Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 647 din 21 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. b) şi c), ale art. 7, ale art. 9 alin. (1), (2) şi (4), ale art. 18-21 şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, în redactarea anterioară modificării acesteia prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 647 din 21 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. b) şi c), ale art. 7, ale art. 9 alin. (1), (2) şi (4), ale art. 18-21 şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, în redactarea anterioară modificării acesteia prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 563 din 18 iunie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 lit. b) şi c), ale art. 7, ale art. 9 alin. (1), (2) şi (4) şi ale art. 18-21 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Societatea Towers International Properties - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 43.838/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 117D/2020.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei, doamna avocat Ana Atanasiu, din cadrul Baroului Bucureşti, în calitate de apărător ales, cu împuternicire depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei, care, în esenţă, solicită admiterea acesteia, reiterând şi dezvoltând criticile expuse în motivarea scrisă a excepţiei de neconstituţionalitate, aflată la dosarul cauzei.
    4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că în speţă este vorba despre o problemă de interpretare şi aplicare a legii, autoarea excepţiei solicitând, de altfel, Curţii Constituţionale să complinească o omisiune a legiuitorului, ceea ce nu intră în competenţa de soluţionare a instanţei de control constituţional. De asemenea, Curtea nu poate statua prin raportare la alte prevederi legale care ar viza alte situaţii, chiar dacă acestea ar fi similare.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 18 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 43.838/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 lit. b) şi c), ale art. 7, ale art. 9 alin. (1), (2) şi (4) şi ale art. 18-21 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Societatea Towers International Properties - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de acordare a dobânzii legale penalizatoare datorate cu titlu de daune-interese pentru plata întârziată de către expropriator a despăgubirilor cuvenite pentru imobilele expropriate.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate permit transferul dreptului de proprietate înainte ca persoana expropriată să încaseze efectiv despăgubirile aferente exproprierii, întrucât permit expropriatorului doar să consemneze valoarea despăgubirilor la dispoziţia persoanelor expropriate, acestea neavând însă acces efectiv la sumele corespunzătoare înainte sau măcar concomitent cu momentul transferului dreptului de proprietate. De asemenea, se critică faptul că textele de lege supuse controlului de constituţionalitate nu reglementează termene clare şi previzibile în care expropriatorul trebuie să parcurgă procedura necesară transferului despăgubirii către persoana expropriată şi nici nu prevăd vreo compensaţie pentru perioada în care persoana expropriată este lipsită de dreptul de proprietate asupra imobilului expropriat şi de accesul la despăgubirea aferentă. Se susţine că normele legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale potrivit cărora exproprierea se poate face doar cu dreaptă şi prealabilă despăgubire, iar privarea de proprietate se poate realiza doar cu îndeplinirea unor exigenţe de proporţionalitate.
    7. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate se încalcă, de asemenea, interdicţia generală a discriminării, având în vedere că se creează o diferenţă de regim juridic între persoanele expropriate în baza Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, ce beneficiază efectiv de despăgubire de la data la care operează transferul dreptului de proprietate asupra imobilului expropriat, şi persoanele expropriate în baza Legii nr. 255/2010, care beneficiază de despăgubire doar ulterior momentului operării transferului dreptului de proprietate, adică, în anumite cazuri, precum cel de faţă, după mulţi ani de zile, deşi nu există nicio diferenţă esenţială între situaţiile în care se află cele două categorii de persoane.
    8. În ceea ce priveşte art. 23 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, referitor la scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru, se critică existenţa unui regim discriminatoriu în privinţa aplicării scutirii de la taxele de timbru doar pentru cererile prin care se solicită despăgubirile efective pentru imobilele expropriate, iar nu şi pentru daunele-interese datorate pentru întârzierea achitării acestor despăgubiri, precum dobânda penalizatoare solicitată în cauză.
    9. Susţine că, spre deosebire de prevederile Legii nr. 33/1994, care sunt normele generale ce redau principiul rezultând din art. 44 alin. (3) din Constituţie, conform căruia transferul dreptului de proprietate operează în cazul exproprierii doar după plata despăgubirilor aferente, normele speciale criticate din Legea nr. 255/2010 derogă de la normele generale, stabilind că transferul dreptului de proprietate se face înainte de momentul achitării efective a despăgubirilor de către expropriator, de vreme ce consemnarea sumelor de bani nu înseamnă şi accesul efectiv al expropriatului la aceste sume de bani.
    10. Se arată că privarea societăţii atât de imobilele expropriate, cât şi de despăgubirile cuvenite pentru acestea pentru o perioadă îndelungată reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, constituind o ingerinţă contrară principiului proporţionalităţii şi principiului legalităţii.
    11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile apărătorului autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 4 lit. b) şi c), ale art. 7, ale art. 9 alin. (1), (2) şi (4) şi ale art. 18-21 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010. Din motivarea scrisă a excepţiei de neconstituţionalitate, aflată la dosarul cauzei, Curtea observă că autoarea acesteia critică şi dispoziţiile art. 23 alin. (1) din aceeaşi lege. Ulterior ridicării excepţiei, prevederile art. 7 şi 9 din Legea nr. 255/2010 au suferit anumite modificări în urma emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 29 martie 2024, însă obiectul excepţiei rămâne cel de la data invocării excepţiei, textele de lege criticate având, la acel moment, următorul conţinut normativ:
    - Art. 4 lit. b) şi c):
    "Etapele procedurii de expropriere sunt: (...)
    b) consemnarea sumei individuale aferente reprezentând plata despăgubirii pentru imobilele care fac parte din coridorul de expropriere şi afişarea listei proprietarilor imobilelor;
    c) transferul dreptului de proprietate;"

