Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei şi ale anexei nr. 6 la această ordonanţă de urgenţă, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei şi prin Legea nr. 357/2022 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei şi ale anexei nr. 6 la această ordonanţă de urgenţă, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei şi prin Legea nr. 357/2022 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 515 din 3 iunie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei şi ale anexei nr. 6 la această ordonanţă de urgenţă, în forma în vigoare de la 1 septembrie 2022, precum şi în forma în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2022, a dispoziţiilor art. I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei şi ale anexei nr. 2 la aceasta, atât în forma în vigoare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 357/2022 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cât şi în forma în vigoare ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 357/2022, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 21 şi a celorlalte dispoziţii din Legea nr. 357/2022 referitoare la anexa nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022, excepţie ridicată de Ground Investment Corp - S.R.L. din Bucureşti, Elektra Green Power - S.R.L. din Bucureşti, Elektra Wind Power - S.R.L. din Bucureşti, Endless Energy Production - S.R.L. din Bucureşti, respectiv de Vatech Consulting - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 661/2/2023 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi în dosarul nr. 8.946/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, care constituie obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.565D/2023 şi, respectiv, nr. 2.954D/2023.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 7 martie 2024, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea a dispus conexarea celor două dosare şi, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, a amânat pronunţarea pentru data de 10 aprilie 2024, apoi 28 mai 2024, când, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, a amânat pronunţarea pentru data de 18 iunie 2024, apoi 9 iulie 2024, când, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, a amânat pronunţarea pentru data de 11 iulie 2024, când, constatând succesiv că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, a amânat pronunţarea pentru datele de 17 septembrie 2024, 15 octombrie şi, respectiv, 7 noiembrie 2024, când a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    3. Prin încheierile din 15 şi 20 septembrie 2023, pronunţate în dosarele nr. 661/2/2023 şi, respectiv, nr. 8.946/2/2022, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei şi ale anexei nr. 6 la această ordonanţă de urgenţă, în forma în vigoare de la 1 septembrie 2022, cât şi în forma în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2022, a dispoziţiilor art. I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei şi ale anexei nr. 2 la aceasta, atât în forma în vigoare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 357/2022 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cât şi în forma în vigoare ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 357/2022, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 21 şi a celorlalte dispoziţii din Legea nr. 357/2022 referitoare la anexa nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022. Excepţia a fost ridicată de Ground Investment Corp - S.R.L. din Bucureşti, Elektra Green Power - S.R.L. din Bucureşti, Elektra Wind Power - S.R.L. din Bucureşti, Endless Energy Production - S.R.L. din Bucureşti, respectiv de Vatech Consulting - S.R.L. din Bucureşti în cauze având ca obiect, pe de o parte, soluţionarea cererii de anulare a Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.635/2022 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă şi, pe de altă parte, obligarea Ministerului Finanţelor Publice la plata de despăgubiri către autoarele excepţiei reprezentând sumele achitate de acestea în temeiul ordinului atacat, începând cu data de 1 septembrie 2022, cu titlu de contribuţie la Fondul de Tranziţie Energetică, precum şi a oricăror alte sume actualizate până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 şi ale anexei nr. 6 la aceasta contravin art. 44 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie, întrucât încalcă dreptul de proprietate privată şi realizează o expropriere de facto prin instituirea contribuţiei criticate, de vreme ce producătorii de energie electrică din surse regenerabile au obligaţia să declare şi să plătească respectiva contribuţie, deşi, pentru aceeaşi activitate, plătesc şi impozit pe profit.
    5. Se arată că este nesocotit şi principiul libertăţii economice consacrat de art. 45 din Constituţie. Acesta poate fi restrâns doar în baza unui interes legitim, cu obligaţia ca măsura să fie proporţională cu scopul vizat. Or, în cazul de faţă, nu poate fi vorba despre un caracter proporţional al măsurii de instituire a contribuţiei, cât timp statul român, prin intervenţia legislativă criticată, împiedică, practic, desfăşurarea activităţii economice a societăţilor şi obţinerea de profit. Ingerinţa statului în exercitarea libertăţii economice nu poate fi considerată ca vizând un interes legitim, din moment ce, prin contribuţia impusă în mod abuziv, se produc reale prejudicii în sarcina producătorilor de energie electrică. Ingerinţa statului în economie trebuie să privească interesul public, să respecte condiţiile de legalitate şi criteriul justului echilibru, aspecte care nu au fost întrunite în ceea ce priveşte contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică.
    6. Se susţine că se încalcă prevederile art. 45, ale art. 56 alin. (2) şi ale art. 135 din Constituţie prin nesocotirea principiilor economiei de piaţă. În acest sens, se arată că respectarea acestor principii intră, în primul rând, în sarcina statului, care are obligaţia să asigure, între altele, libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru verificarea tuturor factorilor de producţie etc. În pofida acestor obligaţii, prevederile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 intervin în limitarea concurenţei loiale, prin împovărarea producătorilor de energie electrică cu sarcina plăţii contribuţiei, fiind exceptate însă noile capacităţi de producţie, precum şi companiile care furnizează servicii publice de termie care produc energie electrică prin cogenerare, care sunt, în acest fel, favorizate. Prevederile de lege criticate creează posibilitatea eliminării de pe piaţa relevantă a acelor societăţi producătoare de energie electrică din resurse regenerabile care nu îşi vor permite plata contribuţiei, pe lângă impozitul pe profit. Aşadar, un efect principal şi imediat va fi restrângerea numărului de vânzători/producători de energie electrică şi impunerea pe piaţă doar a unui număr limitat, ceea ce va crea o concurenţă neloială în stabilirea preţurilor energiei electrice, fiind afectat, în final şi în mod direct, clientul final.
