Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 658 din 3 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45^1 alin. (3)-(6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 658 din 3 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45^1 alin. (3)-(6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 602 din 27 iunie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45^1 alin. (3)-(6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, din oficiu, în Dosarul nr. 3.640/2/2019 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 867D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 868D/2020, nr. 869D/2020, nr. 987D/2020, nr. 989D/2020, nr. 990D/2020, nr. 1.153D/2020, nr. 1.154D/2020, nr. 1.155D/2020, nr. 1.288D/2020 şi nr. 1.654D/2020, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identică, ridicată de aceeaşi instanţă, din oficiu, în dosarele nr. 5.496/2/2019, nr. 5.573/2/2019, nr. 650/2/2019, nr. 863/2/2019, nr. 6.963/2/2019, nr. 3.988/2/2019, nr. 2.044/2/2019, nr. 3.467/2/2019, nr. 6.406/2/2019 şi nr. 5.917/2/2019.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 868D/2020, nr. 869D/2020, nr. 987D/2020, nr. 989D/2020, nr. 990D/2020, nr. 1.153D/2020, nr. 1.154D/2020, nr. 1.155D/2020, nr. 1.288D/2020 şi nr. 1.654D/2020 la Dosarul nr. 867D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 868D/2020, nr. 869D/2020, nr. 987D/2020, nr. 989D/2020, nr. 990D/2020, nr. 1.153D/2020, nr. 1.154D/2020, nr. 1.155D/2020, nr. 1.288D/2020 şi nr. 1.654D/2020 la Dosarul nr. 867D/2020, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că Legea fundamentală stabileşte în mod generic rolul Consiliului Superior al Magistraturii de instanţă de judecată în materie disciplinară a judecătorilor şi procurorilor, pe care şi-l exercită în condiţiile prevăzute de legea sa organică de organizare şi funcţionare. Totodată, având în vedere că în Constituţie nu se face nicio distincţie între modul de soluţionare a cauzelor cu rezoluţie de clasare şi a celor în care se declanşează acţiunea disciplinară, consideră că nu sunt nesocotite dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin încheierile din 23 iunie 2020, 22 iunie 2020, 30 iunie 2020, 14 iulie 2020, 29 iulie 2020 şi 16 septembrie 2020, pronunţate în dosarele nr. 3.640/2/2019, nr. 5.496/2/2019, nr. 5.573/2/2019, nr. 6.963/2/2019, nr. 650/2/2019, nr. 863/2/2019, nr. 3.988/2/2019, nr. 2.044/2/2019, nr. 3.467/2/2019, nr. 6.406/2/2019 şi nr. 5.917/2/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45^1 alin. (3)-(6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de instanţă, din oficiu, în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de anulare a unor rezoluţii de clasare emise de Inspecţia Judiciară în urma verificărilor prealabile cercetării disciplinare a unor judecători şi procurori.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că, potrivit art. 134 alin. (2) din Constituţie, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, pe secţii, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. Art. 134 alin. (3) statuează calea de atac la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte hotărârile în materie disciplinară. Prin prevederile legale criticate, legiuitorul a optat pentru o soluţie suplimentară în ceea ce priveşte procedurile disciplinare lato sensu, efectuând o delimitare neconstituţională între cauzele disciplinare în care Inspecţia Judiciară decide clasarea plângerii/sesizării disciplinare îndreptate împotriva unui magistrat, prin comparaţie cu regimul juridic aferent pentru promovarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
    9. În ipoteza contestaţiilor împotriva rezoluţiilor de clasare dispuse de către Inspecţia Judiciară, instanţa de judecată, respectiv Curtea de Apel Bucureşti, ca instanţă de contencios administrativ, are, potrivit art. 45^1 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, doar două variante de soluţie, respectiv respingerea contestaţiei, pe de o parte, şi admiterea contestaţiei, desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef şi a rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor, pe de altă parte. Această împrejurare generează un evident fine de neprimire a unei eventuale cereri de obligare a Inspecţiei Judiciare să promoveze acţiunea disciplinară, situaţie care creează un vizibil cerc vicios şi împiedică practic, de la un punct încolo, accesul liber la justiţie al petentului, pentru că îl transformă într-un simplu act formal de sesizare a Curţii de Apel Bucureşti, care oricum nu se poate substitui niciodată Inspecţiei Judiciare pentru a obliga la promovarea acţiunii disciplinare. Această împrejurare configurează prerogative neconstituţionale pentru Inspecţia Judiciară, limitând nejustificat dreptul de acces liber la justiţie.
