Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 645 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 481 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 645 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 481 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 473 din 21 mai 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 481 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 944D/2023.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 26 martie 2024, în prezenţa reprezentantului Avocatului Poporului, Linda Zenovia Timofan, şi cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 25 aprilie 2024. Prin încheierile ulterioare, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, atunci când a constatat că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, respectiv pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus succesiv amânarea pronunţării pentru datele de 28 mai 2024, 18 iunie 2024, 9 iulie 2024, 17 septembrie 2024, 15 octombrie 2024 şi 7 noiembrie 2024. La termenul din data de 7 noiembrie 2024, Curtea a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    3. Cu Adresa nr. 11.275 din 21 aprilie 2023, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.635 din 21 aprilie 2023, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 481 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că, prin sintagma „ulterior intrării în corpul funcţionarilor publici, o diplomă de studii de nivel superior“, textul de lege criticat, care consacră dreptul funcţionarilor publici de a participa, în urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior, la examenul organizat pentru ocuparea unei funcţii publice într-o clasă superioară celei în care sunt încadraţi, generează discriminarea funcţionarilor publici care au dobândit o diplomă de studii anterior numirii în funcţia publică faţă de cei care au dobândit diploma ulterior.
    5. Astfel, pentru cei care nu au valorificat diploma de studii de nivel superior la numirea în funcţia publică, în sensul de a fi numiţi pe o funcţie corespunzătoare studiilor absolvite, diploma va fi considerată ca inexistentă pe întreaga perioadă cât persoana în cauză are calitatea de funcţionar public. Persoanele aflate în această situaţie care vor să promoveze în clasă nu pot beneficia de acest text de lege, ci sunt obligate să participe la un nou concurs în condiţii similare cu persoane care nu sunt funcţionari publici. Se apreciază că nevalorificarea unei diplome de studii la data numirii în funcţie atrage decăderea din dreptul de a promova în clasă, pe întreaga perioadă de exercitare a funcţiei publice, ceea ce echivalează cu o veritabilă sancţiune. Astfel, încă din momentul numirii în funcţia publică, persoana este decăzută din dreptul de promovare în clasă şi de valorificare a studiilor absolvite, fiind, practic, obligată să participe la concurs, în condiţii egale cu persoanele care nu sunt funcţionari publici, invalidându-se astfel chiar drepturile de care ar trebui să beneficieze, în calitate de funcţionar public.
    6. În aceste condiţii, textul de lege criticat, prin stabilirea unui beneficiu exclusiv pentru cei care au obţinut o diplomă de studii ulterior numirii într-o funcţie publică concomitent cu excluderea celor care au dobândit-o anterior numirii, instituie un tratament juridic diferit care echivalează cu o veritabilă discriminare, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, fiind astfel contrar principiului egalităţii în drepturi. Astfel, se instituie o discriminare, fără ca aceasta să aibă un scop legitim, şi apare ca fiind nejustificată opţiunea legiuitorului de a oferi un drept numai unora. Faptul că unele persoane au acceptat funcţii inferioare studiilor nu trebuie să echivaleze cu decăderea din dreptul de a accede la un privilegiu legal, acordat categoriei din care fac parte. De aceea, dreptul de a promova în clasă trebuie să fie acordat în egală măsură tuturor funcţionarilor publici care pot valorifica diploma de studii, indiferent de momentul obţinerii acesteia.
    7. Se mai susţine că dreptul de a participa la examenul de promovare în clasă este limitat pe criteriul datei obţinerii diplomei faţă de data momentului numirii în funcţia publică. Or, interzicerea generală a discriminării impune, pe de o parte, ca funcţionarilor publici în activitate să li se acorde posibilitatea efectivă de a-şi exercita toate drepturile instituite prin lege în favoarea lor, iar, pe de altă parte, ca niciunuia dintre ei să nu îi fie îngrădit ori negat exerciţiul acestor drepturi în considerarea apartenenţei la una dintre categoriile sugerate de criteriile de nediscriminare menţionate expres sau implicit de art. 413 alin. (2) din Codul administrativ sau de art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    8. Se arată că accesul la funcţia publică în clasa superioară este ocrotit de art. 2 şi de art. 25 lit. c) din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, precum şi de art. 21 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, fiind necesar ca acesta să fie asigurat în aceleaşi condiţii şi fără restricţii rezonabile. Astfel, excluderea celor care au dobândit diploma de studii anterior numirii în funcţie apare ca o restricţie nerezonabilă cu privire la accesul într-o funcţie publică superioară în clasă, ceea ce contravine reglementărilor internaţionale antereferite.
    9. Prin prisma celor expuse, se apreciază că reglementările internaţionale sunt mai favorabile decât cele naţionale raportat la ipoteza normativă analizată, întrucât oferă o protecţie mai ridicată cetăţenilor vizaţi de normele de drept intern, ceea ce face necesar ca în interpretarea normei legale criticate să se aplice cu prioritate reglementările internaţionale.