    7. Se creează implicaţii negative majore asupra accesului liber al societăţilor la exercitarea principalei lor activităţi economice, instituirea obligaţiei de plată a contribuţiei, al cărei cuantum este evident împovărător, generând premisele înregistrării unor pierderi fiscale şi, implicit, afectării activităţii acestora. Se susţine că, în realitate, contribuţia criticată este un impozit pe cifra de afaceri, ceea ce constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 56 alin. (2) din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale, neexistând nicio raţiune pentru plata a două impozite de către societăţi, respectiv impozitul pe profit şi contribuţia. În consecinţă, contribuţia nou-introdusă reprezintă de facto o dublă impozitare, autoarele excepţiei arătând că sunt obligate să plătească, pentru venitul realizat din vânzarea de energie electrică la preţuri mai mari de 450 lei/MWh, atât contribuţia prevăzută de art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 şi de art. I pct. 21 din Legea nr. 357/2022, cât şi impozitul pe profit, conform Codului fiscal.
    8. Invocă, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale din Italia nr. 10/2015, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea impozitării suplimentare stabilite în sarcina anumitor companii petroliere şi energetice, constatând existenţa unei discriminări, întrucât impozitul suplimentar era aplicat arbitrar, exclusiv anumitor companii ce operau în sectorul energiei şi hidrocarburilor, fără o justificare adecvată. Acesta se aplica pe întregul venit şi avea caracter permanent. Curtea Constituţională din Italia a admis că principiul constituţional al egalităţii nu presupune o impozitare uniformă, însă trebuie să excludă tratamente diferenţiate în mod arbitrar, disproporţionat, iraţional şi nejustificat.
    9. Autoarele excepţiei arată că, aşa cum rezultă şi din jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, aşezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situaţii identice, şi să ţină cont, în acelaşi timp, de capacitatea contributivă a contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situaţia individuală şi sarcinile sociale ale acestora (Decizia nr. 1.394 din 26 octombrie 2010).
    10. Autoarele excepţiei conchid în sensul că prevederile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 restrâng exerciţiul dreptului producătorilor de energie regenerabilă de a opera pe pieţele de energie şi creează o concurenţă neloială pe această piaţă, contrar prevederilor art. 45, ale art. 56 alin. (2) şi celor ale art. 135 din Constituţie, dreptul acestora devenind iluzoriu.
    11. Se mai susţine că prevederile legale criticate încalcă principiul securităţii juridice, la care se referă art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât modificarea bruscă a prevederilor legale, cu consecinţa instituirii obligaţiei de plată a contribuţiei, într-un cuantum deosebit de oneros, reprezintă o încălcare a principiului securităţii şi stabilităţii juridice, întrucât, prin instituirea intempestivă a obligaţiei de plată a contribuţiei, nu se vor mai putea atinge obiectivele economice planificate de societăţile autoare ale excepţiei raportat la cadrul legislativ anterior acestei intervenţii legislative. În acest sens, precizează că noua obligaţie fiscală impusă producătorilor de energie electrică din resurse regenerabile, de a plăti contribuţia asupra venitului suplimentar pentru tot ce depăşeşte un prag de vânzare de 450 lei/MWh, pentru perioada 1 septembrie 2022-31 august 2023 (respectiv până la 31 martie 2025, potrivit Legii nr. 357/2022), a intrat în vigoare la 1 septembrie 2022, orice idee de predictibilitate şi previzibilitate fiscală fiind exclusă. Se invocă, sub acest aspect, Decizia nr. 845 din 18 noiembrie 2020, prin care Curtea Constituţională a apreciat că lipsa reglementării unui termen pentru intrarea în vigoare a prevederilor care impun obligaţii noi în sarcina operatorilor economici care intenţionează să distribuie şi să comercializeze angro produse energetice, precum şi lipsa unei soluţii legislative pentru situaţia tranzitorie, care să permită destinatarilor normei să răspundă noilor cerinţe legislative, reprezintă o lipsă de previzibilitate şi o încălcare a exigenţelor constituţionale sub aspectul principiului securităţii juridice şi al principiului încrederii legitime, care impun limitarea posibilităţilor de modificare a normelor juridice şi stabilitatea regulilor instituite prin acestea.
    12. Se mai arată că, în cazul de faţă, lipseşte cu desăvârşire şi evaluarea impactului actului normativ, respectiv impactul de natură socială, economică, financiară, asupra sistemului juridic, fiind astfel ignorate prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Aşadar, statul impune pur şi simplu o nouă obligaţie fiscală/sarcină fiscală producătorilor de energie electrică din resurse regenerabile, fără să existe un veritabil studiu de impact întocmit şi aprobat, fiind încălcate prevederile art. 6 şi 31 din Legea nr. 24/2000.
