Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, şi ale art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, şi ale art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 761 din 14 august 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona     │-                 │
│Mariţiu            │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Iosif Puiu şi Constanţa Puiu în Dosarul nr. 8.289/301/2021 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.704D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.758D/2021, nr. 2.840D/2021 şi nr. 3.087D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340, ale art. 341 alin. (5^1) şi (8), respectiv ale art. 341 din Codul de procedură penală, excepţii ridicate de Doru Paraschiv în Dosarul nr. 6.081/2/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi în Dosarul nr. 3.020/1/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi de Cătălin Georgescu în Dosarul nr. 171/206/2021 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.758D/2021, nr. 2.840D/2021 şi nr. 3.087D/2021 la Dosarul nr. 2.704D/2019, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Arată că aceste dispoziţii nu au legătură cu soluţionarea cauzei, deoarece cauzele în care a fost invocată prezenta excepţie priveşte judecarea pe fond a plângerii împotriva unor soluţii de clasare dispuse de procuror prin ordonanţă. În continuare, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală. În aceste sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 625 din 21 noiembrie 2023 şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 211 din 7 aprilie 2022.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea din 11 august 2021, pronunţată în Dosarul nr. 8.289/301/2021, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Iosif Puiu şi Constanţa Puiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate, potrivit art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva unei ordonanţe de clasare.
    8. Prin Încheierea din 21 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.081/2/2020, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340, art. 341 şi ale art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Doru Paraschiv într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate, potrivit art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva unei ordonanţe de clasare.
    9. Prin Încheierea din 3 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 171/206/2021, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5^1) şi (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cătălin Georgescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate, potrivit art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva unei ordonanţe de clasare.
    10. Prin Încheierea din 11 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.020/1/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Doru Paraschiv într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate, potrivit art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva unei ordonanţe de clasare.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată, în esenţă, că legiuitorul nu a reglementat o cale de atac împotriva încheierii prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la art. 341 alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) şi alin. (7^1) din Codul de procedură penală. De asemenea, se susţine că dispoziţiile criticate sunt lipsite de claritate şi previzibilitate deoarece nu prevăd expres posibilitatea audierii persoanei care a făcut plângerea şi a persoanelor cercetate. Neaudierea persoanei care a făcut plângerea şi a persoanelor cercetate, la cererea acestora, constituie o încălcare a exigenţelor dreptului la un proces echitabil, fiind contrară normelor de administrare democratică a justiţiei penale în statul de drept.
    12. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală invocă Decizia nr. 788 din 15 decembrie 2016, apreciind că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    13. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că în procedura prevăzută de dispoziţiile art. 341 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară doar verifică soluţia atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate de părţi, neputându-se substitui organelor de anchetă pentru a administra probe ce ţin de fondul acuzaţiei. În cazul în care constată că urmărirea penală nu este completă, judecătorul de cameră preliminară poate desfiinţa soluţia şi trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală. Judecătorul de cameră preliminară nu poate face acte de urmărire penală în locul procurorului, ci, dacă reţine că urmărirea penală nu este completă, trimite cauza procurorului pentru a administra probele necesare soluţionării dosarului. Totodată, dublul grad de jurisdicţie nu este necesar, deoarece este vorba despre o soluţie de netrimitere în judecată, nu despre o acuzaţie în materie penală, în acest caz fiind suficient că soluţia procurorului este supusă controlului judecătoresc.
    14. Judecătoria Câmpulung Moldovenesc apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că limitarea mijloacelor de probă, pe baza cărora judecătorul de cameră preliminară poate soluţiona plângerea formulată împotriva soluţiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată, este justificată, având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un control al ordonanţei procurorului, atacată sub aspectul legalităţii acesteia. Ca urmare, este firesc ca, în vederea soluţionării plângerii, instanţa să verifice, pe baza materialului şi a lucrărilor existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de procuror la emiterea ordonanţei de neurmărire/netrimitere în judecată atacate, dacă această soluţie a fost sau nu dispusă cu respectarea dispoziţiilor legale. Cu privire la art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, se arată că procedura reglementată de art. 341 din acelaşi act normativ stabileşte o cale de atac împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, astfel că susţinerile petentului potrivit cărora s-ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil nu sunt întemeiate.
