Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 655 din 21 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborat cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 18 septembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 655 din 21 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborat cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 18 septembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1002 din 30 octombrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborat cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 18 septembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Artene Lăcrămioara în Dosarul nr. 1.613/89/2022 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.049D/2024.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.050D/2024 şi nr. 1.363D/2024, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 18 septembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Ota Mihaela Roxana în Dosarul nr. 4.087/99/2022 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Băeşu Aspazia în Dosarul nr. 487/86/2023* al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate din dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.050D/2024 şi nr. 1.363D/2024 la Dosarul nr. 1.049D/2024.
    6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.050D/2024 şi nr. 1.363D/2024 la Dosarul nr. 1.049D/2024, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate prin Decizia nr. 97 din 16 martie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    8. Prin Decizia nr. 169 din 5 martie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.613/89/2022, Curtea de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept potrivit Deciziei nr. 51 din 18 septembrie 2023, excepţie ridicată de Artene Lăcrămioara cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ. (Dosarul nr. 1.049D/2024)
    9. Prin Decizia nr. 205 din 12 martie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 4.087/99/2022, Curtea de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, potrivit Deciziei nr. 51 din 18 septembrie 2023, excepţie ridicată de Ota Mihaela Roxana cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ. (Dosarul nr. 1.050D/2024)
    10. Prin Încheierea din 16 aprilie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 487/86/2023*, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 51 din 18 septembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Băeşu Aspazia cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ. (Dosarul nr. 1.363D/2024)
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele acesteia arată, în esenţă, că, prin interpretarea sa, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-a depăşit atribuţiile de organ de înfăptuire a justiţiei, modificând dispoziţiile legale indicate, prin adăugarea la acestea, încălcând astfel dispoziţiile constituţionale invocate.
    12. Se poate observa faptul că textul legal care a fost supus analizei de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prevede expres şi limitativ faptul că doar personalul didactic de predare care solicită şi obţine gradul didactic I prin echivalare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.561/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare, nu primeşte indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor, fără ca acest text să poată primi o interpretare care să includă şi alte categorii de profesori care să fi obţinut gradul didactic I în baza altui temei legal. Excluderea de la cumularea indemnizaţiei de grad I cu cea pentru titlul ştiinţific de doctor se referă expres şi limitativ la profesorii care şi-au obţinut gradul prin echivalarea titlului de doctor, în temeiul Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.561/2011.
    13. Coroborarea art. 14 alin. (3) cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 în sensul extinderii efectelor art. 14 alin. (3) asupra cadrelor didactice care şi-au obţinut gradul didactic I prin luarea în considerare a titlului de doctor în temeiul altei dispoziţii legale decât Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.561/2011, expres şi limitativ prevăzută de legiuitor în art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, nu reprezintă altceva decât o adăugare la lege de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce este interzis de Constituţie, aceasta în contextul în care, analizând art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, concluzia care se desprinde este că limitarea cumulului celor două categorii de sporuri (de doctorat şi de grad I) se realizează doar în cadrul legal circumscris de art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, adică cu privire la cadrele didactice care au obţinut gradul didactic I în temeiul Metodologiei stabilite prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.561/2011. Aşadar, intervenţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 51 din 18 septembrie 2023 nu este altceva decât o adăugare la lege, prin extinderea textului legal şi asupra altor categorii de cadre didactice decât cele expres şi limitativ prevăzute de art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, aspect prohibit de Constituţie. De altfel, însuşi textul legal analizat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde o modalitate exclusivă de obţinere a gradului didactic I, cea de „echivalare“, regăsită exclusiv în metodologia stabilită prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.561/2011, modalitate inexistentă în metodologiile anterioare de obţinere a gradului didactic I, acest argument fiind unul în plus privind faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 51 din 18 septembrie 2023, şi-a depăşit atribuţiile de interpretare a dispoziţiei legale, adăugând la lege.
    14. Curtea de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    15. Se arată că, în mecanismul de unificare a practicii judiciare prevăzut de art. 519 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a procedat la dezlegarea chestiunii de drept statuând, ca urmare a aplicării normelor de interpretare logică şi în asigurarea principiului egalităţii în faţa legii, că trimiterea expresă, în cuprinsul primei teze a art. 14 alin. (3), la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.561/2011 are doar rolul de a identifica actul normativ infralegal, în vigoare la data redactării Legii-cadru nr. 153/2017, care reglementa procedura de echivalare a titlului ştiinţific de doctor cu gradul didactic I, procedură care, odată ce este finalizată prin eliberarea ordinului individual de echivalare, după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, permite titularului să beneficieze exclusiv de drepturile salariale corespunzătoare încadrării în învăţământ ca profesor cu gradul didactic I, de la data emiterii ordinului, conform art. 44 alin. (11) şi (13) din Metodologia privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.561/2011.