    10. Instanţa de judecată autoare a excepţiei de neconstituţionalitate critică, de asemenea, faptul că se acordă Curţii de Apel Bucureşti competenţa de a judeca în fond rezoluţiile de clasare, deşi Constituţia stabileşte un alt traseu procesual pentru orice dosar disciplinar, şi anume în primă instanţă la secţia corespunzătoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, iar în calea de atac, indiferent cum alege legiuitorul să o numească, dosarul disciplinar se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pentru identitate de raţiune, precum şi întrucât Constituţia nu face nicio distincţie între dosarele disciplinare finalizate cu o rezoluţie de clasare, respectiv cu declanşarea acţiunii disciplinare, competenţa trebuie să fie perfect simetrică în cazul contestării rezoluţiilor de clasare şi în cel al promovării acţiunilor disciplinare de către Inspecţia Judiciară. Prin soluţia aleasă de legiuitor au fost astfel create în mod nejustificat două categorii diferite de dosare disciplinare: cele în care Inspecţia Judiciară pune în mişcare acţiunea disciplinară, respectiv cele în care tot Inspecţia Judiciară dispune clasarea, deşi Legea fundamentală nu face această distincţie.
    11. Ca atare, instanţa autoare a excepţiei apreciază că prevederile art. 45^1 alin. (3)-(6) din Legea nr. 317/2004 sunt neconstituţionale prin raportare la dispoziţiile art. 133 şi 134 din Constituţie, cu trimitere şi la art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Dat fiind modul în care este formulat întregul art. 45^1 din Legea nr. 317/2004, instanţa a quo apreciază că se impune o reconfigurare a întregului articol, în ipoteza în care va fi admisă sesizarea cu excepţia de neconstituţionalitate invocată din oficiu în cauză.
    12. Se invocă şi încălcarea dreptului la un proces echitabil şi a principiului egalităţii în faţa legii, pornind de la premisa că toţi cetăţenii României ar trebui să beneficieze în condiţii egale de serviciul public al justiţiei, în sensul facilitării accesului la justiţie, inclusiv sub aspectul competenţei teritoriale a instanţelor de grad egal din întreaga ţară, cu privire la dosarele ce au ca obiect contestarea rezoluţiilor Inspecţiei Judiciare de clasare emise în dosare de cercetare disciplinară contra magistraţilor. Sub acest aspect, competenţa teritorială exclusivă a Curţii de Apel Bucureşti acordă o nejustificată importanţă unei instituţii publice centrale în detrimentul justiţiabililor, îngreunând în mod nejustificat accesul facil al acestora la o curte de apel din raza teritorială de domiciliu. Se susţine că ar trebui înlocuită competenţa exclusivă a Curţii de Apel Bucureşti cu competenţa partajată după domiciliul reclamantului la toate curţile de apel din ţară, eventual, la alegerea reclamantului, să fie instanţa de la domiciliul reclamantului ori cea de la sediul instituţiei pârâte.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 45^1 alin. (3)-(6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul cuprins:
    - Art. 45^1:
    "(3) Rezoluţia inspectorului-şef prin care au fost respinse plângerea şi rezoluţia de clasare pot fi contestate de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluţionarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere.
(4) Soluţiile pe care le poate pronunţa Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt:
    a) respingerea contestaţiei;
    b) admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef şi a rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.
(5) Hotărârea pronunţată potrivit dispoziţiilor alin. (4) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desfiinţate rezoluţiile atacate şi să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor.
(6) Hotărârea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare."

    18. Legea nr. 317/2004 a fost abrogată de Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022, dar textul de lege cuprins în Legea nr. 317/2004 poate forma obiect al controlului de constituţionalitate, fiind aplicabil în cauza aflată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, ţinând seama de cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sintagmă care este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.
    19. În opinia instanţei autoare a excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 133 privind rolul şi structura Consiliului Superior al Magistraturii şi art. 134 privind atribuţiile acestuia. De asemenea, se invocă şi dispoziţiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra prevederilor art. 45^1 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 care reglementează cu privire la soluţia pronunţată de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de admitere a contestaţiei formulate împotriva rezoluţiei inspectorului-şef de respingere a plângerii împotriva rezoluţiei de clasare emise de inspectorul judiciar care a efectuat verificările prealabile cercetării disciplinare a unui judecător sau procuror. Instanţa constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, după analizarea acesteia prin prisma unor critici asemănătoare.