    13. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, redând preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, în privinţa contribuţiei criticate, arată că legiuitorul a apreciat iniţial că această contribuţie a avut în vedere caracterul temporar al acesteia şi a vizat evitarea agravării nivelului de sărăcie energetică şi asigurarea unei mai bune funcţionalităţi a pieţei de energie şi a unui nivel înalt de protecţie a consumatorilor cu privire la practicile comerciale care ar putea aduce atingere intereselor economice ale acestora. Prin urmare, instanţa apreciază că scopurile urmărite de legiuitor sunt conforme dispoziţiilor din Constituţie, însă cu respectarea şi a celorlalte principii de ordin constituţional, referitoare la egalitatea în faţa legii, la echitatea economică şi, totodată, la previzibilitatea impunerii fiscale, dar şi a principiilor rezultate din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi, respectiv a Curţii de Justiţiei a Uniunii Europene, cu privire specială asupra regulilor aplicabile într-o piaţă concurenţială a energiei electrice, toate aceste aspecte vizând, în esenţă, verificarea proporţionalităţii dintre scopurile urmărite de legiuitor şi interesele private ale operatorilor care activează pe această piaţă, dar şi faptul că o astfel de contribuţie a fost stabilită iniţial prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, aprobată ulterior printr-o lege, ca act al Parlamentului, având natura restrângerii unor drepturi, efectele acesteia fiind justificate de urgenţa atingerii acestor scopuri. Astfel, urgenţa adoptării acestora urmează să fie verificată prin raportare la mijloacele adoptate de către legiuitor în vederea atingerii scopurilor declarate la instituirea acestei contribuţii, aspecte care însă impun analizarea mecanismului propus în acest sens, prin stabilirea unor exceptări succesive de la obligativitatea acestei contribuţii, precum şi a capacităţii acestor măsuri de a atinge efectiv rezultatele preconizate în acest sens.
    14. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile apărătorilor autoarelor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit încheierilor de sesizare, următoarele dispoziţii legale:
    - Art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 22 martie 2022, care a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 1 septembrie 2022) şi prin Legea nr. 357/2022 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1198 din 13 decembrie 2022, în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2022). Art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, în forma iniţială, prevedea că: „În perioada de aplicare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică calculat conform metodologiei prezentate în anexa nr. 6 se impozitează cu 80%.“ Art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022, prevedea că: „Începând cu data de 1 septembrie 2022, pe perioada de aplicare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, producătorii de energie electrică, entităţile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfăşoară activitatea de trading şi agregatorii care tranzacţionează cantităţi de energie electrică şi/sau gaze naturale pe piaţa angro plătesc o contribuţie la Fondul de Tranziţie Energetică, stabilită în conformitate cu prevederile metodologiilor prevăzute în anexa nr. 6 şi anexa nr. 6.1.“ În forma actuală, au fost adăugaţi, printre cei obligaţi la plata acestei contribuţii, şi partenerii din contractele financiare de asigurare a riscurilor (contracte de hedging) ai producătorilor de energie electrică. Art. 15 alin. (2), în forma iniţială, prevedea că nu le sunt aplicabile prevederile alin. (1), nefiind, aşadar, obligate la plata impozitului de 80%, capacităţilor de producţie puse în funcţiune după data de 1 aprilie 2022. Ulterior, reperul temporal a fost modificat la data 1 septembrie 2022 fiind raportat la plata contribuţiei nou-reglementate, pentru ca în redactarea actuală să revină la data de 1 aprilie 2022, fiind, totodată, exceptate şi companiile care furnizează servicii publice de termie care produc energie electrică prin cogenerare. Art. 15 alin. (3) - (12), în redactarea actuală, cuprinde reguli procedurale aplicabile în vederea plăţii contribuţiei criticate, după cum urmează:
    "(3) Contractele bilaterale încheiate pe piaţa angro prin negociere directă se raportează [la] Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei de către părţile contractante în termen de 2 zile lucrătoare de la data încheierii.
(4) Contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică se calculează, se declară şi se plăteşte de către vânzător lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează.
(5) Sumele reprezentând contravaloarea contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică se plătesc într-un cont distinct de disponibil în lei deschis la unităţile Trezoreriei Statului din cadrul organelor fiscale centrale competente, codificat cu codul de identificare fiscală al plătitorului.
(6) În primele 3 zile lucrătoare ale fiecărei luni, sumele încasate în contul prevăzut la alin. (5) se virează de unităţile Trezoreriei Statului într-un cont distinct de disponibil în lei deschis pe numele Ministerului Finanţelor deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, denumit «Fondul pentru Tranziţie Energetică».
(7) La solicitarea Ministerului Energiei şi Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, se autorizează Ministerul Finanţelor să majoreze, veniturile bugetului de stat, la o poziţie distinctă, precum şi creditele de angajament şi creditele bugetare prevăzute în bugetele acestora, în limita sumelor disponibile în soldul contului prevăzut la alin. (6), pentru plata compensărilor prevăzute de prezentul articol.
(8) Sumele cu care au fost majorate veniturile bugetului de stat conform prevederilor alin. (6) se virează de Ministerul Finanţelor din contul prevăzut la alin. (5) în conturile de venituri bugetare prevăzute la alin. (6) codificate cu codul de identitate fiscală ale Ministerului Energiei şi Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, după caz.