    – Art. 7:
    "După aprobarea indicatorilor tehnico-economici, a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului sau a documentaţiilor topo-cadastrale, după caz, expropriatorul are obligaţia consemnării sumelor individuale reprezentând plata despăgubirii la dispoziţia proprietarilor de imobile, individualizaţi conform listei proprietarilor, aşa cum rezultă din evidenţele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, afectaţi de prevederile prezentei legi, precum şi obligaţia afişării listei imobilelor ce urmează a fi expropriate şi care fac parte din coridorul de expropriere, anterior notificării proprietarilor."

    – Art. 9 alin. (1), (2) şi (4):
    "(1) În termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea termenelor prevăzute la art. 8, expropriatorul are obligaţia emiterii deciziei de expropriere.
(2) Decizia de expropriere constituie titlu executoriu pentru predarea bunului imobil, atât împotriva celor expropriaţi, cât şi împotriva celor care pretind un drept legat de bunul imobil expropriat, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a litigiului legat de proprietatea bunului imobil expropriat. Contestaţia asupra deciziei de expropriere nu suspendă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în cauză. (...)
(4) Transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea expropriatorului operează de drept la data emiterii actului administrativ de expropriere de către expropriator, ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii."

    – Art. 18:
    "În termen de 5 zile de la emiterea deciziei de expropriere, expropriatorul numeşte comisia de verificare a dreptului de proprietate ori a altui drept real în temeiul căruia cererea a fost formulată şi constată acceptarea sau, după caz, neacceptarea cuantumului despăgubirii de către proprietar sau titularii altor drepturi reale asupra imobilului supus exproprierii."