    10. Avocatul Poporului subliniază că în procesul de interpretare şi aplicare a legii s-a produs o îndepărtare a reglementărilor legale criticate de la scopul lor legitim, ceea ce atrage neconstituţionalitatea acestora.
    11. Potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Avocatului Poporului, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10, 32 şi 33 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 481 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, care au următorul conţinut:
    "Pentru a participa la examenul de promovare în clasă, funcţionarul public trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) să dobândească, ulterior intrării în corpul funcţionarilor publici, o diplomă de studii de nivel superior, în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea sau într-un domeniu considerat util pentru desfăşurarea activităţii de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice;."

    15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în faţa legii, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, precum şi dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea generală a discriminării, ale art. 21 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, privind dreptul de acces egal la funcţiile publice, şi ale art. 25 lit. c) din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, referitor la dreptul de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la funcţiile publice.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în esenţă, Avocatul Poporului susţine că dispoziţiile art. 481 lit. a) din Codul administrativ sunt neconstituţionale deoarece, prin sintagma „să dobândească, ulterior intrării în corpul funcţionarilor publici, o diplomă de studii de nivel superior“, textul de lege criticat stabileşte un beneficiu exclusiv pentru cei care au obţinut o diplomă de studii ulterior numirii într-o funcţie publică şi îi exclude de la vocaţia promovării într-o clasă superioară pe cei care au dobândit-o anterior numirii, instituind astfel un tratament juridic diferit ce echivalează cu o veritabilă discriminare, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă.
    17. Cu titlu introductiv, Curtea precizează că, în jurisprudenţa sa, a reţinut că soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului se face în cadrul unui control de constituţionalitate abstract, ceea ce înseamnă că Avocatul Poporului ridică o excepţie de neconstituţionalitate distinct de orice procedură judiciară, aşadar, în lipsa vreunui litigiu, el neavând de apărat vreun drept subiectiv, individual (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 90 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 3 iulie 2020, paragraful 20).
    18. În continuare, Curtea observă că dispoziţiile art. 481 lit. a) din Codul administrativ stabilesc condiţiile pe care funcţionarul public trebuie să le îndeplinească pentru a putea participa la examenul de promovare în clasă, una dintre acestea constând în dobândirea, ulterior intrării în corpul funcţionarilor publici, a unei diplome de studii de nivel superior, în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea sau într-un domeniu considerat util pentru desfăşurarea activităţii de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.
    19. Curtea reţine că aceste prevederi legale nu există izolat, astfel încât prin conţinutul lor nu pot fi disociate de întregul context normativ care reglementează atât cariera funcţionarilor publici, în ceea ce priveşte dobândirea calităţii de funcţionar public, ocuparea funcţiilor publice, precum şi promovarea funcţionarilor publici, cât şi formarea şi perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici.
    20. Astfel, Curtea observă că, potrivit art. 464 din Codul administrativ, calitatea de funcţionar public se dobândeşte prin concurs, la care poate participa orice persoană ce îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 465 [printre care şi cele de studii şi vechime în specialitate prevăzute de lege pentru ocuparea funcţiei publice - art. 465 lit. f)].
    21. În acelaşi timp, referitor la ocuparea funcţiilor publice vacante, art. 466 alin. (2) din Codul administrativ prevede că aceasta se realizează prin: a) concurs; b) modificarea raporturilor de serviciu; c) redistribuire într-o funcţie publică vacantă; d) alte modalităţi prevăzute expres de Codul administrativ. Decizia privind alegerea uneia dintre modalităţile de ocupare a funcţiilor publice prevăzute la art. 466 alin. (2) lit. a)-c) aparţine persoanei ce are competenţa de numire în funcţia publică, în condiţiile legii. De asemenea, potrivit art. 502 alin. (1) lit. g) din Codul administrativ, promovarea reprezintă una dintre modalităţile de modificare a raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici.
    22. Astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 476 din Codul administrativ, promovarea funcţionarilor publici este reglementată ca vocaţie pentru funcţionarii publici şi reprezintă modalitatea de dezvoltare a carierei prin: a) ocuparea unei funcţii publice de execuţie de grad profesional imediat superior celui deţinut; b) ocuparea unei funcţii publice de execuţie dintr-o clasă corespunzătoare studiilor absolvite; c) ocuparea unei funcţii publice din categoria înalţilor funcţionari publici vacante şi a unei funcţii publice de conducere vacante.
    23. Referitor la structurarea funcţiilor publice pe grade profesionale, Curtea observă că, potrivit art. 393 din Codul administrativ, sunt reglementate patru grade profesionale: debutant, asistent, principal, superior.