(9) Se autorizează Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale să detalieze influenţele aprobate potrivit alin. (7) în buget şi în anexele la acesta şi să le comunice Ministerului Finanţelor, în termen de 5 zile lucrătoare de la majorarea bugetului.
(10) Până la data de 22 decembrie a anului bugetar, sumele rămase neutilizate determinate ca diferenţă între veniturile încasate potrivit alin. (7) şi plăţile efectuate se virează de către Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale din contul de venituri ale bugetului de stat în care au fost încasate în contul de disponibil prevăzut la alin. (6).
(11) Sumele rămase disponibile la finele anului în contul prevăzut la alin. (6), inclusiv sumele virate potrivit alin. (10), se utilizează în anul următor în baza mecanismului prevăzut la alin. (7).
(12) Sumele aflate în conturile prevăzute la alin. (5) şi (6) nu sunt purtătoare de dobândă şi nu sunt supuse executării silite."
    Articolul 15 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 a fost abrogat prin Legea nr. 357/2022. Acesta prevedea următoarele:
    "(13) Pentru orice tip de tranzacţii de vânzare de energie electrică la export sau livrare intracomunitară de pe teritoriul României persoanele prevăzute la alin. (1) contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică (C) se determină astfel:
    C = (P_mt - P_a) x Q_t x 100%, unde:
    Q_t - cantitatea de energie tranzacţionată la export sau livrată intracomunitar;
    P_mt - preţul mediu de tranzacţionare a energiei pe PZU din ziua anterioară tranzacţiei;
    P_a - preţul de achiziţie"

    – Anexa nr. 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, în forma în vigoare de la 1 septembrie 2022 (adică astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022) şi în forma în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2022 (adică astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 357/2022), intitulată „Modul de calcul al venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferenţa dintre venitul net mediu lunar unitar de vânzare a energiei electrice tranzacţionate şi preţul de 450 de lei/MWh“, prezintă scopul pe care şi-l propune metodologia de stabilire a preţului lunar de vânzare a energiei electrice şi de stabilire a venitului suplimentar (secţiunea 1, adică art. 1 şi 2 din anexa criticată), domeniul de aplicare (secţiunea 2, adică art. 3 şi 4), termenii utilizaţi (secţiunea 3, art. 5) şi explică modul de calcul al preţului lunar de vânzare a energiei electrice şi al venitului lunar suplimentar (secţiunea 4, art. 6-9).
    – Art. I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022. Acesta este textul care modifică prevederile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022. Ţinând cont de prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora „dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“, şi în cauza de faţă referirea se va face chiar la art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, mai sus redat.
    – Anexa nr. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022. În redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 357/2022, adică între 1 septembrie 2022 (data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022) şi 16 decembrie 2022 (data intrării în vigoare a Legii nr. 357/2022), anexa respectivă era denumită „Modul de calcul al contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică datorate de producătorii de energie electrică“ şi corespunde ideatic anexei nr. 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, mai sus sintetizată. În temeiul aceluiaşi art. 62 din Legea nr. 24/2000, referirea se va face, în realitate, chiar la anexa nr. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022. În forma ulterioară intrării în vigoare a aceleiaşi legi (adică ulterior datei de 16 decembrie 2022), noua denumire a anexei este „Modul de calcul al contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică datorate de producătorii de energie electrică pentru activitatea de producţie/entităţile agregate“, conţinutul său normativ fiind similar cu forma anterioară, dar adaptat în mod corespunzător prin adăugarea sintagmei „pentru activitatea de producţie/ entităţile agregate“.
    – Art. I pct. 21 din Legea nr. 357/2022 modifică art. 15 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, astfel că, aplicând regula statuată de art. 62 din Legea nr. 24/2000, mai sus amintită, referirea va fi făcută direct la art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022.
    – Celelalte dispoziţii din Legea nr. 357/2022 referitoare la anexa nr. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022. Acelaşi raţionament întemeiat pe prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 justifică referirea directă la anexa nr. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 şi prin Legea nr. 357/2022.

    19. În concluzie, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 şi ale anexei nr. 6 la aceasta, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 şi prin Legea nr. 357/2022.
    20. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta referitoare la securitatea şi stabilitatea juridică, art. 44 alin. (1) - (3) privind dreptul de proprietate privată, art. 45 - Libertatea economică, art. 56 alin. (2) - contribuţii financiare, art. 135 - Economia şi art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în considerarea situaţiei internaţionale şi a crizei economice şi energetice existente la nivel mondial, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 din 5 octombrie 2021, s-a reglementat, pentru perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022, o schemă de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale pentru anumite categorii de clienţi finali. Prin Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 29 octombrie 2021, sa stabilit că venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferenţa dintre preţul mediu lunar de vânzare al energiei electrice şi preţul de 450 lei/MWh se impozitează cu 80%, exceptându-se producătorii de energie electrică pe bază de combustibili fosili, inclusiv cogenerare.