    – Art. 19:
    "(1) Plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum şi de către orice persoană care justifică un interes legitim.
(2) Cererea pentru plata despăgubirilor va conţine numele şi prenumele titularilor drepturilor reale, adresa de domiciliu şi actele doveditoare referitoare la existenţa drepturilor reale asupra bunului imobil expropriat. Cererea, împreună cu documentele doveditoare, originale şi/sau copii legalizate, va fi depusă în termen de 10 zile de la data aducerii la cunoştinţa publică, prin afişare la sediul consiliului local pe raza căruia se află imobilul.
(3) Dovada dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale asupra imobilelor expropriate se face prin orice mijloace de probă admise de lege, inclusiv în zonele în care se aplică Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor referitoare la cărţile funciare, cu modificările ulterioare, în funcţie de modalitatea de dobândire a drepturilor - convenţională, judiciară, legală, succesorală, înţelegând prin dobândire şi constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul unor legi speciale.
(4) La cererea comisiei prevăzute la art. 18, solicitantul are obligaţia să completeze documentaţia depusă privind calitatea de titular al dreptului real pentru care solicită despăgubirea, în termen de 15 zile de la solicitare. În caz contrar, comisia prevăzută la art. 18 va consemna într-un cont bancar deschis pe numele solicitantului despăgubirea, însă eliberarea acesteia se va face numai la data la care solicitantul îşi va dovedi dreptul, în condiţiile prezentei legi.
(5) În cazul în care titularii drepturilor reale nu depun cererea şi/sau documentele doveditoare, potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), expropriatorul va notifica acestora sumele propuse pentru plata despăgubirilor şi le va consemna într-un cont bancar deschis pe numele expropriatului. Despăgubirile vor fi eliberate în condiţiile prezentei legi.
(6) În cazul în care despăgubirile referitoare la acelaşi imobil sunt cerute în concurs sau în contradictoriu de mai multe persoane aparent îndreptăţite, despăgubirile se vor consemna pe numele tuturor, urmând să fie împărţite potrivit legii civile. Despăgubirea va fi eliberată numai titularilor drepturilor dovedite prin acte autentice şi hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau prin certificatul de moştenitor eliberat de notarul public. Eventualele litigii amână eliberarea despăgubirilor consemnate.
(7) În situaţia în care imobilele expropriate sunt proprietatea unei persoane decedate, despăgubirea se va consemna pe seama defunctului. Despăgubirile vor fi eliberate numai succesorilor care îşi vor dovedi calitatea cu certificatul de calitate de moştenitor, certificatul de moştenitor sau cu hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă.
(8) În situaţia în care imobilele expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar succesorii nu sunt cunoscuţi sau nu pot prezenta certificat de moştenitor, dacă procedura succesorală este deschisă, despăgubirea se va consemna pe seama succesiunii. În ipoteza în care procedura succesorală nu este deschisă, un reprezentant al expropriatorului este îndreptăţit să solicite informaţii asupra deschiderii succesiunii, iar suma reprezentând despăgubirile va fi consemnată într-un cont distinct, pe seama succesiunii. Despăgubirile vor fi eliberate numai succesorilor care îşi vor dovedi calitatea cu certificatul de moştenitor sau cu hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă.
(9) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, imobilele pentru care s-au formulat notificări de restituire, care fac parte din coridorul de expropriere, sunt expropriate în condiţiile prezentei legi sau, după caz, transferate în domeniul public al statului şi în administrarea autorităţilor prevăzute la art. 2.
(10) În cazul altor situaţii litigioase decât cele prevăzute la alin. (5) şi (6), sumele aferente exproprierii se consemnează pe numele persoanelor aflate în litigiu, urmând a fi plătite în condiţiile prezentei legi.
(11) La cerere, despăgubirea va fi eliberată inclusiv titularilor drepturilor reale care nu sunt de acord cu cuantumul stabilit, proporţional cu cota-parte deţinută, dacă s-a făcut dovada drepturilor reale asupra imobilului expropriat. Ulterior, în situaţia stabilirii unui cuantum superior prin hotărâre judecătorească definitivă, expropriatorul va elibera foştilor titulari ai drepturilor reale, la cerere, suma reprezentând diferenţa dintre despăgubirea stabilită de instanţa judecătorească şi despăgubirea stabilită de expropriator, proporţional cu cota-parte pe care au deţinut-o.
(12) Identificarea imobilelor expropriate, aflate în litigiu, se va face numai în sistem naţional de coordonate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."

    – Art. 20:
    "Hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii emisă în condiţiile prezentei legi se comunică solicitantului, precum şi celorlalţi titulari ori, după caz, titulari aparenţi, se afişează în extras la sediul consiliului local pe raza căruia se află situat imobilul expropriat şi în extras pe pagina proprie de internet a expropriatorului."

    – Art. 21:
    "În termen de cel mult 90 de zile de la data emiterii hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor, expropriatorul efectuează, prin transfer bancar sau numerar, plata despăgubirilor către titularii drepturilor de proprietate asupra imobilelor expropriate sau consemnarea acestora, potrivit prevederilor prezentei legi."

    – Art. 23 alin. (1):
    "(1) Cererile adresate instanţei judecătoreşti pentru stabilirea, în contradictoriu cu statul român sau cu unităţile administrativ-teritoriale, după caz, a dreptului la despăgubire pentru expropriere şi a cuantumului acesteia sunt scutite de taxa judiciară de timbru şi sunt de competenţa instanţelor de drept comun."

