Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Gheorghe Marian Chiagă în Dosarul nr. 2.390/114/2018 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.138D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 3.100D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, excepţie ridicată de Denisa Tudosie în Dosarul nr. 306/109/2019 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate din dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 3.100D/2019 la Dosarul nr. 2.138D/2019. 6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. 7. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.100D/2019 la Dosarul nr. 2.138D/2019, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că se critică o omisiune legislativă, pe care Curtea nu o poate suplini, ţinând cont de prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 9. Prin încheierile din 25 iunie 2019 şi 11 octombrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 2.390/114/2018 şi, respectiv, nr. 306/109/2019, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Gheorghe Marian Chiagă şi de Denisa Tudosie în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri formulate în vederea recunoaşterii ca vechime în magistratură a perioadei în care autorii excepţiei au îndeplinit funcţia de ofiţeri de poliţie judiciară. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că legiuitorul a apreciat că, alături de anumite categorii profesionale, şi ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice pot fi numiţi în magistratură pe bază de concurs. Cu toate acestea, potrivit art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice sunt excluşi de la beneficiul calculării ca vechime în magistratură a perioadei în care au activat în această funcţie fără a exista o explicaţie, fie şi sumară, din cuprinsul căreia să rezulte ce a determinat această excludere. Se încalcă astfel prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, dispoziţiile de lege criticate fiind neconstituţionale în măsura în care nu se aplică şi ofiţerilor de poliţie judiciară cu studii superioare juridice. Arată că, deşi iniţial toţi magistraţii se află în situaţie de egalitate, pentru admiterea în profesie fiind cerută o vechime de 5 ani în diferite profesii juridice, pe parcursul desfăşurării profesiei, legea instituie o prezumţie de „necorespundere profesională“ a magistraţilor foşti ofiţeri de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, faţă de celelalte categorii profesionale asimilate magistraţilor, fiindu-le anulate toate beneficiile ce decurg din recunoaşterea vechimii în magistratură a perioadei în care au activat ca ofiţeri de poliţie. 11. Ţinând cont de faptul că, la momentul înscrierii la concursul de admitere în magistratură, toţi candidaţii au fost consideraţi egali sub aspectul profesiei şi al vechimii necesare potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, se susţine că este inechitabilă acordarea, la un moment ulterior, a unui tratament privilegiat celorlalte categorii de magistraţi. Nimic nu justifică apariţia unei diferenţieri între cele două momente din cariera unui magistrat, respectiv momentul admiterii în magistratură şi cel ulterior admiterii. 12. Este anormal ca într-un stat democratic, care ar trebui să promoveze egalitatea în drepturi şi aplicarea de tratamente nediscriminatorii diverselor categorii sociale, să fie adoptate acte normative care, fără niciun fel de justificare obiectivă şi rezonabilă, protejează numai anumite categorii socioprofesionale. A sancţiona recalificarea profesională dintr-o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii statului (ofiţer de poliţie) într-o altă funcţie ce implică tot exerciţiul autorităţii statului (magistrat) apare în mod categoric ca nerezonabil şi lipsit de proporţionalitate şi de vreo justificare obiectivă. 13. Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale arată că norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Apreciază, totodată, că prevederile art. 86 din Legea nr. 303/2004 îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate specifice conţinutului şi formei juridice a unui act normativ. Consideră că este vizată, mai degrabă, o problemă de interpretare şi aplicare a legii, iar nu una de constituţionalitate. 14. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că textul de lege criticat este constituţional, nefiind de natură să producă discriminări. Acesta prevede un tratament egal pentru toate persoanele aflate în situaţia reglementată, legiuitorul stabilind condiţiile în care activitatea desfăşurată în altă profesie decât cea de judecător sau procuror poate fi echivalată cu activitatea desfăşurată efectiv în aceste funcţii, la momentul acordării pensiei, în considerarea situaţiei specifice a unor categorii profesionale. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Avocatul Poporului precizează, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 2.138D/2019, că susţinerea reclamantului în sensul modificării textului de lege criticat, astfel încât, pe lângă funcţiile prevăzute de art. 86 din Legea nr. 303/2004, vechimea în magistratură să le fie recunoscută şi ofiţerilor de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, nu poate fi primită, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului de constituţionalitate. În consecinţă, solicitarea invocată este inadmisibilă. În plus, arată că instanţa de contencios constituţional a statuat, cu valoare de principiu, că stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept şi o obligaţie a legiuitorului (Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006) şi că stabilirea principiilor şi a condiţiilor de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului (Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007). 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul conţinut: - Art. 86: "(1) Constituie vechime în magistratură, aplicabilă şi persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) şi (2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, auditor de justiţie, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învăţământul juridic superior acreditat.(2) Constituie vechime, în sensul prezentei legi, perioada în care o persoană a exercitat funcţia de notar de stat, această vechime aplicându-se persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) - (5), precum şi foştilor notari de stat, chiar dacă la data pensionării au altă ocupaţie.“" 20. Legea nr. 303/2004 a fost ulterior abrogată prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 16 noiembrie 2022, dar textul de lege cuprins în Legea nr. 303/2004 poate forma obiect al controlului de constituţionalitate, fiind aplicabil în cauzele în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, ţinând seama de cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, care este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. 21. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie, art. 7 şi 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 7 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi Convenţie şi art. 4 din Carta socială europeană revizuită, toate referitoare la principiul egalităţii în drepturi, fără privilegii şi fără discriminări. 22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, a reţinut că vechimea în magistratură constituie temeiul acordării unor drepturi specifice acestei categorii profesionale (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 157 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 18 mai 2005). În cauza de faţă, autorii excepţiei de neconstituţionalitate critică faptul că art. 86 din Legea nr. 303/2004 nu prevede că se consideră vechime în magistratură şi perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţia de ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice. Aspectul supus controlului de constituţionalitate ţine însă de opţiunea legislativă şi de oportunitatea reglementării, care sunt atribute exclusive ale legiuitorului, în condiţiile în care instanţa constituţională nu are competenţa de a suplini conţinutul normativ al textului criticat şi, implicit, de a include activitatea desfăşurată de o persoană în calitate de ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice în sfera profesiilor/activităţilor a căror exercitare/desfăşurare se consideră vechime în magistratură, enumerate de art. 86 din Legea nr. 303/2004. 23. De altfel, Curtea a mai analizat susţineri similare, constatând că nu se critică textul de lege pentru ceea ce cuprinde, ci pentru ceea ce îi lipseşte, or, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, astfel că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 510 din 15 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 13 iulie 2006, şi Decizia nr. 264 din 9 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 14 iulie 2023). 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Gheorghe Marian Chiagă în Dosarul nr. 2.390/114/2018 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Denisa Tudosie în Dosarul nr. 306/109/2019 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
