Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 654 din 21 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 654 din 21 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1022 din 5 noiembrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dărângă Ioana Codruţa.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Sindicatul Liber din Învăţământ Satu Mare, în numele membrilor de sindicat Aniţaş Tunde Eva şi alţii, în Dosarul nr. 24/35/CA/2022 - P.I. al Curţii de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 887D/2022.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.417D/2022, nr. 1.746D/2022, nr. 1.747D/2022, nr. 1.777D/2022, nr. 1.778D/2022, nr. 2.081D/2022, nr. 2.147D/2022, nr. 2.148D/2022, nr. 2.279D/2022, nr. 2.282D/2022, nr. 2.797D/2022, nr. 389D/2023, nr. 2.054D/2023 şi nr. 161D/2024, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Trancă Georgiana-Corina, Cotescu Diana-Victoria şi Buşu Adrian-Florin în Dosarul nr. 1.553/54/2021 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Jager-Peter Monika, în Dosarul nr. 1.671/83/2021 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Onea Vasile Marcian, în Dosarul nr. 1.925/83/2021 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Oproiu Costinel Bogdan, în Dosarul nr. 1.669/83/2021 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Bonto Gabriela Cristina, în Dosarul nr. 1.672/83/2021 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Frigy Szabolcs Istvan, în Dosarul nr. 1.670/83/2021 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Murariu Iulia, Bocăneţ Carmen, Mărginean Daria şi Tănase Sorin Iulian în Dosarul nr. 215/39/2022 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de Puşcă Bălan Ioana Mihaela în Dosarul nr. 369/45/2022 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Matei Gh. Daniela în Dosarul nr. 26/98/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Sindicatul din Învăţământ „Spiru Haret“ Cluj, pentru membrul de sindicat Mureşan Liana, în Dosarul nr. 178/33/2022/a1.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Sîrbu Viorica şi alţii în Dosarul nr. 7.171/2/2021/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Sindicatul din Învăţământ „Spiru Haret“ Cluj, pentru membrul de sindicat Mureşan Liana, în Dosarul nr. 178/33/2022/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Matiu Gabriela în Dosarul nr. 4.162/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi de Sindicatul din Învăţământ „Spiru Haret“ Cluj, pentru membrii de sindicat Florea Andreea Gabriela şi alţii, în Dosarul nr. 101/33/2022/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 1.417D/2022, Petrescu Nicolae Daniel a depus o cerere intitulată amicus curiae prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi faptul că respectiva cerere este însoţită de o copie a unei decizii a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. De asemenea, magistratul-asistent mai referă asupra faptului că în Dosarul nr. 2.147D/2022 autorii excepţiei de neconstituţionalitate au depus note scrise prin care solicită admiterea acesteia.
    5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate din dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.417D/2022, nr. 1.746D/2022, nr. 1.747D/2022, nr. 1.777D/2022, nr. 1.778D/2022, nr. 2.081D/2022, nr. 2.147D/2022, nr. 2.148D/2022, nr. 2.279D/2022, nr. 2.282D/2022, nr. 2.797D/2022, nr. 389D/2023, nr. 2.054D/2023 şi nr. 161D/2024 la Dosarul nr. 887D/2022.
    6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.417D/2022, nr. 1.746D/2022, nr. 1.747D/2022, nr. 1.777D/2022, nr. 1.778D/2022, nr. 2.081D/2022, nr. 2.147D/2022, nr. 2.148D/2022, nr. 2.279D/2022, nr. 2.282D/2022, nr. 2.797D/2022, nr. 389D/2023, nr. 2.054D/2023 şi nr. 161D/2024 la Dosarul nr. 887D/2022, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate prin Decizia nr. 97 din 16 martie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    8. Prin Încheierea din 23 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 24/35/CA/2022 - P.I., Curtea de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Sindicatul Liber din Învăţământ Satu Mare în numele membrilor de sindicat Aniţaş Tunde Eva şi alţii cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ (Dosarul nr. 887D/2022).