    15. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, în procedura prevăzută de dispoziţiile art. 341 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară doar verifică soluţia atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate de părţi, neputându-se substitui organelor de anchetă pentru a administra probe ce ţin de fondul acuzaţiei. Invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 41 din 4 februarie 2020, Decizia nr. 530 din 11 iulie 2017 sau Decizia nr. 442 din 21 iunie 2016.
    16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierilor de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 340, ale art. 341, respectiv ale art. 341 alin. (5^1) şi (8) din Codul de procedură penală. Curtea observă că, în Dosarul nr. 2.758D/2021, obiectul excepţiei îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 340, art. 341 şi ale art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală. Din motivarea autorului excepţiei de neconstituţionalitate reiese că acesta este nemulţumit, pe de-o parte, în această procedură nu este posibilă audierea părţilor, iar, pe de altă parte, că legiuitorul nu a reglementat o cale de atac împotriva încheierii prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la art. 341 alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) şi alin. (7^1). Curtea observă că aceste elemente se circumscriu alin. (5^1) şi alin. (8) ale art. 341 din Codul de procedură penală. Totodată, în Dosarul nr. 3.087D/2021, potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 341 din Codul de procedură penală. Din motivarea autorului excepţiei de neconstituţionalitate reiese că acesta este nemulţumit de faptul că în această procedură nu este posibilă audierea părţilor, element ce se circumscrie alin. (5^1) al art. 341 din Codul de procedură penală.
    20. În acest context, Curtea observă că dispoziţiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală au fost modificate prin art. I pct. 36 din Legea nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 6 iulie 2023. Cu toate acestea, având în vedere actele de sesizare, susţinerile autorilor excepţiei, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023, precum şi ale art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Dispoziţiile legale criticate au următorul conţinut:
    - Art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023: „Judecătorul de cameră preliminară, soluţionând plângerea, verifică soluţia atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate.“;
    – Art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală: „Încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) şi alin. (7^1) este definitivă.“

    21. Autorii excepţiei susţin că textele legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 referitor la statul de drept, art. 1 alin. (5) referitor la criteriile de calitate a legii, art. 4 alin. (2) referitor la egalitatea între cetăţeni, art. 15 referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) şi (2) referitor la accesul liber la justiţie, art. 49 referitor la protecţia copiilor şi a tinerilor, art. 50 referitor la protecţia persoanelor cu handicap, art. 51 referitor la dreptul de petiţionare, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 129 referitor la folosirea căilor de atac şi art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, invocă prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 13 referitor la dreptul la un remediu efectiv şi ale art. 14 referitor la dreptul la un remediu efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţie şi ale art. 47 referitor la dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
    22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul procedură penală sunt criticate din perspectiva lipsei unei căi ordinare de atac împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară pronunţă una dintre soluţiile reglementate de prevederile art. 341 alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) şi alin. (7^1) din Codul de procedură penală. Curtea observă că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală au legătură cu soluţionarea cauzei în care este ridicată excepţia de neconstituţionalitate numai dacă aceasta este invocată în cadrul procesual creat prin formularea unei căi de atac, apel sau contestaţie, cale de atac care, potrivit textului de lege criticat, este inadmisibilă.
    23. Cauzele în care a fost invocată prezenta excepţie privesc însă judecarea pe fond a plângerii împotriva unor soluţii de clasare dispuse de procuror prin ordonanţă. Aşa fiind, dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu au incidenţă în cauzele în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, întrucât acestea se află în etapa procesuală a soluţionării fondului. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti (...) privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei (...)“.
    24. Indiferent de soluţia pronunţată - sub aspectul criticilor formulate referitor la lipsa unei căi ordinare de atac -, decizia Curţii nu ar produce niciun efect cu privire la rezolvarea fondului cauzelor în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală neavând legătură - în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 - cu soluţionarea cauzei.
    25. Curtea s-a mai pronunţat în acest sens în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 140 din 21 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 2 august 2023, Decizia nr. 131 din 21 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 10 iulie 2023, sau Decizia nr. 361 din 8 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 24 august 2022.
