Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 64 din 25 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 şi ale art. 123 din Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, republicată Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 64 din 25 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85 şi ale art. 123 din Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, republicată

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 679 din 21 iulie 2025
Comenteaza legea

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Marian Enache     │- preşedinte       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mihaela Ciochină  │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan   │- judecător        │
│Licu              │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan     │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina       │- judecător        │
│Stanciu           │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila      │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu   │-                  │
│                  │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 şi ale art. 106 din Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, excepţie ridicată de Gelu Manea în Dosarul nr. 30.936/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 324D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus o cerere de renunţare la judecata acesteia.
    4. Curtea pune în discuţie cererea formulată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acestei cereri, având în vedere dispoziţiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi faptul că excepţia de neconstituţionalitate este de ordine publică. Deliberând, în temeiul art. 55 din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituţională, legal sesizată, procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la (…) stingerea procesului (…)“, Curtea respinge cererea de renunţare a soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că aceasta este de ordine publică.
    5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, întrucât nu sunt încălcate prevederile constituţionale ce reglementează principiul egalităţii şi dreptul de proprietate privată, normele criticate aplicându-se deopotrivă tuturor celor ce intră sub incidenţa ipotezei reglementate de acestea. Cele două pieţe puse în discuţie au regimuri diferite şi, prin urmare, de aceea sunt şi reglementate diferit, neputându-se reţine nici că, din cauza modului lipsit de diligenţă în care ar putea acţiona membrii aleşi, s-ar încălca dreptul de proprietate, întrucât autorul excepţiei învederează anumite situaţii ipotetice care ar putea apărea în practică.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 17 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 30.936/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 84 şi ale art. 106 din Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, excepţie ridicată de Gelu Manea într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 24/2017.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate stabilesc faptul că numai membrii consiliului de administraţie al entităţilor ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionarea pe o piaţă reglementată pot fi aleşi prin metoda votului cumulativ, iar în cazul în care această metodă nu este aplicată ca urmare a cererii formulate de un acţionar semnificativ, acesta are dreptul de a solicita în instanţă convocarea de îndată a unei adunări generale a acţionarilor. Astfel, exercitarea dreptului de vot cumulativ şi convocarea adunării generale a acţionarilor pentru exercitarea acestui vot, în condiţiile legii, se fac numai în cazul unui acţionar semnificativ la o societate admisă la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, iar nu şi în cazul unui acţionar semnificativ la o societate ale cărei valori mobiliare se tranzacţionează în cadrul unui sistem multilateral de tranzacţionare sau sistem organizat de tranzacţionare. Or, acest aspect conduce la încălcarea principiului egalităţii, coroborat cu principiul ocrotirii, în mod egal, a dreptului de proprietate privată, în funcţie de calitatea societăţii emitente de acţiuni şi de piaţa de capital pe care sunt tranzacţionate acţiunile societăţilor emitente [(i) tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau (ii) în cadrul unui sistem multilateral de tranzacţionare ori sistem organizat de tranzacţionare], deşi în discuţie este acelaşi drept de proprietate asupra acţiunilor. Prin metoda votului cumulativ se asigură posibilitatea reprezentării acţionarilor minoritari (semnificativi) în organul de supraveghere al societăţii şi a ocrotirii dreptului de proprietate asupra acţiunilor. În mod contrar, aceştia urmează să suporte acţiunile unor administratori nediligenţi sau în relaţii de interese cu acţionarul majoritar (spre exemplu, devalorizarea acţiunilor, diminuarea dividendelor, diminuarea valorii bunurilor societăţii etc.). În acest context este învederată jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia principiilor menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, cu referire la capitalul social, la acţiunile deţinute la o societate şi valoarea economică şi de bunuri a acestora, ce implică şi dreptul de vot şi dreptul de a influenţa societatea (Hotărârea din 6 noiembrie 2002, pronunţată în Cauza Sovtransavto Holding împotriva Ucrainei, paragraful 92).
    8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, prevederile legale criticate fiind constituţionale.
    9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 84 şi ale art. 106 din Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 29 martie 2017. Ulterior încheierii de sesizare, Legea nr. 24/2017 a fost modificată şi completată prin art. I şi art. II din Legea nr. 158/2020 pentru modificarea, completarea şi abrogarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/2.402 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea şi de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă şi standardizată şi de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE şi 2011/61/UE, precum şi a Regulamentelor (CE) nr. 1.060/2009 şi (UE) nr. 648/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 29 iulie 2020, iar în temeiul art. III din acest act normativ, Legea nr. 24/2017 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 10 august 2021, dându-se textelor o nouă numerotare, soluţiile legislative criticate regăsindu-se în prezent la art. 85 şi la art. 123 din aceasta. Având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la republicarea actelor normative şi la preluarea soluţiei legislative în cuprinsul altor articole, instanţa de contencios constituţional reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 85 şi ale art. 123 din Legea nr. 24/2017, republicată, care au următorul cuprins:
    - Art. 85:
    "(1) Membrii consiliului de administraţie al emitenţilor ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată pot fi aleşi prin metoda votului cumulativ. La cererea unui acţionar semnificativ, alegerea pe baza acestei metode se face în mod obligatoriu.