    9. Prin Încheierea din 25 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.553/54/2021, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Trancă Georgiana-Corina, Cotescu Diana-Victoria şi Buşu Adrian-Florin cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ (Dosarul nr. 1.417D/2022).
    10. Prin Încheierea din 21 iunie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.671/83/2021, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care se aplică şi personalului care a obţinut gradul didactic I prin echivalarea titlului ştiinţific de doctor anterior intrării în vigoare a legii (1 iulie 2017), excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Jager-Peter Monika, cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ (Dosarul nr. 1.746D/2022).
    11. Prin Încheierea din 21 iunie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.925/83/2021, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care se aplică şi personalului care a obţinut gradul didactic I prin echivalarea titlului ştiinţific de doctor anterior intrării în vigoare a legii (1 iulie 2017), excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Onea Vasile Marcian, cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ (Dosarul nr. 1.747D/2022).
    12. Prin Încheierea din 28 iunie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.669/83/2021, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care se aplică şi personalului care a obţinut gradul didactic I prin echivalarea titlului ştiinţific de doctor anterior intrării în vigoare a legii (1 iulie 2017), excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Satu Mare în numele membrului de sindicat Oproiu Costinel Bogdan, cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ (Dosarul nr. 1.777D/2022).
    13. Prin Încheierea din 28 iunie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.672/83/2021, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care se aplică şi personalului care a obţinut gradul didactic I prin echivalarea titlului ştiinţific de doctor anterior intrării în vigoare a legii (1 iulie 2017), excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Bonto Gabriela Cristina, cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ (Dosarul nr. 1.778D/2022).
    14. Prin Încheierea din 7 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.670/83/2021, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care se aplică şi personalului care a obţinut gradul didactic I prin echivalarea titlului ştiinţific de doctor anterior intrării în vigoare a legii (1 iulie 2017), excepţie ridicată de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Frigy Szabolcs Istvan, cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ (Dosarul nr. 2.081D/2022).
    15. Prin Încheierea din 20 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 215/39/2022, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care se aplică şi cadrelor didactice care a obţinut gradul didactic I prin echivalare anterior datei de 1 iulie 2017, excepţie ridicată de Murariu Iulia, Bocăneţ Carmen, Mărginean Daria şi Tănase Sorin Iulian, cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ (Dosarul nr. 2.147D/2022).
    16. Prin Încheierea din 15 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 369/45/2022, Curtea de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Puşcă Bălan Ioana Mihaela cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ (Dosarul nr. 2.148D/2022).
    17. Prin Încheierea din 5 octombrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 26/98/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborat cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Matei Gh. Daniela, cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ (Dosarul nr. 2.279D/2022).
    18. Prin Încheierea din 22 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 178/33/2022/a1.1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Sindicatul din Învăţământ „Spiru Haret“ Cluj pentru membrul de sindicat Mureşan Liana cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ (Dosarul nr. 2.282D/2022).
    19. Prin Încheierea din 10 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 7.171/2/2021/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Sîrbu Viorica, Morar Avia Carmen, Curca-Nastaselu Amelia-Cristina, Coza Ancuţa Maria, Fulga Daniela, Mogagea Iuliana-Mihaela, Stoica Diana, Sitar-Taut Daniela Monica, Meşter Adriana-Angela, Ratiu Dana-Mădălina, Sandu Mihai Octavian, Simionescu Elena, Balazs Emoke, Sandu Roxana Liliana, Racataianu Florentina, Craciunesc Ioana, Filip Cristian-Claudiu, Artene Lăcrămioara, Chiciudean Nicoleta, Bălan Grigore Dinu, Romaniuc Constantin şi Dumitras Cristina-Amalia cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ (Dosarul nr. 2.797D/2022).
    20. Prin Încheierea din 18 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 178/33/2022/a2, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Sindicatul din Învăţământ „Spiru Haret“ Cluj pentru membrul de sindicat Mureşan Liana cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ (Dosarul nr. 389D/2023).