    22. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 (din care fac parte prevederile criticate în cauza de faţă) a fost reglementat un impozit de 80% pe venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică, pe perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, iar, ulterior, acest impozit a fost înlocuit cu o contribuţie la Fondul de Tranziţie Energetică, stabilită în conformitate cu prevederile metodologiilor prevăzute în anexele nr. 6, 6.1 şi 6.2. Totodată, art. 15 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 exceptează capacităţile de producţie puse în funcţiune după data de 1 aprilie 2022, precum şi companiile care furnizează servicii publice de termie care produc energie electrică prin cogenerare.
    23. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale impune ca plata contribuţiilor să se facă în acelaşi mod de către toţi contribuabilii, prin excluderea oricărui privilegiu sau oricărei discriminări, astfel ca, la venituri egale, contribuţia să fie aceeaşi (Decizia nr. 258 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 21 mai 2010). De asemenea, impunerea în sine, aşadar, orice sarcină fiscală, este grefată pe dreptul de proprietate al contribuabilului şi acest drept nu trebuie să fie afectat în substanţa sa; este necesar ca modul în care este reglementată contributivitatea fiscală să asigure un echilibru între dreptul de proprietate al contribuabilului şi dreptul statului de a impune taxe şi impozite (Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 22 decembrie 2020).
    24. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, în jurisprudenţa sa, că perceperea taxelor şi a impozitelor reprezintă, în principiu, o ingerinţă în dreptul de proprietate privată garantat de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea Hotărârea din 4 noiembrie 2013, pronunţată în Cauza N.K.M. împotriva Ungariei, paragraful 56).
    25. În cauza de faţă, măsura impunerii obligaţiei de achitare a contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică în sarcina producătorilor de energie electrică şi entităţilor agregate de producere a energiei electrice, indiferent de sursa acesteia, este de natură să afecteze dreptul de proprietate privată al acestor operatori, întrucât determină o privare de bunuri, prin intermediul contribuţiei aplicate, în condiţiile în care deja există în sarcina lor obligaţia legală de a plăti impozitul pe profitul realizat, potrivit Codului fiscal. Curtea reţine în acest sens că, prin Decizia nr. 46 din 1 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 20 martie 2018, a examinat prevederile Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale şi a constatat conformitatea acestora cu prevederile Constituţiei, dar unul dintre argumentele esenţiale acolo reţinute a fost că impozitul respectiv se aplică la diferenţa dintre profitul obţinut de operatorii economici nominalizaţi în ordonanţă în urma vânzării gazelor naturale la un preţ stabilit pe piaţa liberă şi cel pe care l-ar fi obţinut în condiţiile pieţei reglementate, din care se scad valoarea redevenţelor deja plătite, precum şi valoarea investiţiilor efectuate.
    26. Totodată, Curtea s-a pronunţat în sensul că profitul contabil al unei entităţi economice vizează lato sensu un element al patrimoniului acesteia, astfel că intră în sfera de protecţie a dreptului de proprietate privată, prin Decizia nr. 250 din 27 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 17 august 2023, paragraful 29. Prin aceeaşi decizie a făcut referire la jurisprudenţa prin care a statuat că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituţie, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul şi limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate şi atributele acestuia şi se instituie în vederea apărării intereselor sociale şi economice generale sau pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale altor persoane, esenţial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (Decizia nr. 382 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 10 iulie 2019, paragraful 30). De asemenea, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, Curtea a statuat că în temeiul art. 44 din Constituţie, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.
    27. Curtea urmează să analizeze, aşadar, în ce măsură ingerinţa etatică asupra dreptului de proprietate privată prin instituirea contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică pe care trebuie să o achite anumite entităţi care activează în domeniul energiei reprezintă o limitare rezonabilă, care să nu fie disproporţionată în raport cu scopul urmărit de legiuitor. În consecinţă, va efectua testul de proporţionalitate structurat în jurisprudenţa sa, prin care se verifică dacă măsura luată este adecvată - capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară - indispensabilă pentru îndeplinirea scopului şi proporţională - asigură justul echilibru între interesele concurente pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit (a se vedea în acest sens Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, paragraful 28, sau Decizia nr. 726 din 13 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 31 mai 2024, paragraful 43).
    28. Principiul proporţionalităţii impune ca actele instituţiilor să nu depăşească limitele a ceea ce este adecvat şi necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, prin aceasta înţelegânduse că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puţin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporţionate în raport cu scopurile urmărite (a se vedea şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 5 mai 1998, pronunţată în Cauza C-157/96 National Farmers’ Union şi alţii). În acest context, astfel cum s-a reţinut în mod constant şi în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (a se vedea Hotărârea din 13 decembrie 1979, pronunţată în Cauza C-44/79 Hauer împotriva Land Rheinland-Pfalz, paragraful 15), ţinând cont de tradiţiile constituţionale comune statelor membre, măsurile şi restricţiile impuse de autorităţile publice trebuie să răspundă efectiv unor obiective de interes general urmărite de comunitate şi să nu afecteze în mod disproporţionat drepturile şi interesele legitime ale destinatarului (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 320 din 12 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 iulie 2021, paragraful 31, Decizia nr. 295 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 10 iunie 2022, paragraful 179, sau Decizia nr. 726 din 13 decembrie 2023, precitată, paragraful 44).
