Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 632 din 7 noiembrie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1) lit. j) şi k) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 632 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1) lit. j) şi k) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 669 din 16 iulie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1) lit. j) şi k) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, excepţie ridicată de Ştefan Radu Silea şi Sorin Gaşpar în Dosarul nr. 1.667/308/2019 al Judecătoriei Sighişoara. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.204D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 407/2006, acestea neavând legătură cu soluţionarea cauzei. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1) lit. k) din acelaşi act normativ, se solicită respingerea acesteia ca inadmisibilă, deoarece autorii compară acest text de lege cu alte dispoziţii normative. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 407/2006. Arată că dispoziţiile criticate incriminează infracţiunea de braconaj, fiind reglementate mai multe variante alternative. Intră în competenţa legiuitorului stabilirea sancţiunilor aplicabile şi a conţinutului constitutiv al infracţiunilor.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Decizia penală nr. 108/CT din 22 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.667/308/2019, Tribunalul Mureş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1) lit. j) şi k) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, excepţie ridicată de Ştefan Radu Silea şi Sorin Gaşpar într-o cauză penală în care autorii excepţiei au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de dispoziţiile legale criticate. Curtea Constituţională a fost sesizată ca urmare a admiterii recursului împotriva încheierii prin care Judecătoria Sighişoara a respins cererea de sesizare a instanţei de contencios constituţional cu excepţia de neconstituţionalitate anterior menţionată.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile de lege criticate intră în contradicţie cu prevederile art. 21 din Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, fapt ce determină încălcarea normelor de tehnică legislativă şi a Legii fundamentale. Contradicţia dintre cele două acte normative rezidă în lipsa unei reglementări care să dispună în privinţa unei cauze justificative în cazul exercitării vânătorii şi care ar lipsi fapta săvârşită de caracterul său penal. Deşi legislaţia care reglementează drepturile animalelor vizează atât animalele domestice, cât şi pe cele sălbatice, dispoziţiile criticate incriminează conduita de urmărire a animalului rănit pe un alt fond cinegetic decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze. Apreciază că se impune, de lege ferenda, ca legiuitorul să reglementeze „posibilitatea exonerării de răspundere penală a vânătorului autorizat care curmă agonizarea animalului ce suferă leziuni incompatibile cu viaţa, dacă animalul s-a deplasat pe un fond cinegetic învecinat pentru care vânătorul nu este autorizat“.
    6. Condiţiile de calitate a actului normativ, prin raportare la art. 23 alin. (12) din Constituţie, impun garanţia reglementării prin lege a incriminării faptelor şi stabilirea sancţiunii corespunzătoare şi, în mod implicit, obligaţia legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerinţele de calitate a acestora, care se circumscriu principiului legalităţii prevăzut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 259 din 5 mai 2016 şi Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, precum şi pe cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunţată în Cauza Sud Fondi srl şi alţii împotriva Italiei, şi Hotărârea din 12 februarie 2008, pronunţată în Cauza Kafkaris împotriva Ciprului.
    7. În continuare, susţin că posibilitatea aplicării unor sancţiuni de natură penală pentru o faptă săvârşită în scopul limitării suferinţelor animalului ce suferă leziuni incompatibile cu viaţa este disproporţionată şi nejustificată, ceea ce contravine prevederilor constituţionale ale art. 53. Apreciază că incoerenţa legislativă încalcă şi dreptul la un mediu sănătos, precum şi demnitatea umană.