    21. Astfel, prin Decizia nr. 659 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 20 aprilie 2023, Curtea a reiterat jurisprudenţa sa, prin care a arătat, referitor la procedura disciplinară a magistraţilor (Decizia nr. 643 din 1 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 2 martie 2017, paragraful 17), că specificul reglementării aplicabile judecătorilor şi procurorilor este dat de existenţa Consiliului Superior al Magistraturii, care, potrivit art. 133 alin. (1) din Legea fundamentală, are rolul de garant al independenţei justiţiei, iar, conform art. 134 alin. (2) din Constituţie, îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor.
    22. Curtea a observat că, în ceea ce priveşte acţiunea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor, legiuitorul român a adoptat o reglementare similară cu cea a altor ţări din Europa, prevăzând o fază administrativă, în cadrul căreia cercetarea disciplinară se efectuează de către inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare, şi o fază jurisdicţională, care se desfăşoară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 317/2004 şi ale Codului de procedură civilă.
    23. Prin Decizia nr. 659 din 15 decembrie 2022, precitată, Curtea a explicat pe larg procedura stabilirii răspunderii disciplinare a magistraţilor, descriind etapele pe care aceasta le presupune şi constatând, în final, că nu poate reţine critica de neconstituţionalitate raportată la art. 21 din Constituţie şi la art. 6 din Convenţie conform căreia, în situaţia în care verificările sunt complete, însă soluţia de clasare dispusă de Inspecţia Judiciară este vădit netemeinică, instanţa, potrivit legii, nu poate dispune nicio soluţie.
    24. Pentru a argumenta această soluţie, Curtea a observat (Decizia nr. 659 din 15 decembrie 2022, paragraful 25) că rezoluţia de clasare este emisă de inspectorul judiciar în etapa efectuării verificărilor prealabile şi este supusă confirmării inspectorului-şef. Rezoluţia poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, care poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea verificărilor. În continuare, rezoluţia de clasare poate fi contestată la secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti. Ca urmare a soluţionării contestaţiei, instanţa poate dispune admiterea contestaţiei, desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef şi a rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului la Inspecţia Judiciară pentru completarea verificărilor. În acest caz, hotărârea judecătorească (ce poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal) trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desfiinţate rezoluţiile atacate şi să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă care urmează să fie administrate pentru completarea verificărilor, potrivit art. 45^1 alin. (5) din Legea nr. 317/2004. Aceasta, deoarece verificarea prealabilă a aspectelor cuprinse în sesizarea disciplinară ţine de competenţa Inspecţiei Judiciare, în conformitate cu rolul acesteia de titular al acţiunii disciplinare a magistraţilor, astfel că, potrivit art. 45 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, în cazul în care, în urma verificărilor prealabile, se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, numai inspectorul judiciar dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare, ca etapă succesivă etapei verificării prealabile din cadrul procedurii disciplinare a magistraţilor.
    25. Aşadar, persoana care a formulat sesizarea disciplinară împotriva magistratului are posibilitatea efectivă să atace la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti rezoluţia inspectorului-şef şi rezoluţia de clasare, iar instanţa judecătorească poate dispune admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef şi a rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului la Inspecţia Judiciară pentru completarea verificărilor, caz în care hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desfiinţate rezoluţiile atacate şi să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă ce urmează să fie administrate pentru completarea verificărilor. De asemenea, această hotărâre judecătorească poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal (Decizia nr. 659 din 15 decembrie 2022, paragraful 26).
    26. Curtea a concluzionat (Decizia nr. 659 din 15 decembrie 2022, paragraful 27) că toate aceste aspecte reprezintă garanţii ale asigurării unui acces liber şi efectiv la o instanţă judecătorească, în sensul art. 21 din Constituţie şi al art. 6 din Convenţie, şi ale asigurării dreptului la un proces echitabil al persoanei care formulează o sesizare disciplinară împotriva unui magistrat. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 647 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 13 martie 2024, paragrafele 25-30.