    29. În vederea realizării testului de proporţionalitate, Curtea constată că măsura criticată urmăreşte un scop legitim, fiind concepută în spiritul prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituţie, care consacră caracterul de stat social al statului român, în virtutea căruia acesta trebuie să fie permanent preocupat de bunăstarea economică şi socială a cetăţenilor săi. Preambulul ordonanţei de urgenţă face referire la faptul că operatorii economici s-au confruntat, pe perioada stării de alertă instituite pentru prevenirea şi combaterea pandemiei de COVID-19, cu probleme determinate de existenţa unor restricţii, întreruperea activităţii, scăderea cifrei de afaceri, care au diminuat posibilitatea acestora de a suporta costurile suplimentare determinate de creşterea preţului pe pieţele de energie. Sunt, de asemenea, subliniate importanţa „asigurării în plan economic şi social a unui nivel ridicat de protecţie a vieţii, sănătăţii şi securităţii consumatorilor, precum şi necesitatea garantării dreptului acestora cu privire la implementarea măsurilor de sprijin stabilite prin norme de nivel primar în scopul asigurării unei mai bune funcţionalităţi a pieţei de energie şi a unui nivel înalt de protecţie a consumatorilor cu privire la practicile comerciale, ce pot aduce atingere intereselor economice ale acestora, printr-o protecţie sporită a consumatorilor“. Curtea constată că legiuitorul are competenţa de a reglementa diverse situaţii într-un mod care să corespundă nevoilor sociale existente la un moment dat, luând în considerare beneficiul public generat de asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a vieţii, sănătăţii, securităţii şi intereselor economice ale consumatorilor.
    30. În ceea ce priveşte caracterul adecvat al măsurii, Curtea apreciază că impunerea obligaţiei de achitare a contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică este capabilă, în abstract, să îndeplinească scopul legitim urmărit. Curtea observă însă caracterul deosebit de oneros al acestei contribuţii, al cărei cuantum este foarte ridicat, fiind fixat la întregul venit suplimentar obţinut peste plafonul de 450 lei/MWh, iar ulterior de 400 lei/MWh, preţ de referinţă stabilit ca atare prin lege. Cu alte cuvinte, întregul venit suplimentar obţinut de producătorii de energie electrică pentru activitatea de producţie/entităţile agregate care depăşeşte nivelul menţionat reprezintă contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică. Un asemenea cuantum constituie o ingerinţă a statului care depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea scopului legitim urmărit. Dacă instituirea unui preţ de referinţă este acceptabilă, Curtea reţine că venitul suplimentar obţinut pe pieţele de electricitate de producătorul de energie electrică/entitatea agregată din producţia proprie şi/sau transferată din portofoliul de producţie în cel de furnizare nu poate forma obiectul unei măsuri echivalente confiscării, astfel că statul trebuie să stabilească un mecanism de reglare a pieţei care să permită susţinerea rolului său de stat social într-un mod în care să nu anihileze dreptul de proprietate privată. Parlamentul avea obligaţia să adopte o reglementare prin care să se realizeze cu aceeaşi eficienţă scopul legitim urmărit şi care să nu impieteze într-o măsură atât de severă asupra veniturilor operatorilor economici antereferiţi, ceea ce duce la concluzia că textele de lege criticate nu satisfac exigenţele testului ingerinţei minime asupra dreptului de proprietate (cu privire la testul ingerinţei minime a se vedea Decizia nr. 597 din 15 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 9 octombrie 2020, paragraful 25). Ca atare, intervenţia etatică trebuie să fie caracterizată de o gradualitate şi de o corectă dozare a sarcinilor fiscale sau a măsurilor cu efect echivalent, neputându-se, în niciun caz, justifica o limitare a unui drept fundamental la cel mai ridicat nivel posibil.
    31. Pentru îndeplinirea obligaţiei sale de a-şi respecta caracterul social consacrat prin art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, este normal ca statul să se preocupe de protecţia populaţiei şi a categoriilor de consumatori faţă de sărăcirea energetică la care se face referire în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022. Pentru acordarea unor măsuri de protecţie socială, statul trebuie să elaboreze mecanisme care să pună în valoare rolul său în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor de trai, fără să defavorizeze însă, în mod nejustificat, anumite subiecte de drept şi fără să plaseze o serie de entităţi private sub povara unor responsabilităţi fiscale exagerate.
    32. Din această perspectivă, Curtea constată şi nesocotirea exigenţei proporţionalităţii măsurii impuse prin prevederile legale criticate, care nu este aptă să asigure un just echilibru între interesele concurente, pentru a putea fi considerată corespunzătoare scopului urmărit. Astfel, Curtea apreciază că prin stabilirea contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică în cuantumul rezultat din dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate a fost depăşită cerinţa privitoare la caracterul rezonabil al limitării dreptului de proprietate, creându-se o situaţie inechitabilă anumitor entităţi care activează în domeniul energiei electrice. Cu alte cuvinte, reglementarea analizată nu a reuşit să identifice punctul de echilibru ce trebuie să existe între interesul statului, privit din perspectivă socială, şi interesele private aflate în joc, respectiv realizarea veniturilor/profitului de către entităţile economice aflate pe o piaţă concurenţială. Mai mult, deşi producătorii de energie electrică din resurse regenerabile fac investiţii importante în crearea, dezvoltarea şi exploatarea capacităţilor lor producţie, aceste costuri nu sunt avute în vedere la calculul contribuţiei instituite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, iar ordonanţa de urgenţă menţionată nu precizează dacă sumele determinate şi plătite conform acestei reglementări reprezintă o cheltuială deductibilă din perspectiva impozitului pe profit.