    16. Concluzionând asupra excluderii cumulului dintre indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor şi salarizarea aferentă gradului didactic I obţinut în baza aceluiaşi titlu ştiinţific de doctor şi în ipoteza cadrelor didactice cărora, anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, li s-a acordat gradul didactic I în considerarea titlului ştiinţific de doctor, în baza art. 36 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.770/1998, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu a adăugat la lege, ci a interpretat dispoziţiile legale, în acord cu interpretarea constituţională a aceloraşi dispoziţii, aşa cum a fost reţinută în considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 97 din 16 martie 2023.
    17. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 14 alin. (3) şi ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 18 septembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1000 din 3 noiembrie 2023, prevederi legale care au următorul conţinut:
    - Art.14 alin. (3): „Personalul didactic de predare care solicită şi obţine gradul didactic I prin echivalare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.561/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare, nu primeşte indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor. Cadrele didactice optează pentru indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor sau pentru echivalarea cu gradul didactic I.“;
    – Art. 39 alin. (5): „Sporul pentru titlul ştiinţific de doctor, acordat ca sumă compensatorie sau ca spor la salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, după caz, de la data aplicării prevederilor prezentei legi nu se mai acordă, personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor, indiferent de data obţinerii acestuia, beneficiind de prevederile art. 14.“

    22. Potrivit Deciziei nr. 51 din 18 septembrie 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, excluderea cumulului dintre indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor şi salarizarea aferentă gradului didactic I obţinut în baza aceluiaşi titlu ştiinţific de doctor se aplică inclusiv cadrelor didactice cărora, anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, li s-a acordat gradul didactic I în considerarea titlului ştiinţific de doctor, în baza art. 36 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.770/1998, cu modificările şi completările ulterioare.
    23. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 61 alin. (1) privind rolul şi structura Parlamentului, în art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi şi în art. 126 alin. (1) şi (3) privind instanţele judecătoreşti.
    24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarele acesteia critică dispoziţiile art. 14 alin. (3) coroborat cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 în interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 18 septembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    25. Cu privire la acest aspect, Curtea Constituţională a reţinut, în jurisprudenţa sa, că toate considerentele de principiu referitoare la verificarea constituţionalităţii textelor de lege aplicabile în interpretarea consacrată prin recursurile în interesul legii sunt valabile mutatis mutandis şi în ceea ce priveşte verificarea constituţionalităţii textelor în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin hotărârile prealabile pronunţate pentru dezlegarea unei chestiuni de drept (a se vedea Decizia nr. 397 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 15 iulie 2016, paragraful 25). Astfel, instanţa de contencios constituţional a statuat, de principiu, că o decizie pronunţată într-un recurs în interesul legii (respectiv o hotărâre prealabilă pronunţată pentru dezlegarea unei chestiuni de drept) nu poate constitui eo ipso obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece instanţa de contencios constituţional, în acord cu prevederile art. 146 din Legea fundamentală, nu are competenţa de a cenzura constituţionalitatea hotărârilor judecătoreşti, indiferent că sunt pronunţate în dezlegarea unor pricini de drept comun ori în vederea interpretării şi aplicării unitare a legii (Decizia nr. 409 din 4 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 27 noiembrie 2003). Însă interpretarea care se poate aduce normei juridice de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin deciziile în care soluţionează recursuri în interesul legii, precum şi prin hotărârile prealabile pronunţate pentru dezlegarea unei chestiuni de drept trebuie să ţină cont de exigenţa de ordin constituţional cuprinsă în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia în România, respectarea Constituţiei şi a supremaţiei sale este obligatorie.
    26. În concluzie, din perspectiva raportării la prevederile Constituţiei, Curtea Constituţională este competentă să verifice constituţionalitatea textelor legale aplicabile în interpretările consacrate prin recursurile în interesul legii şi hotărârile prealabile, astfel că dispoziţiile art. 14 alin. (3) coroborat cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 în interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 18 septembrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să constituie obiectul controlului de constituţionalitate în prezenta cauză (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011, şi Decizia nr. 8 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 17 martie 2011).
    27. Cu privire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la contestarea constituţionalităţii normelor în interpretarea dată acestora prin decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţate în recursuri în interesul legii sau în hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de aplicare şi interpretare a unor prevederi de lege, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a dezvoltat o analiză în două etape, prima vizând respectarea competenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituţie, iar cea de-a doua referitoare la raportarea conţinutului normativ astfel determinat al normei criticate la dispoziţiile Constituţiei (a se vedea Decizia nr. 349 din 17 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 4 august 2014, paragraful 20, şi Decizia nr. 509 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1077 din 13 noiembrie 2020, paragrafele 15, 16 şi 30).