    21. Prin Încheierea din 27 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 4.162/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Matiu Gabriela cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ (Dosarul nr. 2.054D/2023).
    22. Prin Încheierea din 2 noiembrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 101/33/2022/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Sindicatul din Învăţământ „Spiru Haret“ Cluj pentru membrii de sindicat Florea Andreea Gabriela, Morar Olga Elena, Neagu Razvan Mihai, Rigman Ciprian Doru, Rodean Maria, Szabo Adel Antoinette şi Todea Ioan Radu cu prilejul soluţionării cererii de anulare a unui act administrativ emis de Ministerul Educaţiei prin care sunt stabilite drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ (Dosarul nr. 161D/2024).
    23. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia apreciază că dispoziţiile art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, ceea ce contravine prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, în măsura în care acestea sunt aplicabile şi cadrelor didactice care au obţinut gradul didactic I în baza titlului ştiinţific de doctor anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, respectiv în măsura în care aceste prevederi se aplică situaţiilor juridice născute înainte de intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017. De asemenea, se susţine că sunt lipsite de claritate şi precizie şi dispoziţiile art. 39 alin. (5) din acelaşi act normativ, în măsura în care ar conduce la lipsirea cadrelor didactice cărora li s-a acordat gradul didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor anterior intrării în vigoare a legii de beneficiul indemnizaţiei pentru acest titlu ştiinţific.
    24. De asemenea, autorii excepţiei consideră că, drept urmare a lipsei de claritate, precizie şi previzibilitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, se încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii, prin aplicarea retroactivă a prevederilor noii legi asupra situaţiilor juridice născute sub imperiul legislaţiei anterioare. Este afectată astfel securitatea juridică a drepturilor dobândite de cadrele didactice care au obţinut gradul didactic I prin echivalarea titlului ştiinţific de doctor anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017. Or, acestor categorii de personal didactic de predare li s-a acordat gradul didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor, astfel încât au dobândit, anterior datei de 1 iulie 2017, toate drepturile cuvenite cadrelor didactice cu gradul didactic I (încadrare şi salarizare ca profesor cu gradul didactic I, accesul la funcţii de conducere, de îndrumare şi de control - acces condiţionat de gradul didactic deţinut - etc.), beneficiind şi de plata sporului pentru titlul ştiinţific/sumei compensatorii aferente titlului, în temeiul legislaţiei în vigoare la momentul dobândirii titlului ştiinţific de doctor.
    25. Se mai susţine că prevederile criticate încalcă şi principiul egalităţii în drepturi în cazul în care dispoziţiile art. 14 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică şi cadrelor didactice cărora li s-a acordat gradul didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor anterior datei de 1 iulie 2017, în conformitate cu Metodologia privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.561/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Practic, se ajunge la un tratament diferenţiat între două categorii de cadre didactice, care au dobândit gradul didactic I în baza titlului ştiinţific de doctor, după promovarea unor inspecţii şcolare, fără a exista o justificare obiectivă a acestui tratament diferenţiat. În acest context, autorii excepţiei consideră că li se neagă dreptul la plata indemnizaţiei pentru titlul ştiinţific de doctor pe baza unui criteriu temporar, ceea ce contravine dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
    26. Nu în ultimul rând, se arată că textele criticate sunt în contradicţie cu dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu cele ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, având în vedere că dispoziţiile criticate sunt în mod evident discriminatorii, diferenţa de tratament juridic dintre cele două categorii de cadre didactice neavând la bază o justificare obiectivă şi rezonabilă.