    33. Curtea reţine că legiuitorul este competent să reglementeze contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică într-un cuantum ridicat, însă, în acelaşi timp, are obligaţia constituţională să recurgă la o dimensionare corespunzătoare a acestuia şi, astfel, să nu depăşească ceea ce este necesar pentru atingerea scopului legitim urmărit şi să păstreze un raport rezonabil între acestea, în concordanţă cu principul est modus in rebus. În aceste condiţii, cuantumul contribuţiei menţionate, ţinând seama de exigenţele echilibrării intereselor concurente, se raportează la o valoare minimă ce poate depăşi 50% şi o valoare maximă care nu poate fi egală cu 100% din cuantumul venitului asupra căruia poartă. În caz contrar, deşi contribuţia în sine urmăreşte un scop legitim, o excesivitate în privinţa cuantumului acestei contribuţii estompează caracterul său distributiv sau de reechilibrare, aceasta convertindu-se într-o veritabilă măsură de confiscare/naţionalizare a însuşi venitului asupra căruia poartă, respectiv a întregului venit suplimentar obţinut peste plafonul de 450 lei/MWh, iar ulterior de 400 lei/MWh, după caz, ceea ce este neconstituţional (cu privire la obligaţia statului de a identifica punctul de echilibru între interesele concurente, a se vedea Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, Decizia nr. 415 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 12 septembrie 2018, Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie 2020, şi Decizia nr. 431 din 23 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 noiembrie 2020).
    34. Colectarea acestei contribuţii, în cuantumul stabilit prin normele criticate, echivalează astfel cu privarea persoanelor juridice vizate de o parte semnificativă din profitul realizat, nesocotind şi dispoziţiile art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 56 alin. (2) din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale.
    35. În ceea ce priveşte invocarea art. 45 şi a art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie, Curtea reţine că aceasta a fost făcută de societăţi producătoare de energie din surse regenerabile, acestea, în calitate de autoare ale excepţiei, criticând includerea lor în categoria generică de societăţi producătoare de energie plătitoare ale contribuţiei.
    36. În jurisprudenţa sa (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 230 din 14 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 5 aprilie 2007, sau Decizia nr. 205 din 30 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 4 octombrie 2017), Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că libertatea comerţului reprezintă o cerinţă fundamentală a economiei de piaţă, care se concretizează în participarea neîngrădită a comercianţilor la schimburile de mărfuri şi servicii. Totodată, concurenţa presupune o confruntare loială între comercianţii care acţionează pe acelaşi segment de piaţă şi care oferă consumatorilor produse similare, iar în scopul creării cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, statul trebuie să susţină o politică concurenţială corectă, aceasta jucând un rol esenţial în facilitarea liberei circulaţii a mărfurilor, în stimularea iniţiativei participanţilor la activitatea de comerţ, realizând şi funcţia de garanţie a unei economii de piaţă.
    37. Curtea observă că tratamentul fiscal aplicat societăţilor din domeniul producerii energiei, în funcţie de sursele de energie pe care le exploatează sau le utilizează, poate fi diferit în considerarea tehnologiilor novatoare, din surse regenerabile, mai puţin poluante, pe care acestea le implică şi care necesită o susţinere temporară pentru a se dezvolta în concordanţă cu obiectivele fundamentale ale strategiei energetice naţionale. Totuşi, în măsura în care se realizează o echilibrare în timp a veniturilor şi a costurilor angajate de astfel de societăţi exceptate, menţinerea unui tratament fiscal diferit trebuie reevaluată pentru a nu conduce la încălcarea egalităţii de tratament a operatorilor economici care funcţionează în aceleaşi coordonate economice, pe o piaţă concurenţială. Ca atare, legiuitorul are o anumită marjă de apreciere atunci când evaluează această egalizare de poziţie pe piaţa energiei electrice, ceea ce nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune stabilirea unor condiţii previzibile pentru desfăşurarea activităţii operatorilor economici şi a tratamentului fiscal la care sunt supuşi într-un interval de timp determinat. În cauza de faţă, Curtea constată că măsura criticată, prin amploarea acesteia, nu ţine seama de particularităţile pe care le implică producţia de energie din surse regenerabile şi, totodată, descurajează producţia de energie din aceste surse. Astfel, aplicarea în privinţa acestor producători a unei contribuţii într-un cuantum de 100% asupra venitului suplimentar încalcă art. 45 şi art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie.