    26. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023, Curtea reţine că acestea au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 516 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1110 din 22 noiembrie 2021, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a reţinut că limitarea mijloacelor de probă - pe baza cărora judecătorul de cameră preliminară poate soluţiona plângerea formulată împotriva soluţiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată - este justificată, având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen al ordonanţei procurorului, atacată sub aspectul legalităţii acesteia. Ca urmare, este firesc ca, în vederea soluţionării plângerii, instanţa să verifice, pe baza materialului şi a lucrărilor existente în dosarul cauzei, care au fost avute în vedere de procuror la emiterea ordonanţei de neurmărire/netrimitere în judecată atacate, dacă această soluţie a fost sau nu dispusă cu respectarea prevederilor legale. Curtea a constatat că dispoziţiile criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, astfel cum este acesta consfinţit de prevederile constituţionale şi de reglementările internaţionale, petentul având deplina libertate de a demonstra în faţa instanţei de judecată nelegalitatea actului atacat, în raport cu lucrările şi materialul din dosarul cauzei, cu notele scrise depuse, precum şi cu cererile şi excepţiile formulate de către inculpat cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. Curtea nu a primit nici critica potrivit căreia se încalcă dreptul de acces liber la justiţie, plângerea reglementată de dispoziţiile art. 341 din Codul de procedură penală reprezentând, prin ea însăşi, o garanţie a realizării acestui drept.
    27. Curtea a mai reţinut că stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul judecării plângerii împotriva ordonanţei procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată este realizată de legiuitor în exercitarea competenţei sale constituţionale şi nu încalcă accesul liber la justiţie, statuând, în acest sens, că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).
    28. De asemenea, Curtea a constatat că, indiferent de soluţia pronunţată, judecătorul de cameră preliminară apreciază şi cu privire la probele administrate în dosarul de urmărire penală, inclusiv sub aspectul dacă acestea sunt sau nu suficiente pentru a fundamenta soluţia organului de cercetare penală. Dreptul la un proces echitabil al petentului este pe deplin asigurat, acesta având posibilitatea să se prevaleze de toate garanţiile procesuale ce caracterizează acest drept, sens în care, în cazul prevăzut de dispoziţiile art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, procurorul şi inculpatul pot face, motivat, contestaţie cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale, contestaţie ce va fi soluţionată cu participarea părţilor, a subiecţilor procesuali principali şi a procurorului, asigurându-se, în acest fel, comunicarea către aceştia a documentelor care sunt de natură să influenţeze decizia judecătorului, precum şi posibilitatea de a discuta în mod efectiv observaţiile depuse în faţa instanţei. De altfel, faptul că judecătorul de cameră preliminară are posibilitatea să verifice, în cauzele în care a fost pusă în mişcare acţiunea penală, legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale, putând să excludă probele nelegal administrate ori, după caz, să sancţioneze, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, în aşa fel încât, în situaţia dispunerii începerii judecăţii, probele astfel excluse nu mai pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei, nu reprezintă altceva decât o reflectare a exigenţelor dreptului la un proces echitabil.
    29. Tot prin Decizia nr. 516 din 15 iulie 2021, citată anterior, Curtea a observat că petentul - fiind citat şi având posibilitatea de a depune note scrise referitor la admisibilitatea şi temeinicia plângerii, de a demonstra nelegalitatea soluţiei atacate în raport cu lucrările şi materialul din dosarul de urmărire penală şi oricare înscrisuri noi prezentate, de a formula cereri şi de a ridica excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale, în măsura în care în cauză a fost pusă în mişcare acţiunea penală - beneficiază de toate garanţiile dreptului la un proces echitabil.
    30. Pentru aceleaşi argumente, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală nu contravin nici prevederilor art. 24 din Legea fundamentală. Astfel, Curtea a reţinut că garanţiile procesuale mai sus analizate reprezintă tot atâtea garanţii ale realizării unei apărări eficiente, în condiţiile ce rezultă din ipoteza juridică reglementată prin norma criticată. Mai mult, în etapele procesuale pe care le parcurge, autorul plângerii formulate - potrivit dispoziţiilor art. 340 din Codul de procedură penală - poate fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, în conformitate cu exigenţele dreptului fundamental la apărare.
    31. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată prin deciziile menţionate anterior, precum şi considerentele care au fundamentat această soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Iosif Puiu şi Constanţa Puiu în Dosarul nr. 8.289/301/2021 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală, de Doru Paraschiv în Dosarul nr. 6.081/2/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi în Dosarul nr. 3.020/1/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi de Cătălin Georgescu în Dosarul nr. 171/206/2021 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceleaşi părţi în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 noiembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    Marian Enache
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 635 din 7 noiembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"