    27. Curtea de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază în Dosarul nr. 887D/2022, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa apreciază că textele de lege invocate nu pun probleme sub aspectul cerinţelor de claritate şi previzibilitate a legii, de vreme ce, în opinia sa, normele juridice a căror neconstituţionalitate este invocată au un conţinut clar şi previzibil. Instanţa consideră că nu se poate reţine nici încălcarea cerinţei constituţionale a neretroactivităţii legii atât timp cât dispoziţiile legale criticate pentru neconstituţionalitate nu dispun pentru trecut, ci doar pentru viitor. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate întemeiată pe prevederile art. 16 alin. (2) din Constituţie, se apreciază că şi aceasta este neîntemeiată, neputându-se reţine o discriminare între categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică. De asemenea, se apreciază că nu se poate reţine nici încălcarea priorităţii Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale faţă de dreptul naţional atât timp cât textele legale criticate pentru neconstituţionalitate nu dispun în sensul înlăturării acestei priorităţi, iar posibila încălcare a normelor convenţionale prin actul administrativ atacat este o chestiune care vizează fondul acţiunii în anulare şi nu constituţionalitatea textelor legale în temeiul cărora a fost emis actul administrativ atacat.
    28. Curtea de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază în Dosarul nr. 1.417D/2022 că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Se arată că dispoziţiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 153/2017 ar putea fi considerate lipsite de claritate şi previzibilitate, în măsura în care sunt aplicabile şi cadrelor didactice care au obţinut gradul didactic I în baza titlului ştiinţific de doctor anterior intrării în vigoare a legii, respectiv în măsura în care aceste prevederi se aplică situaţiilor juridice născute înainte de intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017. De asemenea, se poate interpreta că se încalcă principiul neretroactivităţii legii prin aplicarea retroactivă a prevederilor noii legi asupra situaţiilor juridice născute sub imperiul legislaţiei anterioare, putând fi afectată securitatea juridică a drepturilor dobândite de cadrele didactice care au obţinut gradul didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor, anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017. Dreptul de a beneficia de gradul didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor este recunoscut de lege încă din anul 1969, fiind consacrat expres prin statutele personalului didactic care s-au aplicat începând cu anul 1969 până în prezent.
    29. Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă apreciază în dosarele nr. 1.746D/2022, nr. 1.747D/2022, nr. 1.777D/2022, nr. 1.778D/2022 şi nr. 2.081D/2022 că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că norma juridică a cărei neconstituţionalitate este invocată nu încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 15 alin. (2), ale art. 16 alin. (1) şi ale art. 20 din Constituţie şi nici pe cele ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ori ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la aceeaşi convenţie, fiind edictată în limitele de competenţă ale organului legiuitor, care are puterea de a reglementa pentru viitor modul de stabilire şi de plată a indemnizaţiei de titlu ştiinţific şi/sau echivalarea gradului didactic I obţinut în baza titlului ştiinţific de doctor în mod unitar pentru toţi beneficiarii legii.
    30. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază în Dosarul nr. 2.147D/2022 că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Se arată că aplicarea retroactivă a prevederilor art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 are drept consecinţă generarea unei situaţii discriminatorii pentru personalul didactic care a obţinut gradul didactic I anterior datei de 1 iulie 2017, prin valorificarea titlului de doctor, faţă de cadrele didactice care au obţinut acest titlu ştiinţific ulterior datei menţionate şi care pot opta în sensul acordării indemnizaţiei pentru titlul ştiinţific de doctor şi obţinerea gradului didactic I fără valorificarea titlului ştiinţific de doctor, acestea din urmă beneficiind de o salarizare mai avantajoasă, fără a exista o justificare legitimă pentru această situaţie.
