Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 653 din 25 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 653 din 25 noiembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 311 din 20 aprilie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Omnilogic - S.R.L. Unipersonală, cu sediul în Ruse, Bulgaria, în Dosarul nr. 2.938/118/2012 al Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.491D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea nr. 204 din 14 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.938/118/2012, Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Omnilogic - S.R.L. Unipersonală, cu sediul în Ruse, Bulgaria, într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006, în contextul formulării de către judecătorul-sindic, din oficiu, a unei sesizări privind înlocuirea lichidatorului judiciar.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 nu respectă cerinţele de calitate a legii, întrucât: nu se poate stabili în concret care este înţelesul sintagmei „motive justificative“ (motive temeinice) şi ce anume constituie această noţiune de care se ţine seama pentru a se dispune înlocuirea practicianului în insolvenţă; simpla admitere a uneia sau mai multor contestaţii împotriva măsurilor luate de practicianul în insolvenţă în exercitarea acestei calităţi constituie „motiv justificativ“ (motiv temeinic) pentru a se dispune înlocuirea de către judecătorul sindic; nu se cunoaşte la care dintre cele două sancţiuni prevăzute de art. 22 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/2006 se expune practicianul în insolvenţă în situaţia în care conduita sa este calificată ca fiind neconformă, principiul clarităţii presupunând cunoaşterea ab initio a sancţiunii la care persoana se expune; textul art. 22 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 prevede că sancţiunea ce urmează să fie aplicată practicianului în insolvenţă în situaţia în care, „din culpă sau cu rea-credinţă, nu îşi îndeplineşte sau îndeplineşte cu întârziere atribuţiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic“ este amenda judiciară şi utilizează sintagma „va sancţiona“, în timp ce art. 22 alin. (2) din aceeaşi lege utilizează noţiunea de „poate“; nu este clar dacă există vreun raport între dispoziţiile coroborate ale art. 22 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/2006, ceea ce conduce la imposibilitatea evaluării cu privire la întinderea modalităţii de exercitare a puterii de apreciere a judecătorului-sindic pentru a fi în prezenţa unei protecţii adecvate împotriva arbitrarului, respectiv pentru a permite instanţei de control judiciar să analizeze legalitatea şi temeinicia hotărârii judecătorului-sindic.
    6. Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât sunt respectate exigenţele constituţionale referitoare la calitatea legii, respectiv condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate, soluţia legislativă criticată nefiind contrară dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, prin prisma exigenţelor stabilite de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În sensul acestor susţineri este menţionată jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, şi Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66) şi a Curţii Constituţionale în materie (spre exemplu, Decizia nr. 635 din 27 octombrie 2016 şi Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010).
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins: „(2) În orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivată, pentru motive temeinice. Încheierea de înlocuire se pronunţă în camera de consiliu, de urgenţă, cu citarea administratorului judiciar şi a comitetului creditorilor.“ Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei a fost abrogată expres prin art. 344 lit. a) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere dispoziţiile art. 343 din Legea nr. 85/2014, în conformitate cu care „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, şi Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor legale cu care a fost sesizată.
    11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitor la principiul statului de drept şi la principiul legalităţii, în componenta privind calitatea legii.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 fac parte din cap. II - Participanţii la procedura insolvenţei, secţiunea a 5-a - Administratorul judiciar. Astfel, potrivit art. 5 din aceeaşi lege, organele care aplică procedura sunt instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic, administratorul judiciar şi lichidatorul şi acestea trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor şi operaţiunilor prevăzute de lege, precum şi realizarea în condiţiile legii a drepturilor şi obligaţiilor celorlalţi participanţi la aceste acte şi operaţiuni. Cu privire la administratorul judiciar, în virtutea art. 21 alin. (1) din aceeaşi lege, practicianul în insolvenţă, care a preluat poziţia de administrator judiciar în dosarul de insolvenţă, va depune lunar, la dosarul cauzei, un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, precum şi o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Prevederile art. 22 din Legea nr. 85/2006 instituie posibilitatea judecătorului-sindic de a lua măsuri împotriva administratorului judiciar, sens în care, potrivit art. 22 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar poate fi sancţionat cu amendă judiciară dacă, din culpă sau rea-credinţă, nu îşi îndeplineşte ori îndeplineşte cu întârziere atribuţiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic, iar, dacă prin aceste fapte s-a cauzat un prejudiciu, judecătorul-sindic va putea, la cererea oricărei părţi interesate, să îl oblige pe administratorul judiciar la acoperirea prejudiciului produs. De asemenea, în virtutea art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, criticat în prezent cauză, în orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivată, pentru motive temeinice.
    13. Faţă de acest cadru legislativ, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că normele criticate nu ar îndeplini cerinţele de calitate a legii, întrucât nu este clar care sunt şi ce înseamnă motivele temeinice care pot conduce la înlocuirea administratorului judiciar şi dacă sancţiunile prevăzute la art. 22 - amendă judiciară şi/sau înlocuire sunt aplicabile de drept sau instanţa judecătorească poate aprecia asupra aplicării acestora.