    38. Totodată, Curtea observă că, în condiţiile în care autoare ale excepţiei sunt societăţi producătoare de energie din surse regenerabile, prin transformarea energiei solare şi a celei eoliene în energie electrică, o asemenea măsură are ca efect descurajarea producţiei de energie electrică „verde“, din surse regenerabile, al căror impact negativ asupra mediului este mult mai redus decât al celor convenţionale, tradiţionale, bazate pe combustibilii fosili, a căror utilizare generează o poluare ridicată. În acest fel, este pusă în pericol tranziţia spre energia „verde“, care reprezintă un obiectiv crucial al Uniunii Europene, în ansamblul său. Sub acest aspect, Curtea reţine că, în preambulul Regulamentului (UE) 2019/943 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piaţa internă de energie electrică, la pct. (7), se arată că, pentru o decarbonizare eficace şi la cele mai mici costuri, viitorul sistem electroenergetic trebuie să încurajeze eficienţa energetică, iar realizarea pieţei interne a energiei prin integrarea eficace a energiei din surse regenerabile poate stimula investiţiile pe termen lung şi poate contribui la realizarea obiectivelor uniunii energetice şi ale cadrului de politici privind clima şi energia pentru 2030, astfel cum s-a stabilit în comunicarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 intitulată „Un cadru pentru politica privind clima şi energia în perioada 2020-2030“ şi cum s-a aprobat în concluziile adoptate de Consiliul European la reuniunea sa din 23 şi 24 octombrie 2014.
    39. Curtea conchide că este, fără îndoială, absolut necesară adoptarea unor măsuri a căror finalitate să fie protejarea populaţiei de efectele negative pe care variate evenimente care afectează mediul economic la nivel naţional şi internaţional le pot avea asupra preţurilor la energie electrică, fluctuaţiile acestora putând antrena grave consecinţe în ceea ce priveşte nivelul de trai al întregii populaţii. Statul are obligaţia să prevină sau, după caz, să contracareze prin măsuri legislative asemenea rezultate negative, fiind singurul în măsură să găsească soluţii care să asigure bunăstarea populaţiei, inclusiv prin combaterea riscului sărăcirii energetice, menţionat în preambulul ordonanţei de urgenţă supuse controlului de constituţionalitate. Dar măsurile luate în acest scop trebuie astfel elaborate încât să nu determine ruperea justului echilibru dintre interesele concurente, ci să fie proporţionale cu scopul legitim urmărit.
    40. Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea subliniază că neconstituţionalitatea constatată are în vedere caracterul disproporţionat al cuantumului contribuţiei datorate de producătorii de energie electrică pentru venitul suplimentar obţinut din activitatea de producţie/entităţile agregate, şi nu neconstituţionalitatea în sine a contribuţiei menţionate. Faptul că legiuitorul delegat nu a apreciat în mod rezonabil, din perspectiva art. 44 din Constituţie, echilibrul care trebuie să caracterizeze interesele aflate în joc, şi anume interesul public, constând în protejarea populaţiei de turbulenţele existente pe piaţa energiei electrice, şi cel privat, al celor a căror activitate generează această contribuţie, nu echivalează cu eliminarea în sine a contribuţiei, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la ruperea justului echilibru în favoarea interesului privat al producătorilor de energie electrică/entităţilor agregate.
    41. Curtea, ţinând seama de faptul că nu este legiuitor pozitiv, nu are competenţa să stabilească ea însăşi punctul de echilibru dintre cele două interese concurente. Ca atare, legiuitorului originar sau delegat, după caz, îi revine obligaţia constituţională să stabilească din punct de vedere normativ, în cele 45 de zile prevăzute de art. 147 alin. (1) din Constituţie, atât cuantumul contribuţiei concordant cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care poate depăşi 50% din venitul suplimentar, dar care nu poate atinge valori care ar califica măsura drept una echivalentă confiscării, cât şi un mecanism şi un termen rezonabil de restituire/compensare ulterioară a diferenţelor dintre sumele calculate şi plătite cu titlu de contribuţie în condiţiile dispoziţiilor legale neconstituţionale şi cele ce vor fi calculate cu acelaşi titlu prin stabilirea noului cuantum al contribuţiei. Acest mecanism va viza exclusiv prestaţiile producătorilor de energie electrică/entităţilor agregate aferente perioadei cuprinse între data de 1 septembrie 2022 şi data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va avea în vedere şi eventualele sume plătite acestor beneficiari cu titlu de compensări, potrivit mecanismului prevăzut la art. 15 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022. În ipoteza în care legiuitorul originar sau delegat nu intervine în cele 45 de zile stabilite de art. 147 alin. (1) din Constituţie, reglementările constatate neconstituţionale referitoare la contribuţie îşi vor înceta efectele juridice.
    42. Curtea precizează că, în conformitate cu jurisprudenţa sa, sub aspectul aplicării în timp a deciziei, despăgubirile se plătesc numai producătorilor de energie electrică/entităţilor agregate care au invocat excepţia de neconstituţionalitate anterior publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum şi celor care au cauze pe rolul instanţelor judecătoreşti având ca obiect restituirea sumelor de bani aferente contribuţiei plătite până la data publicării deciziei (cu privire la efectele deciziilor Curţii Constituţionale a se vedea Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016).
    43. În fine, Curtea reaminteşte că, de la data publicării, deciziile pe care le pronunţă sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept, atât în ceea ce priveşte dispozitivul, cât şi considerentele pe care acesta se sprijină.
    44. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ground Investment Corp - S.R.L. din Bucureşti, Elektra Green Power - S.R.L. din Bucureşti, Elektra Wind Power - S.R.L. din Bucureşti, Endless Energy Production - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 661/2/2023 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Vatech Consulting - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.946/2/2022 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei şi ale anexei nr. 6 la această ordonanţă de urgenţă, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei şi prin Legea nr. 357/2022 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, sunt neconstituţionale.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 noiembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 640 din 7 noiembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"