    31. Curtea de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază în Dosarul nr. 2.148D/2022 că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile legale indicate de către autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu au caracter neconstituţional decât în eventualitatea în care s-ar pune în discuţie claritatea legii, adică a art. 14 alin. (3) ipoteza finală, aspect neinvocat de către autoare. Însă, în concret, argumentele invocate în sprijinul excepţiei ridică doar aspecte de interpretare şi aplicare a legii în timp, reieşind cu claritate din modul de redactare a prevederilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 intenţia legiuitorului de a aplica dispoziţiile art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 doar pentru viitor. Prin urmare, aspectele ce se impun a fi dezlegate de către instanţa de contencios constituţional vizează modalitatea de aplicare în timp a celor două dispoziţii din Legea-cadru nr. 153/2017, acestea aparent neimplicând aspecte de aplicare retroactivă în sensul art. 15 alin. (2) din Constituţie. De asemenea, cele două dispoziţii criticate nu aduc atingere niciunui drept fundamental şi nici nu implică afectarea unui drept de proprietate, deoarece autoarea excepţiei nu este în posesia unui bun în accepţiunea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    32. Faptul că legiuitorul a urmărit să înlăture cumulul a două drepturi salariale (sporul/indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor şi creşterea salarială aferentă gradului didactic I) care au la bază aceeaşi situaţie juridică, datorită obţinerii gradului didactic I prin echivalare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.561/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare, nu constituie o încălcare sau o îngrădire a dreptului de proprietate, ci exercitarea unei marje largi în stabilirea politicilor sociale, dreptul la salarizare neavând caracter imuabil, iar dreptul în discuţie nu este unul cu caracter fundamental.
    33. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază în Dosarul nr. 2.279D/2022 că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că textele de lege criticate respectă drepturile constituţionale invocate, reglementând pentru viitor - faţă de momentul intrării lor în vigoare - salarizarea întregului personal didactic ce deţine/dobândeşte titlul ştiinţific de doctor, fără nicio discriminare directă sau indirectă. Situaţia pe care o reclamă autoarea excepţiei ca fiind discriminatorie constă în reglementarea aceleiaşi modalităţi de salarizare/recompensare indiferent de modalitatea de obţinere a gradului didactic I (ca efect al deţinerii titlului ştiinţific de doctor sau prin parcurgerea unei metodologii proprii). Or, niciun criteriu de discriminare nu este prezent într-o atare reglementare, legiuitorul având competenţa să reglementeze ex nuovo o atare recompensă.
    34. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază în dosarele nr. 2.282D/2022, nr. 2.797D/2022, nr. 389D/2023 şi nr. 161D/2024 că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că reclamanţii urmăresc anularea Ordinului ministrului educaţiei nr. 3.993/2021 privind stabilirea unor drepturi salariale specifice personalului didactic din învăţământ, prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, act administrativ prin intermediul căruia, în aplicarea dispoziţiilor art. 14 alin. (3) şi ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, s-a realizat o clarificare a drepturilor salariale, în sensul înlăturării inechităţilor salariale pentru funcţiile similare ale personalului didactic care a obţinut printr-un ordin de ministru gradul didactic I ca urmare a echivalării titlului ştiinţific de doctor anterior datei de 1 iulie 2017 şi ale personalului care şi-a echivalat titlul ştiinţific de doctor după data menţionată.
    35. Altfel spus, prin demersul judiciar promovat în prezenta cauză, recurenţii urmăresc să obţină înlăturarea dispoziţiilor referitoare la obligativitatea personalului din învăţământ care a obţinut gradul didactic I prin echivalarea titlului ştiinţific de doctor anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 de a opta între drepturile salariale aferente titlului de doctor şi cele aferente gradului didactic I în baza titlului de doctor, considerând că nu li se aplică drept efect al principiului neretroactivităţii legii civile şi urmărind astfel să îşi conserve atât drepturile salariale aferente gradului didactic I, cât şi drepturile aferente titlului ştiinţific de doctor echivalat cu gradul didactic I anterior datei de 1 iulie 2017.
    36. Or, prevederile legale criticate dau expresie opţiunii legiuitorului în domeniul analizat de a reglementa, prin intermediul noii legi de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, un mecanism legal în privinţa drepturilor financiare aferente dobândirii titlului ştiinţific de doctor.