(2) În cazul în care alegerea prin metoda votului cumulativ nu este aplicată ca urmare a cererii formulate de un acţionar semnificativ, acesta are dreptul de a solicita în instanţă convocarea de îndată a unei adunări generale a acţionarilor.
(3) Administrarea unui emitent la care se aplică metoda votului cumulativ se realizează de către un consiliu de administraţie format din cel puţin 5 membri. Nicio prevedere a actelor constitutive ale emitenţilor ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu poate anula, modifica sau restrânge dreptul acţionarilor de a solicita şi obţine aplicarea metodei votului cumulativ în condiţiile prezentei legi şi ale reglementărilor emise de A.S.F. în aplicarea acesteia. Orice prevedere din actul constitutiv care are ca scop sau ca efect restrângerea dreptului acţionarilor de a cere, în condiţiile legii, aplicarea metodei votului cumulativ pentru numirea administratorilor este considerată nescrisă.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul alegerii membrilor consiliului de supraveghere, în situaţia în care emitentul este administrat în sistem dualist.
(5) A.S.F. emite reglementări privind aplicarea metodei votului cumulativ.;"

    – Art. 123: „Prevederile art. 48 alin. (2)-(4), art. 64, art. 71-78, art. 79 alin. (1), art. 80 alin. (1) şi (2), art. 86-92, art. 105 şi art. 110-115 şi art. 116 alin. (1)-(3), (5) şi (6) se aplică în mod corespunzător şi în cazul emitenţilor ale căror valori mobiliare se tranzacţionează în cadrul unui sistem multilateral de tranzacţionare sau sistem organizat de tranzacţionare, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (5).“

    13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi şi ale art. 44 alin. (1) privind ocrotirea şi garantarea dreptului de proprietate. De asemenea, este menţionat art. 1 cu privire la respectarea dreptului de proprietate din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 85 (art. 84 în forma anterioară republicării) din Legea nr. 24/2017 fac parte din titlul III: Emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, capitolul V: Dispoziţii speciale privind evenimentele corporative ale emitenţilor ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, precum şi privind exercitarea anumitor drepturi ale acţionarilor şi implicarea pe termen lung a acestora în cadrul acestor emitenţi, secţiunea 1: Dispoziţii privind evenimente corporative ale emitenţilor ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi stabilesc, în esenţă: (i) procedura alegerii membrilor consiliului de administraţie al emitenţilor ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, aceştia putând fi aleşi prin metoda votului cumulativ - la solicitarea unui acţionar semnificativ, alegerea pe baza acestei metode se face în mod obligatoriu, iar în cazul în care alegerea prin metoda votului cumulativ nu este aplicată ca urmare a cererii formulate de un acţionar semnificativ, acesta are dreptul de a solicita în instanţă convocarea de îndată a unei adunări generale a acţionarilor; (ii) procedura alegerii membrilor consiliului de supraveghere, în situaţia în care emitentul este administrat în sistem dualist, fiind aplicabil acelaşi sistem de vot ca cel antereferit. De asemenea, dispoziţiile art. 123 (art. 106 în forma anterioară republicării) din Legea nr. 24/2017 fac parte din titlul IV: Emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare sau sunt tranzacţionale în cadrul unui sistem multilateral de tranzacţionare sau sistem organizat de tranzacţionare, capitolul III: Informarea periodică şi continuă şi, în virtutea acestei obligaţii de informare periodică şi continuă, dispoziţiile art. 122 stabilesc faptul că emitenţii sunt obligaţi să se înregistreze la Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) şi să ridice certificatul emis ce atestă înregistrarea valorilor mobiliare, să respecte cerinţele de raportare stabilite prin reglementările A.S.F., precum şi pe cele ale operatorului sistemelor de tranzacţionare pe care se tranzacţionează valorile mobiliare emise de aceştia, art. 123 stabilind, prin trimitere, faptul că, în această procedură, anumite prevederi cuprinse în titlul III care reglementează emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată [art. 48 alin. (2)-(4), art. 64, art. 71-78, art. 79 alin. (1), art. 80 alin. (1) şi (2), art. 86-92, art. 105 şi art. 110-115 şi art. 116 alin. (1)-(3), (5) şi (6)] se aplică în mod corespunzător şi în cazul emitenţilor ale căror valori mobiliare se tranzacţionează în cadrul unui sistem multilateral de tranzacţionare sau sistem organizat de tranzacţionare, cu respectarea prevederilor legale.