    28. În ceea ce priveşte prima etapă a analizei anterior menţionate, Curtea urmează să verifice dacă interpretarea dată dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborat cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 18 septembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se încadrează în limitele competenţei sale stabilite prin art. 126 alin. (3) din Constituţie.
    29. Astfel, Curtea observă că, începând cu data intrării în vigoare a prevederilor art. 14 şi odată cu modificarea dispoziţiilor art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul nu a mai permis acordarea unui duble bonificaţii pentru aceeaşi calificare, respectiv pentru titlul ştiinţific de doctor şi pentru gradul didactic I, dacă acesta din urmă a fost obţinut prin echivalare, legiuitorul considerând astfel că obţinerea gradului I în această modalitate (prin echivalarea titlului ştiinţific de doctor) reprezintă un beneficiu în sine, având în vedere avantajele financiare acordate personalului didactic de predare.
    30. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a constatat că multe litigii au apărut după emiterea Ordinului ministrului educaţiei nr. 3.993/2021 privind stabilirea unor drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ, prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 17 iunie 2021, act normativ care la art. 1 alin. (2) dispune că „prevederile art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi cadrelor didactice care au obţinut gradul didactic I prin echivalare, anterior datei de 1 iulie 2017“, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, „prevederile alin. (1) şi (2) se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii iunie 2021“. Aplicarea acestor ultime norme indicate a ridicat în practică problema stabilirii sferei destinatarilor art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    31. Or, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a constatat că dacă s-ar interpreta că dreptul de opţiune reglementat distinct prin a doua teză a art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 este limitat doar la personalul didactic de predare care a solicitat şi a obţinut gradul didactic I, prin echivalare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.561/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2011, atunci s-ar crea diferenţe de regim juridic aplicabil unor persoane aflate în aceeaşi situaţie. Astfel, s-a arătat că Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.561/2011 reprezintă un act administrativ de punere în aplicare a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, act normativ în vigoare la momentul adoptării Legii-cadru nr. 153/2017, prin care se reglementează dreptul la obţinerea gradului didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor, printr-o procedură derogatorie de la cea ordinară de obţinere a gradelor didactice. S-a reţinut că, impunând cadrelor didactice obligaţia de a opta pentru indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor sau pentru echivalarea cu gradul didactic I cu beneficiul indemnizaţiei corespunzătoare acestui grad, legiuitorul nu mai distinge în raport cu actul normativ în aplicarea căruia ar fi obţinut gradul didactic I prin echivalare.
    32. În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, excluderea cumulului dintre indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor şi salarizarea aferentă gradului didactic I obţinut în baza aceluiaşi titlu ştiinţific de doctor se aplică şi cadrelor didactice cărora, anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, li s-a acordat gradul didactic I în considerarea titlului ştiinţific de doctor, în baza art. 36 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.770/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 bis din 13 iulie 1998, cu modificările şi completările ulterioare.
    33. Cu alte cuvinte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a interpretat cadrul legal existent şi a făcut aplicarea principiului nediscriminării, consacrat ca principiu de bază al sistemului de salarizare reglementat prin Legea-cadru nr. 153/2017, principiu care, potrivit art. 6 lit. b) din acest act normativ, presupune eliminarea oricăror forme de discriminare şi instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie.
    34. Mai mult decât atât, Curtea Constituţională reţine că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a raportat şi la considerentele instanţei de contencios constituţional din Decizia nr. 97 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 24 iulie 2023, prin care a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborat cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    35. Pentru aceste motive, instanţa de contencios constituţional reţine că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a realizat o interpretare sistematică a prevederilor legale criticate în limitele competenţei sale stabilite prin art. 126 alin. (3) din Constituţie, interpretare ce corespunde voinţei legiuitorului, fără a extinde sfera incidenţei normei criticate în raport cu voinţa legiuitorului, aceea de a reglementa acordarea sporului de doctorat pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică.
    36. În consecinţă, Curtea nu poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 61 alin. (1), ale art. 73 alin. (1) şi ale art. 126 alin. (1) şi (3).
    37. Referitor la cea de-a doua treaptă a controlului, prin raportare la care Curtea ar urma să se pronunţe asupra conţinutului normativ al textului de lege criticat, în interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 18 septembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea constată că autoarele excepţiei de neconstituţionalitate nu indică prevederile constituţionale încălcate de textele de lege criticate astfel cum acestea au fost interpretate de instanţa supremă. În aceste condiţii Curtea constată că nu poate proceda la evaluarea conţinutului normativ propriu-zis al textului criticat.
    38. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Artene Lăcrămioara în Dosarul nr. 1.613/89/2022 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ota Mihaela Roxana în Dosarul nr. 4.087/99/2022 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Băeşu Aspazia în Dosarul nr. 487/86/2023* al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 14 alin. (3) coroborat cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 18 septembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 noiembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 655 din 21 noiembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"