    16. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 - Egalitatea şi ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată, precum şi dispoziţiilor art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 1 - Protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la convenţia menţionată şi ale art. 1 - Interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 adiţional la aceeaşi convenţie.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că a mai analizat, prin decizii anterioare, constituţionalitatea prevederilor Legii nr. 255/2010, reţinând că acest act normativ conţine dispoziţii care asigură cadrul legal unitar pentru simplificarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică, proceduri care au ca rezultat exproprierea terenurilor aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice după acordarea unei juste şi, implicit, prealabile despăgubiri, stabilită pe baza raportului de expertiză realizat de un expert evaluator autorizat (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 20 din 17 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 4 aprilie 2012, precum şi Decizia nr. 44 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 1 aprilie 2021, paragrafele 13-17).
    18. De asemenea, Curtea a reţinut că Legea nr. 255/2010 reprezintă cadrul legal privind transferul dreptului de proprietate de la proprietarii afectaţi de realizarea unor obiective de interes naţional, judeţean şi local şi a unor obiective de importanţă strategică şi securitate naţională către statul român. Curtea a mai observat că, în scopul realizării acestor obiective, au fost precizate expres etapele care trebuie parcurse în cadrul procedurii de expropriere. Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 255/2010, procedura debutează cu etapa aprobării indicatorilor tehnico-economici ai lucrărilor de interes naţional, judeţean sau local, în cadrul căreia se stabilesc şi sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator, pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici. Tot în această etapă se fixează şi termenul în care aceste sume se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziţia proprietarilor de imobile [art. 5 alin. (1) din Legea nr. 255/2010]. Urmează apoi etapa consemnării acestor sume individuale reprezentând plata despăgubirii pentru imobilele care fac parte din coridorul de expropriere, precum şi afişarea listei proprietarilor imobilelor.
    19. Transferul dreptului de proprietate are loc în cea de-a treia etapă prevăzută de lege. Referitor la acest moment, Curtea a reţinut (Decizia nr. 44 din 26 ianuarie 2021, precitată, paragraful 16) că, întrucât stabilesc că transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea expropriatorului operează de drept la data emiterii actului administrativ de expropriere de către expropriator, ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii, prevederile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 255/2010 nu fac altceva decât să dea expresie dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie care impun condiţia ca exproprierea să poată fi realizată doar dacă se acordă o prealabilă despăgubire. Este evident că această condiţie este respectată prin prevederile de lege supuse controlului, de vreme ce mai întâi are loc consemnarea sumelor aferente despăgubirii într-un cont deschis pe numele expropriatorului, dar la dispoziţia proprietarilor imobilelor, şi abia ulterior acestui moment este emis actul administrativ de expropriere de către expropriator. Mai mult, decizia de expropriere este emisă numai după realizarea acordului cu privire la cuantumul despăgubirii sau în termen de 5 zile de la expirarea termenului în care acordul ar fi trebuit realizat, astfel cum prevede art. 9 alin. (1) din lege. Prin urmare, transferul dreptului de proprietate operează întotdeauna ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii, astfel încât este respectată cerinţa constituţională cu privire la caracterul prealabil al despăgubirii. Dacă în cauza de faţă, în mod concret, din cauza unor obstacole ce ţin de modul de organizare a operaţiunilor bancare, autoarea excepţiei nu a avut acces efectiv la suma consemnată în contul său, aceasta nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, ci ţine de punerea în practică a prevederilor legale, care nu poate forma obiect al controlului exercitat de Curtea Constituţională.
    20. În ceea ce priveşte criticile formulate faţă de art. 23 din Legea nr. 255/2010, generate de existenţa obligaţiei de achitare a unei taxe judiciare de timbru pentru cererile prin care i se solicită expropriatorului plata de daune-interese pentru întârzierea achitării despăgubirilor cuvenite pentru imobilele expropriate, Curtea constată că nu pot fi reţinute, fiind de competenţa instanţelor judecătoreşti calificarea cererilor în funcţie de obiectul acestora şi eventuala încadrare în excepţiile prevăzute de lege, consecutiv cu obligaţia de achitare corespunzătoare, dacă este cazul, a unor taxe judiciare de timbru.
    21. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că obligaţia plăţii taxelor judiciare de timbru, ca una dintre condiţiile sesizării legale a instanţelor judecătoreşti, este prevăzută de norme procedurale a căror adoptare, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, care are opţiunea liberă în determinarea cererilor pentru care trebuie plătite taxe judiciare de timbru, a cuantumului acestora, precum şi a părţilor care au obligaţia să le plătească, cu condiţia să nu instituie un tratament juridic diferit pentru situaţii identice. În raport cu obiectul acţiunilor sau al cererilor, cuantumul taxelor judiciare de timbru este stabilit în mod diferit, prin sume fixe, în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, şi prin cote procentuale aplicate la valoarea obiectului cererii, când acesta este evaluabil în bani.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Towers International Properties - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 43.838/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 4 lit. b) şi c), ale art. 7, ale art. 9 alin. (1), (2) şi (4), ale art. 18-21 şi ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, în redactarea anterioară modificării acesteia prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 noiembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 647 din 21 noiembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"