Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 648 din 21 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. 48 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 648 din 21 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. 48 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 619 din 1 iulie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. 48 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România“ din Slatina în Dosarul nr. 448/36/2019 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 218D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât aceasta vizează, pe de o parte, o omisiune a legiuitorului, iar, pe de altă parte, modul în care a fost aplicată legea de către Consiliul Superior al Magistraturii, or, criticile de neconstituţionalitate nu pot viza interpretarea şi aplicarea legii, acestea fiind de competenţa instanţelor judecătoreşti.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Sentinţa civilă nr. 185 din 10 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 448/36/2019, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. 48 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România“ din Slatina într-o cauză având ca obiect anularea Hotărârii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 573 din 10 aprilie 2019 pentru aprobarea Regulamentului privind numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi revocarea din aceste funcţii, precum şi suspendarea executării hotărârii menţionate până la soluţionarea definitivă a cauzei.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că Legea fundamentală prevede în mod expres doar pentru atribuţia referitoare la îndeplinirea rolului de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor că realizarea acesteia se face de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) prin secţiile sale [art. 134 alin. (2) din Constituţie]. O astfel de precizare lipseşte însă din cuprinsul art. 134 alin. (1) şi (4) din Constituţie, care statuează rolul CSM ca întreg, respectiv în plenul său, în ceea ce priveşte adoptarea hotărârilor, în general, atât pentru propunerea către Preşedintele României a numirii în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cât şi pentru alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.
    6. Autoarea excepţiei precizează că repartizarea competenţelor decizionale referitoare la cariera magistraţilor nu ar trebui să afecteze rolul CSM, care, în componenţa sa plenară, reprezintă garantul independenţei justiţiei. Prin urmare, toate atribuţiile CSM care privesc aspectele generale şi comune ale carierei magistraţilor şi organizarea instanţelor şi a parchetelor revin exclusiv competenţei Plenului CSM. Dar membrii reprezentanţi ai societăţii civile sunt excluşi de la luarea marii majorităţi a deciziilor, având în vedere noua repartizare a atribuţiilor între secţii, deşi CSM este un organ colectiv, care trebuie să funcţioneze, ca regulă, iar nu ca excepţie, în compunerea tuturor membrilor săi.
    7. În acest sens se susţine că sintagma „în condiţiile legii“ din cuprinsul art. 125 alin. (2) din Constituţie presupune faptul că legiuitorul poate să detalieze procedurile în vederea realizării acestor atribuţii ale CSM, nu să transfere înseşi atribuţiile privind cariera magistraţilor din competenţa acestuia, ca organism colegial, în competenţa secţiilor sale. Or, rearanjarea rolurilor şi atribuţiilor între Plenul CSM şi secţiile sale conduce la afectarea rolului constituţional al CSM şi la depăşirea atribuţiilor constituţionale specifice secţiilor.
    8. Pentru a decela competenţele constituţionale ale celor două secţii ale CSM, prin raportare la rolul constituţional general al Plenului CSM, trebuie realizată o interpretare coroborată a dispoziţiilor art. 133 alin. (2) lit. a) şi ale art. 134 alin. (2) din Legea fundamentală. O astfel de analiză relevă faptul că cele două secţii ale CSM nu se compun din toţi membrii Consiliului, ci exclusiv din cei 14 membri aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat. Nouă judecători fac parte din Secţia pentru judecători şi cinci procurori fac parte din Secţia pentru procurori.
    9. Legiuitorul constituant a stabilit în mod neechivoc faptul că rolul secţiilor CSM vizează exclusiv domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor, ca element specific, particular, al rolului general al Consiliului, care, în ansamblul său, este garantul independenţei justiţiei.
    10. Aşadar, se arată că, de vreme ce Constituţia a prevăzut o competenţă generală pentru Plenul CSM, ca organ colegial şi reprezentativ, şi doar o competenţă de atribuire pentru secţiile sale, nu se poate admite ca, prin lege organică, atribuţiile stabilite la nivel constituţional pentru Plenul CSM să fie exercitate de către secţiile sale şi nici ca acestea să primească alte atribuţii care fie sunt contrare, fie depăşesc rolul lor constituţional stabilit în art. 134 alin. (2) din Constituţie.
