Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Ştefan David în Dosarul nr. 1.723/112/2016 al Tribunalului Bistriţa- Năsăud - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 80D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.723/112/2016, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ştefan David în cadrul soluţionării unei cauze civile având ca obiect „contestaţie la decizia de pensionare“. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că, la data de 24 iulie 2015, Parlamentul a adoptat Legea nr. 223/2015, care a intrat în vigoare, potrivit art. 123, la data de 1 ianuarie 2016, motiv pentru care baza de calcul al pensiei s-a efectuat în temeiul acestei legi. Însă, tot la data de 1 ianuarie 2016 a intrat în vigoare şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care modifică, printre altele, şi art. 30 din Legea nr. 223/2015. Iniţial, art. 30 din Legea nr. 223/2015 nu prevedea limitarea de 85%, raportată la baza de calcul al pensiei, iar sporul pentru pensia suplimentară era calculat la cuantumul pensiei. Se susţine că prin introducerea plafonului de 85% se creează o discriminare evidentă a pensionarilor militari care realizează o vechime cumulată de peste 36 de ani faţă de militarii care au o vechime mai mică, precum şi faţă de militarii care optează pentru calculul din sistemul public de pensii, în conformitate cu art. 122 din Legea nr. 223/2015, situaţie în care aceştia pot să îşi valorifice sporul pentru pensia suplimentară, fiind astfel încălcate dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie. Autorul excepţiei susţine că această discriminare constă în faptul că pensionarii militari cu o vechime cumulată de peste 36 de ani (situaţie în care se află şi acesta) pierd sporul de 9% pentru pensia suplimentară, în timp ce pensionarii militari cu o vechime mai mică în muncă şi cei care optează, în următorii 5 ani, pentru sistemul public de calcul îşi pot valorifica sporul pentru pensia suplimentară. În concluzie, pentru evitarea acestor discriminări, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 6. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, neexistând o situaţie de discriminare. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă Decizia nr. 542 din 15 octombrie 2014, prin care Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra unor prevederi ale Legii nr. 263/2010, prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare. În plus, precizează că prin art. 122 din Legea nr. 223/2015 s-a instituit o dispoziţie favorabilă autorului excepţiei în privinţa modului de calcul al drepturilor de pensie. Se arată că „militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, precum şi urmaşii acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de către casa de pensii sectorială competentă, îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege, cât şi cele prevăzute la data de 1 ianuarie 2016 de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta în termen de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru modul de calcul prevăzut de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.“ 9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece din examinarea acestora rezultă că ele se aplică, în mod egal, tuturor persoanelor beneficiare ale unei pensii militare de stat, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare, sens în care invocă Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994. În ceea ce priveşte acordarea pensiei suplimentare, precizează că aceasta este reglementată de art. 108 din Legea nr. 223/2015. Ca urmare, din analiza textului de lege criticat nu rezultă in terminis prevederi de natură să afecteze principiul egalităţii în drepturi. Eventuale nerespectări ale drepturilor pensionarilor militari sau un comportament indezirabil al autorităţilor publice care aplică prevederile legale criticate nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate, întrucât aceste aspecte ţin de interpretarea şi aplicarea legii, nu privesc textele de lege ca atare. Or, nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale cenzurarea aplicării legii de către instituţiile publice sau instanţele judecătoreşti. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. În temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională a solicitat de la Casa sectorială de pensii a Ministerului Apărării Naţionale informaţii referitoare la algoritmul de calcul al pensiei militare de stat şi la acordarea sporului pentru pensia suplimentară. Cu Adresa nr. RP3.734 din 3 octombrie 2018, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 8.452 din 10 octombrie 2018, Casa sectorială de pensii a Ministerului Apărării Naţionale a comunicat, referitor la primul aspect, că pensia militară de stat este calculată prin însumarea următoarelor: procent de 65%, acordat pentru 25 de ani vechime; procent acordat pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 25 de ani, câte 1% pentru fiecare an de vechime peste cea de 25 de ani; procent acordat, în temeiul art. 108 din Legea nr. 223/2015, pentru vechimea contribuţiei la fondul pentru pensia suplimentară şi/sau buget, de 3%, 6% sau 9%. Cu privire la al doilea aspect solicitat, Casa sectorială de pensii a Ministerului Apărării Naţionale a arătat, în esenţă, următoarele: contribuţia pentru pensia suplimentară a fost plătită de către cadrele militare de la data de 1 ianuarie 1967 până la data de 1 aprilie 2001; începând cu data de 10 aprilie 2001, contribuţia pentru pensia suplimentară a devenit contribuţie individuală la bugetul de stat şi a fost plătită de către cadrele militare până la data de 31 decembrie 2010; de la data de 1 ianuarie 2011, data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, şi până în prezent, personalul militar a plătit contribuţia individuală de asigurări sociale; pentru aceste perioade se acordă sporul prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, iar de acest spor beneficiază toţi pensionarii aflaţi în evidenţa Casei de pensii sectoriale şi ale căror drepturi de pensie sunt/au fost stabilite, recalculate şi/sau actualizate potrivit prevederilor legale în vigoare. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, precizările Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, dispoziţii care au următorul cuprins: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] 6. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 30 Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28." 14. Întrucât prevederile de lege criticate modifică art. 30 din Legea nr. 223/2015 şi ţinând cont de dispoziţiile art. 62 teza întâi („Efectele dispoziţiilor de modificare şi de completare“) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, Curtea reţine ca obiect al excepţiei dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015. 15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate instituie - în cazul pensiei militare de stat - un plafon de 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28. 17. În jurisprudenţa sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, că pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligaţia statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză şia garantat dreptul la pensia de drept comun, tocmai prin plata contribuţiilor. Este un drept pe care l-a obţinut şi realizat prin plata contribuţiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituţional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susţine că este un drept viitor câştigat ad aeternam din moment ce este sub condiţie. 18. Cu privire la reglementarea pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea a reţinut următoarele: „Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, atât în cazul magistraţilor, cât şi în cazul militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieşirii la pensie“. De asemenea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat că „partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. […] Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plăteşte de la bugetul de stat. […] De altfel, Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000, […] a statuat că pensia de serviciu constituie «o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale», ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment […] se constituie în acea compensaţie parţială menţionată de Curte, pentru că diferenţierea existentă între o pensie specială şi una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment“. 19. Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, dar se exercită în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia. Norma criticată pentru neconstituţionalitate prevede, ca şi în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziţie de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reţinut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate şi venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. 20. Ţinând cont de această jurisprudenţă, Curtea reţine că aceste considerente se aplică mutatis mutandis şi în cazul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ştefan David în Dosarul nr. 1.723/112/2016 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 octombrie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
