult, instanţa reţine că Legea fundamentală şi reglementările internaţionale în materie nu stabilesc accesul la toate gradele de jurisdicţie sau la toate căile de atac. În acest sens, se reţine jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, precum şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 25 februarie 1975, pronunţată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, şi Hotărârea din 26 ianuarie, pronunţată în Cauza Lungoci împotriva României.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, care au următorul cuprins: „Împotriva hotărârilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit prezentei legi, nu există cale de atac.“
    18. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi principiul legalităţii, art. 2 alin. (1) privind suveranitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 36 alin. (1) privind dreptul de vot, art. 124 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea justiţiei, art. 126 alin. (2) privind instanţele judecătoreşti şi art. 129 privind folosirea căilor de atac.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici similare celor formulate în prezenta cauză (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 426 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1150 din 19 decembrie 2023, Decizia nr. 535 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 25 octombrie 2016, şi Decizia nr. 327 din 19 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 7 iulie 2016).
    20. Instanţa de contencios constituţional a reţinut, în acord cu jurisprudenţa sa în materie, că dispoziţiile legale criticate, care nu permit exercitarea căilor extraordinare de atac în materie electorală, nu încalcă liberul acces la justiţie şi nici dreptul la un proces echitabil.
    21. În materie electorală, ca de altfel în orice materie, legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de respectarea unei anumite proceduri. O asemenea reglementare nu relevă intenţia de a restrânge accesul liber la justiţie, de care, în mod evident, cel interesat a beneficiat, ci doar scopul de a se instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile şi asigurând protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalte părţi. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual - nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite (a se vedea Decizia nr. 1542 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 7 ianuarie 2011).
    22. Procedura instituită prin textul de lege criticat are în vedere soluţionarea procesului cu celeritate, întrucât, în absenţa acesteia, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfăşurarea procedurilor electorale aflate în curs şi ar genera o stare de incertitudine în ceea ce priveşte raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor. Curtea a mai stabilit că, în materie electorală, nicio cale extraordinară de atac nu îşi găseşte raţiunea, întrucât este vorba despre evenimente temporare şi ireversibile, aşa cum sunt alegerile locale. Aşadar, din cauza imposibilităţii fizice de restabilire a situaţiei anterioare, legiuitorul a apreciat că nu este necesar să mai reglementeze posibilitatea introducerii de căi de atac împotriva hotărârilor definitive în cazul contenciosului electoral (în acelaşi sens, a se vedea Decizia nr. 426 din 11 iulie 2023, precitată, paragraful 38, Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, Decizia nr. 1.542 din 25 noiembrie 2010, precitată, şi Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 aprilie 2013).
    23. În ceea ce priveşte exercitarea căilor de atac, instanţa de contencios constituţional a statuat că art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum şi art. 129, care prevede că „Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii“, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atac (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 159 din 20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 14 mai 2014).
    24. Mai mult, Curtea Constituţională a reţinut că, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale. Organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale constituie o astfel de situaţie specială, avându-se în vedere necesitatea desfăşurării cu celeritate, în cadrul unui calendar electoral prestabilit, a tuturor operaţiunilor specifice procesului electoral, inclusiv soluţionarea contestaţiilor privind modul de organizare şi componenţa birourilor electorale (a se vedea Decizia nr. 426 din 11 iulie 2023, precitată, paragraful 32).
    25. În plus, având în vedere dispoziţiile art. 129 din Constituţie, instanţa de contencios constituţional a reţinut că nicio dispoziţie din Constituţie nu prevede obligativitatea existenţei mai multor grade de jurisdicţie şi a mai multor căi de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, legiuitorul constituant lăsând legiuitorului ordinar libertatea de a stabili prin lege căile de atac (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 147 din 15 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 25 aprilie 2005). Astfel, Curtea nu poate reţine că prin dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate se aduce atingere prevederilor constituţionale referitoare la exercitarea dreptului la apărare.
    26. Având în vedere cele reţinute prin jurisprudenţa amintită, Curtea constată că textul de lege criticat reprezintă expresia aplicării dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 126 alin. (2) şi art. 129, fără să încalce normele fundamentale cuprinse în art. 21 alin. (1)-(3), art. 24 şi art. 124 alin (1).
    27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză.
    28. Referitor la invocarea prevederilor constituţionale ale art. 16 şi ale art. 124 alin. (2), Curtea reţine că textul de lege criticat nu are un caracter discriminatoriu, aplicându-se în mod egal tuturor participanţilor la procesul electoral. În plus, Curtea observă că, în realitate, critica formulată vizează aspecte ipotetice, referitoare la modalitatea de aplicare a legii procesuale în contenciosul electoral, care nu îşi găsesc suport în dispoziţiile legale criticate.
    29. Cu privire la invocarea încălcării dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi principiul legalităţii, ale art. 2 alin. (1) privind exercitarea suveranităţii naţionale şi ale art. 36 alin. (1) privind dreptul de vot, Curtea reţine că, raportat la criticile formulate, aceste prevederi din Legea fundamentală nu au relevanţă în soluţionarea prezentei cauze.
    30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - Organizaţia judeţeană Sălaj în dosarele nr. 686/33/2020/a2 şi nr. 830/33/2020 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 noiembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Claudia-Ilona Dascălu

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 662 din 25 noiembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"