    11. Dacă s-ar accepta posibilitatea ca atribuţiile Plenului CSM, deci ale CSM ca organ colectiv şi reprezentativ, să fie distribuite celor două secţii ale sale, s-ar nega rolul constituţional al Consiliului, de unică autoritate reprezentativă pentru magistraţi, şi s-ar afecta independenţa justiţiei şi principiul constituţional al cooperării loiale în cadrul autorităţii judecătoreşti, care rezultă din faptul că deciziile privitoare la independenţa autorităţii judecătoreşti, cu excepţia celor în materie disciplinară, se iau în plen, cu participarea reprezentanţilor magistraţilor, dar şi a reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii semnificative în cadrul şi cu privire la autoritatea judecătorească (preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ministrul justiţiei).
    12. Se invocă Avizul nr. 934 din 13 iulie 2018, CDL-PI(2018)007, prin care Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a reţinut diverse aspecte cu privire la importanţa rolului reprezentanţilor societăţii civile în cadrul CSM.
    13. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, şi cele ale art. 48 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul cuprins:
    - Art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004: „(1) Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau în plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care revin acestora.“;
    – Art. 48 alin. (6) din Legea nr. 303/2004: „(6) Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile instanţelor judecătoreşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.“

    18. Legea nr. 317/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022, iar Legea nr. 303/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, dar prevederile legale criticate pot forma obiect al controlului de constituţionalitate, fiind aplicabile în cauza aflată pe rolul Curţii de Apel Constanţa şi în considerarea celor statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sintagmă care este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. De altfel, soluţiile normative criticate se regăsesc şi în prezent în cuprinsul art. 23 alin. (1) din Legea nr. 305/2022, respectiv al art. 153 din Legea nr. 303/2022.
    19. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 125 alin. (2), potrivit cărora propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice, în art. 133 alin. (1) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei şi în art. 134 alin. (1), (2) şi (4) referitor la atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, că instituie o normă generică, ce consacră caracterul de organ cu activitate permanentă al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), statuând că hotărârile acestuia se iau, după caz, în plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care revin acestora. Prevederile menţionate sunt în deplină concordanţă cu dispoziţiile art. 133 şi 134 din Constituţie, care reglementează cu privire la rolul, structura şi atribuţiile CSM. De altfel, Curtea reţine că art. 134 din Legea fundamentală consacră cele mai reprezentative atribuţii ale acestuia, respectiv cea de a propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor şi cea de a decide, prin secţiile sale, cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a procurorilor, precizând, la alin. (4), că acesta îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei. Legiuitorul constituant a considerat necesar să precizeze doar în ceea ce priveşte stabilirea răspunderii disciplinare că aceasta se realizează prin secţiile CSM, respectiv cea pentru judecători şi cea pentru procurori, fiind evident că doar acestea, prin membrii lor care au aceeaşi calitate ca cei pe care îi judecă, au aptitudinea/expertiza de a aprecia cu obiectivitate, din perspectiva fiecăreia dintre cele două profesii, asupra faptelor care pot atrage răspunderea disciplinară. În ceea ce priveşte celelalte atribuţii ale CSM, a căror stabilire legiuitorul constituant a lăsat-o la aprecierea legiuitorului organic, Constituţia nu face nicio circumstanţiere referitoare la modul în care acestea ar trebui realizate, rămânând, de asemenea, la latitudinea legiuitorului posibilitatea de a stabili, în funcţie de specificitatea atribuţiei reglementate, dacă aceasta se va realiza de Plenul CSM sau de secţiile acestuia.
    21. Ca atare, şi în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate formulate faţă de dispoziţiile art. 48 alin. (6) din Legea nr. 303/2004, potrivit cărora data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Secţia pentru judecători din cadrul CSM, Curtea constată că nu pot fi reţinute. Autoarea excepţiei susţine, în esenţă, că, în afară de activitatea privitoare la stabilirea răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, care se realizează, potrivit art. 134 alin. (2) din Constituţie, prin secţiile sale, toate celelalte atribuţii ale CSM ar trebui exercitate în plenul său, adică inclusiv cu participarea reprezentaţilor societăţii civile.