    24. Referitor la clasificarea funcţiilor publice în funcţie de nivelul studiilor necesare, Curtea observă că, potrivit art. 386 din Codul administrativ, există trei clase: a) clasa I, care cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă; b) clasa a II-a, care cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă, în perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna; c) clasa a III-a, care cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diplomă de bacalaureat.
    25. Promovarea în grad profesional şi promovarea în clasă în cadrul funcţiilor publice de execuţie nu sunt condiţionate de existenţa unui post vacant [art. 477 alin. (1) din Codul administrativ]. În particular, referitor la promovarea în clasă, autorităţile sau instituţiile publice pot organiza examen de promovare pentru funcţionarii publici care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 481 din Codul administrativ, în măsura în care apreciază că transformarea postului ocupat de funcţionarul public într-un post cu atribuţii corespunzătoare studiilor de nivel superior este utilă autorităţii sau instituţiei publice [art. 480 alin. (2) din Codul administrativ].
    26. Referitor la promovarea în clasă, Curtea reţine că aceasta reprezintă modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii publice de execuţie dintr-o clasă superioară celei în care se află funcţia publică deţinută de funcţionarul public. În consecinţă, Curtea reţine că promovarea în clasă, în cazul funcţiilor publice de execuţie, poate avea loc, în esenţă, din clasa a III-a - studii liceale -, în clasa I sau clasa a II-a - studii superioare.
    27. Promovarea într-o clasă superioară celei în care se află funcţia publică de execuţie deţinută de funcţionarul public se realizează în urma unui examen de promovare în clasă, care se organizează de către autorităţile şi instituţiile publice, cu încadrarea în fondurile bugetare alocate, prin transformarea postului ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovării examenului. În cazul promovării în clasă, dispoziţiile art. 480 alin. (3) din Codul administrativ fac referire doar la examen, nu şi la concurs, spre deosebire de ipoteza promovării în grad profesional, care se poate realiza prin concurs sau examen [a se vedea art. 478 alin. (2) din Codul administrativ].
    28. De asemenea, reţinând că organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarului public sunt, prin esenţă, în strânsă legătură cu formarea şi perfecţionarea profesională, Curtea observă că formarea şi perfecţionarea profesională ale funcţionarilor publici au un conţinut complex, fiind reglementate ca drept şi obligaţie ale acestora de a-şi îmbunătăţi în mod continuu abilităţile şi pregătirea profesională. În acest sens este instituită obligaţia autorităţilor şi instituţiilor publice de a asigura participarea pentru fiecare funcţionar public la cel puţin un program de formare şi perfecţionare profesională o dată la doi ani, organizat de Institutul Naţional de Administraţie sau de alţi furnizori de formare profesională, în condiţiile legii [art. 458 alin. (1) şi (2) din Codul administrativ].
    29. În acelaşi timp, însă, legea prevede expres că nu constituie formare şi perfecţionare profesională şi nu pot fi finanţate din bugetul de stat sau din bugetul local studiile universitare definite în condiţiile prevăzute de legislaţia specifică [art. 458 alin. (9) din Codul administrativ].
    30. În consecinţă, Curtea reţine că soluţia legislativă criticată dă expresie opţiunii legiuitorului în ceea ce priveşte reglementarea promovării în clasă în cazul funcţiilor publice de execuţie, având în vedere asigurarea dezvoltării carierei funcţionarului public. Distinct, Curtea observă însă că aceasta nu se integrează unei concepţii unitare care să fie pe deplin corelată cu normele juridice referitoare la cariera şi perfecţionarea profesională ale funcţionarilor publici şi creează un mecanism juridic atipic de ocupare a unei funcţii publice de execuţie dintr-o clasă superioară.
    31. Curtea precizează că este în competenţa legiuitorului să identifice şi să instituie soluţii legislative care să reflecte o concepţie unitară, sistematică şi coerentă asupra domeniului privind cariera funcţionarilor publici.
    32. În aceste condiţii, Curtea constată că, în concret, criticile de neconstituţionalitate formulate se circumscriu unei probleme cu caracter sistemic în ceea ce priveşte reglementarea carierei în funcţia publică, în particular, reglementarea promovării într-o clasă superioară, în cazul funcţiilor publice de execuţie, prin valorificarea unei „diplome de studii de nivel superior“, obţinută ulterior intrării în corpul funcţionarilor publici, a cărei soluţionare se află în sfera competenţei de legiferare ce aparţine Parlamentului sau legiuitorului delegat, în condiţiile art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, fără a fi de resortul contenciosului constituţional.
    33. Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa (spre exemplu, Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999) că nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica normele juridice, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv. Prin urmare, având în vedere art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 481 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), al art. 29, 32 şi 33 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 481 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Avocatului Poporului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 noiembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                     Simina Popescu-Marin


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 645 din 7 noiembrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016