    27. În ceea ce priveşte susţinerea instanţei autoare a prezentei excepţii de neconstituţionalitate, conform căreia Constituţia nu face nicio distincţie între dosarele disciplinare finalizate cu emiterea unei rezoluţii de clasare şi cele în care s-a dispus declanşarea acţiunii disciplinare, motiv pentru care competenţa de soluţionare a contestaţiilor împotriva rezoluţiilor de clasare ar trebui să fie reglementată în mod simetric cu cea corespunzătoare acţiunilor disciplinare promovate de către Inspecţia Judiciară, Curtea constată că este neîntemeiată, întrucât Legea fundamentală nu face decât să stabilească generic rolul Consiliului Superior al Magistraturii de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, prin utilizarea, în cuprinsul art. 134 alin. (2), a sintagmei „potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică“, conferind legiuitorului competenţa de a reglementa în mod detaliat aspectele concrete ale acestei proceduri. Or, textele de lege criticate se înscriu chiar în această finalitate, dând expresie unei viziuni legislative care nu intră în contradicţie cu principiile statuate în art. 133 şi 134 din Constituţie cu privire la rolul şi atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii.
    28. În ceea ce priveşte critica referitoare la competenţa teritorială exclusivă a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal de a judeca toate contestaţiile introduse în materia rezoluţiilor de clasare, instanţa constituţională apreciază că aceasta nu poate fi reţinută. Soluţii legislative similare, cuprinse în alte acte normative, au fost analizate, în precedent, de Curtea Constituţională, care a constatat constituţionalitatea acestora, raţionamentele dezvoltate putând fi aplicate mutatis mutandis şi în cauza de faţă.
    29. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 146 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 17 mai 2017, paragraful 22, prin care s-a pus în discuţie competenţa Secţiei de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti de a se pronunţa cu privire la acţiunile în anularea ordinelor şi deciziilor emise de preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei în exercitarea atribuţiilor sale, prin prisma faptului că ar fi îngrădit accesul la justiţie pentru reclamantul care are domiciliul în altă localitate decât municipiul Bucureşti, Curtea a constatat că această critică este neîntemeiată, deoarece normele de procedură oferă garanţii pentru exercitarea accesului la justiţie prin instituirea, de exemplu, a posibilităţii depunerii cererii de chemare în judecată prin poştă, curier, fax sau prin poştă electronică, prin comunicarea către reclamant a întâmpinării, prin posibilitatea de a solicita judecarea cauzei în lipsă, prin posibilitatea de a solicita efectuarea sau expedierea prin poştă de copii de pe actele din dosar etc. Ca atare, Curtea a constatat că instituirea competenţei materiale speciale în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, pentru soluţionarea acţiunilor împotriva ordinelor şi deciziilor emise de preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei în exercitarea atribuţiilor sale, competenţă prevăzută de textul de lege criticat, nu poate fi considerată drept o negare a efectivităţii dreptului de acces la justiţie, ci constituie o expresie a obligativităţii exercitării drepturilor şi libertăţilor cu bună-credinţă, în limitele instituite de lege.
    30. De asemenea, constatând constituţionalitatea prevederilor legale care instituiau competenţa exclusivă a Secţiei civile a Tribunalului Municipiului Bucureşti de a se pronunţa asupra contestaţiilor formulate împotriva deciziilor de invalidare sau de compensare prin puncte emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, precum şi împotriva refuzului acesteia de a soluţiona cererile adresate în temeiul legilor reparatorii în materia proprietăţii, Curtea Constituţională a observat că nicio dispoziţie din Legea fundamentală sau din acte normative internaţionale în domeniul protecţiei drepturilor omului nu prevede interdicţia instituirii unei anumite instanţe care să fie competentă să judece o cauză, ci numai dreptul oricărei persoane de a se adresa instanţelor de judecată pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime (Decizia nr. 333 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 9 august 2018, paragraful 22).
    31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată din oficiu în dosarele nr. 3.640/2/2019, nr. 5.496/2/2019, nr. 5.573/2/2019, nr. 650/2/2019, nr. 863/2/2019, nr. 6.963/2/2019, nr. 3.988/2/2019, nr. 2.044/2/2019, nr. 3.467/2/2019, nr. 6.406/2/2019 şi nr. 5.917/2/2019 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 45^1 alin. (3)-(6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 3 decembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 658 din 3 decembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 658 din 3 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45^1 alin. (3)-(6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 658 din 3 decembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45^1 alin. (3)-(6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii