Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 640 din 15 octombrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1), ale art. 93 alin. (5) şi ale art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 157 alin. (4) din Codul penal
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 640 din 15 octombrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1), ale art. 93 alin. (5) şi ale art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 157 alin. (4) din Codul penal     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 640 din 15 octombrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1), ale art. 93 alin. (5) şi ale art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 157 alin. (4) din Codul penal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1036 din 24 decembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1), ale art. 93 alin. (5) şi ale art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 157 alin. (4) din Codul penal, excepţie ridicată de Constantin Costescu în Dosarul nr. 3.323/291/2015/a4 al Curţii de Apel Bacău - Secţia penală, cauze minori şi familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.946D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens reţine că art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală se aplică, deopotrivă, subiecţilor de drept aflaţi în situaţii similare, fiind o normă de procedură care nu încalcă drepturile fundamentale invocate de autor. Solicită menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 14 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.323/291/2015/a4, Curtea de Apel Bacău - Secţia penală, cauze minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1), ale art. 93 alin. (5) şi ale art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 157 alin. (4) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Constantin Costescu în soluţionarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman, inculpatul Constantin Costescu, partea civilă Societatea Human Systems - S.R.L. şi Elena Costescu împotriva Sentinţei nr. 92 din 4 aprilie 2017 a Judecătoriei Roman.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că a fost trimis în judecată pentru săvârşirea a trei infracţiuni de gestiune frauduloasă, în condiţiile în care, în calitate de administrator al societăţilor Human Systems - S.R.L., Rofarm - S.R.L. şi Eurofarm - S.R.L., a gestionat în mod fraudulos interesele persoanelor juridice, încheind acte juridice vădit defavorabile cu scopul diminuării activului şi pasivului acestora. Arată, totodată, că în cauza penală au fost desemnaţi un curator şi un avocat din oficiu, acţiunea penală şi civilă fiind pornită din oficiu, fără a fi interpelat avocatul din oficiu sau curatorul dacă înţelege să formuleze plângere prealabilă. De asemenea, deşi în cauză a fost desemnat un curator -Management Cont - S.R.L. - în vederea apărării părţii civile, Societatea Human System - S.R.L., acesta nu a fost convocat pentru a formula cerere de constituire de parte civilă, procurorul convocând avocatul din oficiu în acest sens. Susţine că, în conformitate cu normele legale, curatorul special are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal. Aşa încât, în aceste condiţii, consideră că cererea de constituire ca parte civilă formulată de avocatul din oficiu este făcută de o persoană fără calitate procesuală şi în lipsa unui mandat legal. Mai mult, arată că, deşi exista desemnat un curator pentru partea civilă, Societatea Human System - S.R.L., în faţa instanţei, a fost desemnat un alt avocat din oficiu pentru persoana vătămată şi pentru partea civilă şi în faţa instanţei de apel. Susţine că desemnarea avocaţilor din oficiu, chiar şi în faţa instanţei de apel, pentru a reprezenta partea civilă, în baza art. 20 şi art. 93 alin. (5) din Codul de procedură penală, reprezintă o încălcare a drepturilor părţii civile, respectiv ale curatorului desemnat deja de către instanţă. Susţine că, în cauză, începând cu luna august 2015, persoana în măsură să formuleze acţiunea civilă şi plângerea prealabilă sau să reprezinte partea vătămată, precum şi partea civilă este curatorul, în calitate de reprezentant al persoanei vătămate, situaţie care face să fie inaplicabile atât dispoziţiile legale privind desemnarea avocatului din oficiu, cât şi cele privitoare la art. 157 alin. (4) din Codul de procedură penală referitoare la posibilitatea procurorului de a pune în mişcare acţiunea penală din oficiu. Arată că aceleaşi considerente sunt valabile şi în cazul acţiunii civile, iar nu doar pentru plângerea prealabilă, numirea avocatului din oficiu, în baza art. 93 alin. (5) din Codul de procedură penală, şi constituirea de parte civilă formulată de acesta, fiind posibile printr-o interpretare exagerată a textului de lege citat, bazată pe lipsa de predictibilitate a textului de lege, care nu prevede şi cazurile în care partea civilă, persoana vătămată sau partea responsabilă civilmente are deja desemnat un curator, în baza art. 58 din Codul de procedură penală.
    6. Apreciază că dispoziţiile criticate ar trebui completate cu următoarele precizări referitoare la constituirea ca parte civilă, precum şi cu privire la noţiunile de reprezentant legal al persoanei vătămate, după cum urmează: „în situaţia în care partea civilă este reprezentată de un curator desemnat, prevederile art. 93 alin. (5) devin inaplicabile pe latura civilă şi, totodată, organul de urmărire penală cheamă curatorul desemnat şi îl întreabă dacă înţelege să se constituie ca parte civilă, ţinând cont că un curator special are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal“; „în situaţia numirii unui curator sau avocat din oficiu pentru persoana juridică ce este reprezentată de făptuitor, în condiţiile art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală, organul de urmărire penală şi procurorul sunt obligaţi să cheme curatorul sau avocatul din oficiu, în calitate de reprezentant legal al persoanei vătămate, pentru a-l întreba dacă înţelege să formuleze plângere prealabilă“.
    7. Curtea de Apel Bacău - Secţia penală, cauze minori şi familie consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Normele legale criticate sunt suficient de clare şi precise, astfel încât destinatarii săi să-şi poată adapta conduita la prescripţiile acestor norme, nefiind în contradicţie cu niciunul dintre principiile constituţionale invocate de inculpat în susţinerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 20 alin. (1), ale art. 93 alin. (5) şi ale art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 157 alin. (4) din Codul penal, având următorul cuprins:
    - Art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală: „Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.“;
    – Art. 93 alin. (5) din Codul de procedură penală: „Când organul judiciar apreciază că din anumite motive persoana vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu şi-ar putea face singură apărarea, dispune luarea măsurilor pentru desemnarea unui avocat din oficiu.“;
    – Art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală: „Dacă într-o cauză în care s-au făcut acte de urmărire penală se constată că este necesară plângerea prealabilă, organul de urmărire penală cheamă persoana vătămată şi o întreabă dacă înţelege să facă plângere. În caz afirmativ, organul de urmărire penală continuă cercetarea. În caz contrar, înaintează procurorului actele încheiate şi propunerea de clasare.“;
    – Art. 157 alin. (4) din Codul penal: „În cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitatea de exerciţiu restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor, acţiunea penală se poate pune în mişcare şi din oficiu.“

    12. În susţinerea neconstituţionalităţii normelor penale criticate, autorul excepţiei invocă încălcarea atât a prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) potrivit cărora respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, ale art. 21 alin. (3) potrivit cărora părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, cât şi a dispoziţiilor art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în ceea ce priveşte normele procesual penale ce reglementează cu privire la constituirea ca parte civilă [art. 20 alin. (1)], asistenţa juridică a persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente [art. 93 alin. (5)], respectiv obligaţiile organului de urmărire penală în procedura plângerii prealabile [art. 297 alin. (2)], precum şi cu privire la dispoziţiile din Codul penal referitoare la punerea în mişcare a acţiunii penale din oficiu în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitatea de exerciţiu restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor [art. 157 alin. (4)], autorul excepţiei solicită, prin formularea excepţiei, completarea acestora, după cum urmează: „în situaţia în care partea civilă este reprezentată de un curator desemnat, prevederile art. 93 alin. (5) devin inaplicabile pe latura civilă şi, totodată, organul de urmărire penală cheamă curatorul desemnat şi îl întreabă dacă înţelege să se constituie ca parte civilă, ţinând cont că un curator special are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal“, respectiv „în situaţia numirii unui curator sau avocat din oficiu pentru persoana juridică ce este reprezentată de făptuitor, în condiţiile art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală, organul de urmărire penală şi procurorul sunt obligaţi să cheme curatorul sau avocatul din oficiu, în calitate de reprezentant legal al persoanei vătămate, pentru a-l întreba dacă înţelege să formuleze plângere prealabilă“.
    14. Aşadar, Curtea constată că autorul excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci solicită, în realitate, completarea dispoziţiilor de lege criticate, în sensul celor precizate anterior. Or, o asemenea solicitare nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Modificarea conţinutului unei norme juridice este o prerogativă exclusivă a autorităţii legislative în lumina dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării“, în timp ce Curtea Constituţională, potrivit competenţei sale înscrise în art. 146 din Constituţie şi în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispoziţiile constituţionale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituţională nu se poate substitui Parlamentului pentru completarea normelor procesual penale şi din Codul penal criticate, în sensul celor solicitate de autor.
    15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1), ale art. 93 alin. (5) şi ale art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală, precum şi ale art. 157 alin. (4) din Codul penal, excepţie ridicată de Constantin Costescu în Dosarul nr. 3.323/291/2015/a4 al Curţii de Apel Bacău - Secţia penală, cauze minori şi familie.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia penală, cauze minori şi familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 octombrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


MARIN GABRIELA GELSOMINA
08 Ianuarie 2020
Sunt incantata si folosesc de de multi ani serviciile Rentrop & Straton.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016