    8. Tribunalul Mureş - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi arată că „previzibilitatea“, ca reper al controlului de convenţionalitate şi de constituţionalitate, evocă relaţia logică şi necesară ce trebuie să existe între o normă juridică şi destinatarul ei, oferindu-i acestuia posibilitatea de a-şi regla conduita, astfel încât să facă ori să poată face ceea ce îi impune sau îi permite norma ori să nu facă ceea ce aceasta îi interzice şi, totodată, îngrădind autorităţilor posibilitatea unui comportament arbitrar. Prevederile criticate trebuie deci analizate în contextul legii. Procedând la această analiză sistematică, rezultă că norma criticată face parte dintr-o reglementare ce configurează o activitate specială, cu un regim juridic, drepturi şi obligaţii specifice, adresându-se categoriei profesionale determinate chiar prin titlul legii. Or, având în vedere contextul reglementării, destinatarii acesteia, motivul şi circumstanţele obligaţiilor instituite, precum şi faptul că textul de lege criticat face trimitere la activităţi descrise concis în actul normativ, ceea ce presupune deplina cunoaştere de către cel ce îşi asumă obligaţiile prevăzute de lege a condiţiilor şi consecinţelor încălcării acestora, rezultă că norma criticată este previzibilă pentru destinatarii ei. De altfel, din modul de formulare a criticii rezultă că, în realitate, autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de soluţia legislativă, sens în care solicită pronunţarea unei decizii interpretative de către Curtea Constituţională.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 42 alin. (1) lit. j) şi k) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu următorul conţinut:
    "(1) Constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, următoarele fapte: (...)
    j) urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic aparţinând altui gestionar, fără acordul acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond cu arma de vânătoare neînchisă în toc şi în afara căilor de comunicaţie;
    k) vânătoarea pe alt fond cinegetic decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;"

    13. Autorii excepţiei susţin că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) referitor la securitatea raporturilor juridice şi cerinţele de calitate a legii, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei, art. 35 alin. (3) referitor la dreptul la un mediu sănătos şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia îşi construiesc argumentaţia plecând de la compararea dispoziţiilor art. 42 alin. (1) lit. j) şi k) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 cu dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 30 aprilie 2014, pe care le consideră contradictorii. Or, neconstituţionalitatea unei norme juridice are un caracter intrinsec şi autonom, ce rezidă în însuşi conţinutul său normativ, şi nu poate fi dedusă prin coroborarea sau compararea mai multor texte cuprinse în acelaşi act sau în alte acte normative. În acest sens, Curtea a arătat în jurisprudenţa sa că neconstituţionalitatea unei reglementări constituie o stare intrinsecă a acesteia şi nu poate fi dedusă pe calea unei interpretări per a contrario, operaţiune care presupune a atribui legiuitorului ceea ce acesta nu a prevăzut in terminis (Decizia nr. 122 din 16 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2004).
    15. Curtea a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel, s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 409 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014, paragraful 23, şi Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011.
    16. O eventuală eroare cu privire la aplicabilitatea dispoziţiilor legale criticate poate fi cenzurată doar de către instanţa de judecată, controlul de contencios constituţional, în acord cu prevederile art. 124 alin. (1) şi ale art. 126 alin. (1) din Constituţie, neputând fi convertit într-un control judiciar chemat să înfăptuiască justiţia. Curtea Constituţională nu face parte din autoritatea judecătorească, ci este unica autoritate de jurisdicţie constituţională, care asigură, printre altele, pe calea excepţiei, controlul constituţionalităţii legilor sau a ordonanţelor ori a dispoziţiilor dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare.
    17. Mai mult, Curtea reţine că autorii excepţiei de neconstituţionalitate sunt nemulţumiţi, în fapt, de modul de reglementare a soluţiei legislative din art. 42 alin. (1) lit. j) şi k) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. Însă Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra unor propuneri de lege ferenda, pentru că nu are competenţa de a modifica dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate şi nu are nici competenţa să creeze noi norme legale prin completarea unui text legal deja existent, ci doar să verifice conformitatea normelor existente cu exigenţele constituţionale şi să constate constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea acestora (a se vedea în acest sens Decizia nr. 367 din 14 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 8 iulie 2015, paragraful 14, sau Decizia nr. 162 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016, paragraful 27).
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1) lit. j) şi k) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, excepţie ridicată de Ştefan Radu Silea şi Sorin Gaşpar în Dosarul nr. 1.667/308/2019 al Tribunalului Mureş - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 noiembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016