    37. Astfel, pe lângă faptul că a schimbat natura acestui drept din spor în indemnizaţie în cuantum fix de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi a prevăzut o condiţie în ceea ce priveşte deţinerea titlului ştiinţific de doctor în domeniul pentru care este deţinut respectivul titlu, legiuitorul a reglementat şi o situaţie de excepţie de la plata acestei indemnizaţii în privinţa personalului didactic de predare care solicită şi obţine gradul didactic I prin echivalarea doctoratului, în sensul că a introdus un drept de opţiune pentru cadrele didactice care, ulterior dobândirii titlului de doctor, au obţinut, prin echivalarea acestui doctorat, gradul didactic I, şi anume de a opta între menţinerea în plată a indemnizaţiei de doctorat cu pierderea gradului obţinut prin echivalare sau păstrarea gradului obţinut prin echivalare şi pierderea indemnizaţiei de doctorat.
    38. Cum dreptul de opţiune la care fac referire dispoziţiile tezei a doua a art. 14 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 reflectă voinţa legiuitorului de a nu se mai permite cumulul indemnizaţiei de doctorat cu drepturile aferente gradului didactic, obţinut exclusiv ca efect al echivalării aceluiaşi doctorat, prin instituirea unor reguli privind salarizarea personalului din învăţământ aflat în situaţia menţionată, în acord cu scopul edictării legii unice de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, nu se poate susţine că dispoziţiile legale criticate ar fi contrare şi ar încălca astfel prevederile constituţionale invocate.
    39. Se arată că prevederile criticate nu sunt contrare principiilor egalităţii şi nediscriminării consacrate în Constituţie şi în art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Aceste dispoziţii se aplică în mod unitar tuturor categoriilor de personal vizate de ipoteza normei, fără privilegii şi fără discriminări, după cum, tot în baza principiului egalităţii, între categorii diferite de persoane este justificat un tratament juridic diferenţiat.
    40. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 2.054D/2023.
    41. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    42. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise şi înscrisurile depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    43. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    44. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 14 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, prevederi legale care au următorul conţinut:
    - Art. 14 alin. (3): „Personalul didactic de predare care solicită şi obţine gradul didactic I prin echivalare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.561/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare, nu primeşte indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor. Cadrele didactice optează pentru indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor sau pentru echivalarea cu gradul didactic I.“;
    – Art. 39 alin. (5): „Sporul pentru titlul ştiinţific de doctor, acordat ca sumă compensatorie sau ca spor la salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, după caz, de la data aplicării prevederilor prezentei legi nu se mai acordă, personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor, indiferent de data obţinerii acestuia, beneficiind de prevederile art. 14.“

    45. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept şi alin. (5) privind principiul legalităţii, ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 - Dreptul de proprietate privată şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi dispoziţiilor art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 privind interzicerea discriminării din Protocolul nr. 12 la convenţie.
    46. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale criticate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra prevederilor legale criticate, prin raportare la critici asemănătoare, prin Decizia nr. 97 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 24 iulie 2023, respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.
    47. Curtea a observat că, în esenţă, autorii excepţiei erau nemulţumiţi de faptul că, drept urmare a aplicării prevederilor art. 14 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1 iulie 2017, personalul didactic de predare care a obţinut gradul didactic I prin echivalare cu titlul ştiinţific de doctor, conform Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.561/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2011, nu mai poate beneficia de sporul pentru titlul ştiinţific de doctor, indiferent de data obţinerii acestuia. Cu alte cuvinte, începând cu data intrării în vigoare a prevederilor art. 14 şi modificarea dispoziţiilor art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul nu a mai permis acordarea unei duble bonificaţii pentru aceeaşi calificare, respectiv pentru titlul ştiinţific de doctor şi pentru gradul didactic I, dacă acesta din urmă a fost obţinut prin echivalare, întrucât obţinerea gradului I în această modalitate reprezintă un beneficiu în sine, având în vedere avantajele financiare acordate personalului didactic de predare.