    14. Cu privire la cerinţele de calitate a legii, în jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că cerinţa de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluţiei legislative alese şi a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii priveşte scopul şi consecinţele pe care le antrenează, respectiv faptul că actul normativ trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat, iar accesibilitatea, din punct de vedere formal, are în vedere aducerea la cunoştinţa publică a actelor normative de rang infraconstituţional şi intrarea în vigoare a acestora, care se realizează prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragrafele 16-20 şi 26). Prin urmare, o lege îndeplineşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, numai dacă norma este enunţată cu suficientă precizie pentru a-i permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât, apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita. Având în vedere principiul generalităţii legilor, Curtea reţine că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, precitată, paragrafele 16-18, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, şi Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la care se reţin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunţată în Cauza Leempoel & S.A. ED. Ciné Revue împotriva Belgiei, paragraful 59).
    15. Aplicând considerentele de principiu la normele criticate, Curtea observă că excepţia este neîntemeiată, având în vedere că, prin Decizia nr. 635 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 12 ianuarie 2017, paragraful 19, a reţinut că „motivele temeinice“ ce pot fi avute în vedere pentru înlocuirea administratorului judiciar sunt elemente obiective, verificabile, care vizează modul de îndeplinire a atribuţiilor stabilite prin lege în sarcina acestuia. Împrejurarea că, din motive care îi sunt imputabile administratorului judiciar, acesta poate fi înlocuit din dosarul de insolvenţă, în orice stadiu al procedurii, nu poate fi interpretată ca o îngrădire nejustificată a dreptului de a-şi exercita activitatea profesională, soluţia aleasă de legiuitor fiind una clară, aceste dispoziţii aplicându-se tuturor practicienilor în insolvenţă aflaţi în situaţii similare, fără discriminare (a se vedea şi Decizia nr. 802 din 4 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 29 martie 2021, paragraful 20).
    16. De altfel, art. 22 din Legea nr. 85/2006 reglementează sancţiunile ce pot fi aplicate administratorului judiciar, în mod singular sau cumulat, în funcţie de gravitatea faptelor, aspect care, în practică, ţine de interpretarea şi aplicarea legii, fiind atributul judecătorului-sindic sau/şi al instanţelor judecătoreşti ierarhic superioare să aprecieze care sunt motivele temeinice care pot conduce la o asemenea măsură/sancţiune. De altfel, dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, însă, pe baza principiilor aplicabile sistemului de drept, acesta lasă posibilitatea persoanelor îndrituite într-un anumit domeniu să interpreteze legea şi îi recunoaşte judecătorului competenţa de a tranşa ceea ce a scăpat atenţiei legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea conţinutului legii se face pe cale de interpretare - ca etapă a aplicării normei juridice în cazul concret. Astfel interpretarea autentică, legală poate constitui o premisă a bunei aplicări a normei juridice, prin faptul că dă o explicaţie corectă înţelesului, scopului şi finalităţii acesteia, însă legiuitorul nu poate şi nu trebuie să prevadă totul. În concret, orice normă juridică, ce urmează să fie aplicată pentru rezolvarea unui caz concret, urmează să fie interpretată de subiecţii de drept dintro anumită materie, precum şi de instanţele judecătoreşti (interpretare judiciară şi cazuală) pentru a emite un act de aplicare legal (în acest sens, a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 158 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 2 septembrie 2024, paragraful 24).
    17. În acest context, este de învederat faptul că încheierea de înlocuire a administratorului judiciar se pronunţă în camera de consiliu, de urgenţă, cu citarea administratorului judiciar şi a comitetului creditorilor, şi poate fi atacată şi cenzurată potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 de către instanţa ierarhic superioară. Într-un atare context, practicianul în insolvenţă are posibilitatea de a-şi expune punctul de vedere cu privire la cererea de înlocuire şi de a formula apărări, măsura respectivă şi analiza îndeplinirii condiţiilor necesare luării unei astfel de măsuri nefiind lăsate la aprecierea exclusivă şi pur subiectivă a judecătorului-sindic (a se vedea Decizia nr. 802 din 4 noiembrie 2020, precitată, paragrafele 19 şi 22). De altfel, specificul procedurii insolvenţei a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie.
    18. Ca atare, Curtea nu poate reţine pretinsa încălcare a principiului legalităţii, în componenta privind calitatea legii, ţinând seama de considerentele mai sus enunţate şi de faptul că administratorul judiciar este practician în insolvenţă, care este un profesionist în domeniul respectiv şi care poate şi trebuie să cunoască din însuşi textul normei juridice aplicabile în materie care sunt actele, faptele sau omisiunile ce pot atrage sancţiunile prevăzute de art. 22 din Legea nr. 85/2006, în situaţia în care nu şi-a îndeplinit sau îşi îndeplineşte defectuos ori cu întârziere sarcinile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic ori dacă a cauzat un prejudiciu.
    19. Având în vedere faptul că nu s-a constatat încălcarea principiilor şi valorilor constituţionale, astfel cum acestea sunt consacrate de Constituţie, Curtea subliniază că nu este afectat nici art. 1 alin. (3) privind statul de drept, care asigură supremaţia Constituţiei, corelarea tuturor legilor şi a actelor normative cu aceasta, prin prisma principiului legalităţii.
    20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Omnilogic - S.R.L. Unipersonală, cu sediul în Ruse, Bulgaria, în Dosarul nr. 2.938/118/2012 al Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 noiembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 653 din 25 noiembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016