    15. Având în vedere aceste reglementări, autorul excepţiei de neconstituţionalitate formulează critici de neconstituţionalitate asupra textelor în discuţie din perspectiva unei pretinse încălcări a principiului egalităţii în drepturi şi a dreptului de proprietate al acţionarilor minoritari, ca urmare a neincluderii în enumerarea cuprinsă la art. 123 din Legea nr. 24/2017 a prevederilor art. 85 (art. 84 în forma anterioară republicării) din aceeaşi lege, respectiv a excluderii metodei votului cumulativ în cazul emitenţilor ale căror valori mobiliare se tranzacţionează în cadrul unui sistem multilateral de tranzacţionare sau sistem organizat de tranzacţionare şi, prin urmare, şi a îndepărtării posibilităţii unui acţionar semnificativ de a solicita în instanţă convocarea de îndată a unei adunări generale a acţionarilor, în cazul în care alegerea prin metoda votului cumulativ nu este aplicată ca urmare a cererii formulate de acesta.
    16. Cu privire la sistemele de vot şi categoriile de pieţe şi sisteme în discuţie, Curtea reţine că, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 28, 32 şi 33 din Legea nr. 24/2017, expresiile utilizate în textele criticate - piaţă reglementată, sistem multilateral de tranzacţionare şi sistem organizat de tranzacţionare - au semnificaţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) pct. 60, 68 şi 69 din Legea nr. 126/2018 privind pieţele de instrumente financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 26 iunie 2018, astfel: 60. piaţă reglementată - sistem multilateral, operat şi/sau administrat de un operator de piaţă, care asigură sau facilitează reunirea, în cadrul sistemului şi în conformitate cu regulile cu caracter nediscreţionar ale pieţei reglementate, a unor interese multiple de vânzare şi cumpărare de instrumente financiare ale unor terţe părţi, într-un mod care conduce la încheierea de contracte cu instrumente financiare admise la tranzacţionare pe baza normelor şi/sau a sistemelor sale şi care este autorizat şi funcţionează în mod regulat şi în conformitate cu titlul III: Pieţe reglementate; 68. sistem multilateral de tranzacţionare, denumit în continuare SMT - sistem multilateral operat de o firmă de investiţii sau de un operator de piaţă care reuneşte, în cadrul sistemului şi în conformitate cu regulile cu caracter nediscreţionar ale sistemului, interese multiple de vânzare şi cumpărare de instrumente financiare ale unor terţe părţi, într-un mod care conduce la încheierea de contracte în conformitate cu titlul II: Condiţii de autorizare şi de funcţionare; 69. sistem organizat de tranzacţionare, denumit în continuare SOT - sistem multilateral care nu este o piaţă reglementată sau un SMT şi în cadrul căruia pot interacţiona multiple interese ale unor terţe părţi de vânzare şi cumpărare de obligaţiuni, produse financiare structurate, certificate de emisii şi instrumente financiare derivate, într-un mod care conduce la încheierea de contracte în conformitate cu titlul II: Condiţii de autorizare şi de funcţionare.
    17. Cu privire la art. 16 din Constituţie, menţionat în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reaminteşte jurisprudenţa sa, potrivit căreia respectarea principiului egalităţii în drepturi nu înseamnă eo ipso aplicarea aceluiaşi regim juridic unor situaţii care, prin specificul lor, sunt diferite. Principiul egalităţii nu presupune uniformitate, ci stabileşte ca situaţiilor egale să le corespundă un tratament egal, iar în situaţii diferite să existe un tratament diferit. Altfel spus, principiul egalităţii nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situaţii diferite (Decizia nr. 565 din 31 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 18 ianuarie 2024, paragraful 18).
    18. Or, din evaluarea cadrului legal în materie, Curtea observă că piaţa reglementată şi sistemul multilateral de tranzacţionare, precum şi sistemul organizat de tranzacţionare, astfel cum s-a arătat mai sus, sunt reglementate în titluri separate în lege, având conţinuturi şi regimuri juridice distincte, şi, prin urmare, nu se poate reţine pretinsa încălcare a principiului egalităţii în ceea ce priveşte situaţia emitenţilor ale căror valori mobiliare se tranzacţionează în cadrul unui sistem multilateral de tranzacţionare sau sistem organizat de tranzacţionare, prin raportare la procedura prin care se aleg membrii consiliului de administraţie al emitenţilor ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.
    19. Pentru identitate de raţiune, Curtea nu poate reţine nici pretinsa încălcare a dreptului de proprietate, în contextul menţionat de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales că acesta aduce în discuţie anumite situaţii ipotetice care ar putea apărea pe parcursul desfăşurării activităţii entităţilor ce aplică sistemul multilateral de tranzacţionare, precum şi sistemul organizat de tranzacţionare.
    20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gelu Manea în Dosarul nr. 30.936/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 85 şi ale art. 123 din Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, republicată, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 februarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 64 din 25 februarie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016