    22. Or, Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că nu pot fi reţinute asemenea critici. Astfel, examinând susţineri asemănătoare, referitoare la o critică ce viza faptul că atribuţiile Plenului CSM au fost preluate de secţiile CSM, consecinţele fiind, conform susţinerilor autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate soluţionate cu acel prilej, pe de o parte, diminuarea autorităţii hotărârilor organului decizional şi, pe de altă parte, crearea de nuclee de decizie mult mai puţin reprezentative şi afectarea unităţii şi coerenţei activităţii CSM, Curtea a reţinut, în esenţă, prin Decizia nr. 524 din 9 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1101 din 15 noiembrie 2022, paragrafele 97-100, că Plenul CSM are atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi a procurorilor (prevăzute de art. 36 din Legea nr. 317/2004), privitoare la admiterea în magistratură, la formarea şi examenele judecătorilor şi procurorilor (prevăzute de art. 37 din Legea nr. 317/2004), la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor (prevăzute de art. 38 din Legea nr. 317/2004), precum şi atribuţii în materie legislativă, şi anume adoptarea de regulamente şi hotărâri cu caracter normativ (prevăzute de art. 39 din Legea nr. 317/2004). Totodată, Curtea a reţinut că secţiile CSM au atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi a procurorilor, organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor, precum şi atribuţii în materie disciplinară. Având în vedere că, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituţie, CSM este garantul independenţei justiţiei, iar, potrivit art. 134 alin. (2) din Constituţie, acesta îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, Curtea a apreciat că funcţionarea CSM în secţii nu încalcă arhitectura constituţională a acestei autorităţi colegiale (paragraful 101 din decizia mai sus citată).
    23. Curtea a mai reţinut (paragraful 103 din Decizia nr. 524 din 9 noiembrie 2022) că faptul că textul art. 134 alin. (2) din Constituţie prevede expres că în materie disciplinară CSM îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, nu exclude posibilitatea legiuitorului organic de a stabili atribuţii în sarcina secţiilor CSM, în condiţiile în care art. 134 alin. (4) din Constituţie prevede că CSM îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.
    24. Totodată, Curtea a observat că separarea carierelor judecătorilor şi procurorilor a fost reglementată prin chiar art. 1 din Legea nr. 303/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, legiuitorul stabilind că „judecătorii nu pot interfera în cariera procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor“. În consecinţă, toate aspectele legate de cariera judecătorilor, respectiv de cea a procurorilor, şi anume admiterea în magistratură, evaluarea, formarea şi examenele judecătorilor şi procurorilor, numirea, promovarea, suspendarea şi încetarea funcţiei de judecător sau de procuror, delegarea, detaşarea şi transferul judecătorilor şi procurorilor, răspunderea acestora etc., se vor analiza în mod distinct, în interiorul fiecăreia dintre cele două profesii.
    25. Separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor dă expresie ideii potrivit căreia judecătorii şi procurorii trebuie să fie independenţi unii de alţii. Această soluţie legislativă a fost susţinută şi de Comisia de la Veneţia, care a subliniat în Avizul nr. 924/2018, pct. 133, emis cu privire la proiectul de modificare a legilor justiţiei din anul 2018, că o consolidare a independenţei justiţiei nu este posibilă atât timp cât deciziile privind carierele judecătorilor sunt luate şi de procurori. Totodată, independenţa magistraţilor este elementul esenţial pentru îndeplinirea adecvată a funcţiei judiciare şi constituie premisa statului de drept.
    26. Mai mult, reglementarea separării deciziei în privinţa carierei judecătorilor şi procurorilor a fost calificată şi de Comisia de la Veneţia, prin Avizul nr. 924/2018, pct. 135, ca fiind benefică, deoarece „chiar dacă judecătorii şi procurorii sunt şi unii, şi alţii parte din autoritatea judecătorească şi chiar dacă pot trece de la o carieră la alta, regulile diferă cu privire la multe aspecte şi trebuie gestionate de organisme sau structuri diferite. Controlul ierarhic al procurorilor, care este principala diferenţă substanţială, are consecinţe în domeniul managementului şi disciplinei“. Mai arată că CSM este un organism unic, iar Constituţia dispune că acesta cuprinde structuri diferite, secţii distincte pentru judecători şi procurori, cu atribuţii diferite, care nu sunt însă reglementate la nivel constituţional, ci la nivel infraconstituţional, dar cu respectarea rolului şi funcţiei constituţionale a puterii judecătoreşti, pe de o parte, şi a Ministerului Public, pe de altă parte.
    27. Pentru toate cele mai sus arătate, Curtea constată că nici în cauza de faţă nu pot fi reţinute criticile de neconstituţionalitate formulate, aprobarea de către Secţia pentru judecători din cadrul CSM a datei, a locului, precum şi a Regulamentului de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii înscriindu-se în paradigma separării carierelor judecătorilor şi procurorilor şi vizând asigurarea independenţei acestora, în deplin acord cu dispoziţiile constituţionale referitoare la rolul şi atribuţiile CSM.
    28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România“ din Slatina în Dosarul nr. 448/36/2019 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. 48 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 noiembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 648 din 21 noiembrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016