    48. În prealabil analizării criticilor de neconstituţionalitate ale autorilor, Curtea a arătat că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor privind abrogarea sporului pentru titlul ştiinţific de doctor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 617 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 19 noiembrie 2015, paragraful 12, şi Decizia nr. 594 din 5 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 7 august 2012), statuând că sporurile, premiile şi alte stimulente acordate demnitarilor şi altor salariaţi prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie. Diferenţierea indemnizaţiilor şi a salariilor de bază pentru demnitari şi alţi salariaţi din sectorul bugetar este opţiunea liberă a legiuitorului ţinând seama de importanţa şi complexitatea diferitelor funcţii. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade, le poate suspenda sau chiar anula.
    49. De asemenea, în ceea ce priveşte politica de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, Curtea Constituţională a statuat că reprezintă dreptul şi obligaţia autorităţii legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor lor din bugetul de stat, şi anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, precum şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 887 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 14 aprilie 2021, paragraful 34).
    50. În ceea ce priveşte prima critică a autorilor excepţiei, în sensul că prevederile supuse controlului sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, fiind astfel neconstituţionale, în măsura în care acestea sunt aplicabile şi cadrelor didactice care au obţinut gradul didactic I folosindu-se de titlul ştiinţific de doctor deţinut anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, Curtea a observat că, în realitate, autorii nu invocă o lipsă de claritate sau de precizie a prevederilor criticate, ci aceştia atacă soluţia legislativă adoptată de legiuitor, respectiv imposibilitatea de a beneficia atât de avantajele obţinute ca urmare a dobândirii gradului didactic I prin echivalarea cu titlul ştiinţific de doctor, cât şi de indemnizaţia pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor. De altfel, analizând prevederile art. 39 alin. (5) din legea-cadru anterior menţionată rezultă cu claritate că acestea se aplică şi categoriilor de personal didactic cărora le-a fost acordat titlul ştiinţific de doctor anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, legiuitorul folosind sintagma „indiferent de data obţinerii acestuia“ (a titlului ştiinţific de doctor - s.n.) şi precizând că aceste categorii vor beneficia de prevederile art. 14 din Legea-cadru nr. 153/2017. Prin urmare, Curtea a reţinut că această critică este neîntemeiată.
    51. Cât priveşte pretinsa încălcare a principiului neretroactivităţii legii, întrucât regula prevăzută de art. 14 se aplică şi personalului didactic de predare care a obţinut titlul ştiinţific de doctor anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, Curtea Constituţională a reţinut în jurisprudenţa sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 209 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1031 din 4 noiembrie 2020, paragrafele 31 şi 32) că, în măsura în care prevederile criticate se aplică începând cu data intrării lor în vigoare, fără să aibă niciun efect cu privire la sumele încasate deja de beneficiarii sporului pentru titlul ştiinţific de doctor, nu se pune problema încălcării principiului care interzice aplicarea retroactivă a legii. Legea-cadru nr. 153/2017 nu conţine nicio prevedere care să impună/să permită aplicarea dispoziţiilor sale şi pentru situaţii din trecut. Ca atare, devine operantă regula de bază din dreptul intertemporal, potrivit căreia actele normative îşi produc efectele începând cu data intrării lor în vigoare (tempus regit actum). De altfel, Curtea a constatat deja că prevederile criticate nu sunt retroactive, deoarece se aplică de la momentul intrării lor în vigoare, pentru viitor (Decizia nr. 691 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 27 februarie 2020, paragraful 28).
    52. De asemenea, Curtea a mai statuat, în mod constant, că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune ulterior intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, şi Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004).
    53. Prin urmare, având în vedere că prevederile art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 îşi produc efectele pentru viitor, respectiv începând cu data aplicării dispoziţiilor noii legi, instanţa de contencios constituţional a constatat că, în speţa dedusă controlului, nu este încălcat principiul neretroactivităţii legii.
    54. Referitor la cea de-a treia critică a autorilor excepţiei, privind încălcarea principiului egalităţii în drepturi prevăzut de art. 16 din Constituţie, precum şi a dispoziţiilor art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 privind interzicerea discriminării din Protocolul nr. 12 la convenţie, Curtea a observat că dispoziţiile criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv tuturor celor care au dobândit gradul didactic I prin echivalarea cu titlul ştiinţific de doctor, indiferent de data la care au dobândit titlul. Cu alte cuvinte, prevederile criticate vor fi aplicabile personalului didactic de predare care a obţinut titlul ştiinţific de doctor atât anterior, cât şi ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017. Tocmai pentru a evita orice diferenţă de tratament juridic între persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică, legiuitorul nu a acordat anumite beneficii personalului didactic de predare în funcţie de data obţinerii titlului ştiinţific de doctor, ci a prevăzut acelaşi regim juridic pentru cadrele didactice care se regăsesc în ipoteza prevăzută de normele criticate.
    55. Potrivit jurisprudenţei Curţii (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 344 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 20 iunie 2022, paragraful 17), nesocotirea principiului egalităţii în drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. În acest sens, Curtea a reţinut că discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituţional specific, în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului. Însă, ţinând cont că prevederile criticate se aplică tuturor persoanelor care au obţinut gradul didactic I prin echivalarea cu titlul ştiinţific de doctor, fără să aibă relevanţă data la care persoanele au dobândit titlul, nu se pot reţine o încălcare a principiului egalităţii în drepturi şi nici existenţa unei discriminări în cadrul categoriei personalului didactic, în funcţie de data dobândirii titlului.
    56. Referitor la restul susţinerilor autorilor excepţiei cu privire la aplicarea normelor criticate, Curtea a reţinut că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, aceasta revenind autorităţilor publice responsabile, iar, în caz de litigiu, instanţelor judecătoreşti. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, „justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.665 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 19 februarie 2010).
    57. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, inclusiv prin raportare la art. 44 din Constituţie.
    58. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu este incidentă ipoteza prevăzută de norma constituţională invocată.
    59. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Liber din Învăţământ Satu Mare, în numele membrilor de sindicat Aniţaş Tunde Eva şi alţii, în Dosarul nr. 24/35/CA/2022 - P.I. al Curţii de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Trancă Georgiana-Corina, Cotescu Diana-Victoria şi Buşu Adrian-Florin în Dosarul nr. 1.553/54/2021 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Jager-Peter Monika, în Dosarul nr. 1.671/83/2021 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Onea Vasile Marcian, în Dosarul nr. 1.925/83/2021 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Oproiu Costinel Bogdan, în Dosarul nr. 1.669/83/2021 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Bonto Gabriela Cristina, în Dosarul nr. 1.672/83/2021 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Satu Mare, în numele membrului de sindicat Frigy Szabolcs Istvan, în Dosarul nr. 1.670/83/2021 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, de Murariu Iulia, Bocăneţ Carmen, Mărginean Daria şi Tănase Sorin Iulian în Dosarul nr. 215/39/2022 al Curţii de Apel Suceava - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Puşcă Bălan Ioana Mihaela în Dosarul nr. 369/45/2022 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Matei Gh. Daniela în Dosarul nr. 26/98/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Sindicatul din Învăţământ „Spiru Haret“ Cluj, pentru membrul de sindicat Mureşan Liana, în Dosarul nr. 178/33/2022/a1.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Sîrbu Viorica şi alţii în Dosarul nr. 7.171/2/2021/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Sindicatul din Învăţământ „Spiru Haret“ Cluj, pentru membrul de sindicat Mureşan Liana, în Dosarul nr. 178/33/2022/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Matiu Gabriela în Dosarul nr. 4.162/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi de Sindicatul din Învăţământ „Spiru Haret“ Cluj, pentru membrii de sindicat Florea Andreea Gabriela şi alţii, în Dosarul nr. 101/33/2022/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 noiembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 654 din 21 noiembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 654 din 21 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 654 din 21 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (3) coroborate cu art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice