Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 630 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 630 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 599 din 27 iunie 2025

Comenteaza legea


┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache    │- preşedinte          │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător           │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător           │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan  │- judecător           │
│Licu             │                      │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana    │- judecător           │
│Scântei          │                      │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan    │- judecător           │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina      │- judecător           │
│Stanciu          │                      │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina     │- judecător           │
│Tănăsescu        │                      │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila     │- judecător           │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│-                     │
│Krupenschi       │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, excepţie ridicată de Claudia-Ana Mazilu în Dosarul nr. 1.422/90/2020** al Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.229D/2022.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent-şef învederează Curţii că autoarea excepţiei a transmis la dosarul cauzei note scrise, prin care suplimentează argumentele formulate în sprijinul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Preşedintele Curţii ia act de cele prezentate şi, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei neconstituţionalitate, solicitând menţinerea jurisprudenţei Curţii în sensul celor stabilite prin Decizia nr. 112 din 16 martie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 27 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.422/90/2020**, Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. Excepţia a fost ridicată de Claudia-Ana Mazilu într-o cauză având ca obiect pretenţii constând în obligarea instituţiei publice pârâte la recalcularea indemnizaţiei de creştere a copilului, la repararea prejudiciului creat şi la plata daunelor morale.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, a principiului discriminării şi a dreptului de proprietate, deoarece, în baza textului de lege criticat, a fost diminuat cuantumul indemnizaţiei pentru creşterea copilului la suma de 8.500 lei, plafon fixat prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi care nu exista la data stabilirii sumei cuvenite cu acest titlu prin act administrativ definitiv şi cu caracter obligatoriu. Consideră că la adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 şi prin introducerea plafonului maximal mai sus menţionat s-a creat o discriminare nejustificată de un scop obiectiv şi legitim a persoanelor care au contribuit cu sume mai mari la bugetul asigurărilor sociale prin realizarea unor venituri de nivel superior mediei populaţiei. Astfel, dacă anterior adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 indemnizaţia cuvenită a fost stabilită la o anumită sumă, proporţional cu cota de contributivitate cerută de lege, după intervenţia legiuitorului delegat această sumă a fost redusă prin aplicarea plafonului, ceea ce înseamnă retroactivitate şi discriminare. Totodată, este afectat şi dreptul său de proprietate din perspectiva noţiunii de „bun“, în sfera căreia intră şi dreptul de creanţă asupra statului (aşa cum este şi indemnizaţia în speţă), astfel cum s-a statuat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    7. Tribunalul Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât legiuitorul nu a eliminat dreptul la indemnizaţie, ci doar a limitat, pentru viitor, cuantumul acesteia la un anumit nivel, aplicabil tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017, care au următorul conţinut normativ: „Prevederile art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, modificate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017“.
    12. Dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din ordonanţa de urgenţă criticată, prevăd următoarele: „(2) Indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (1) [s.n. - pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap] se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată şi nici mai mare de 8.500 lei“.
    13. Textele din Constituţie invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 44 alin. (1) cu referire la garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor asupra statului. De asemenea, este invocat şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care ocroteşte dreptul de proprietate privată.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine că soluţia legislativă criticată în prezenta cauză a mai constituit obiectul controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici asemănătoare, instanţa de contencios constituţional respingând, ca neîntemeiate, excepţiile de neconstituţionalitate (de exemplu, Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 27 august 2020, Decizia nr. 400 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 septembrie 2020, Decizia nr. 50 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 martie 2021, Decizia nr. 39 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 6 aprilie 2021, Decizia nr. 262 din 22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 10 august 2021, sau Decizia nr. 91 din 2 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 13 iunie 2023).
    15. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017, prin art. I pct. 1, a modificat şi completat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, instituind, în esenţă, o limită maximă de 8.500 lei a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017. În jurisprudenţa sa în materie, Curtea a observat că dreptul la concediul pentru creşterea copilului, precum şi la o indemnizaţie lunară a fost reglementat iniţial prin art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1008 din 14 noiembrie 2005. Din examinarea evoluţiei legislative în această materie reiese că indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului a suferit o serie de modificări atât în ceea ce priveşte cuantumul cuvenit (procentual din venitul beneficiarului), cât şi în ceea ce priveşte instituirea unor limite minime şi/sau maxime ale acesteia. Astfel, înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 nu exista o limită maximă a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, Legea nr. 66/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 20 aprilie 2016, modificând art. 2 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă în sensul impunerii doar a unei limite minime, de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 s-a adăugat şi o limită maximă de 8.500 lei a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017. Această limită maximă se menţine şi în prezent, după cum reiese din art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, astfel cum a fost modificat prin art. IV pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 16 noiembrie 2017.
    16. Curtea a observat că susţinerile de neconstituţionalitate care se bazează pe principiul contributivităţii pornesc de la o premisă greşită, deoarece indemnizaţia pentru creşterea copilului nu este un drept bazat pe principiul contributivităţii, ci este o prestaţie de asistenţă socială cu caracter universal, bazată pe principiul solidarităţii sociale, menită să asigure tuturor familiilor condiţii egale de creştere a copiilor (Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, precitată, paragraful 49). Acesta este sensul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, potrivit căruia: „Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară.“ Astfel, Curtea a reţinut că dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului este „o expresie a statului social, respectiv a obligaţiei statului de a interveni prin măsuri adecvate pentru susţinerea cetăţenilor care, din motive obiective, se află în situaţii defavorabile, de natură să afecteze dreptul acestora la un nivel de trai decent“, dar că în această categorie de drepturi intră şi alte măsuri de asistenţă socială, aşa cum sunt alocaţia de stat pentru copii, ajutoarele şi alocaţiile acordate categoriilor defavorizate şi drepturile persoanelor cu dizabilităţi, la care se face trimitere în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017. Legiuitorul este singurul în măsură să aprecieze, în funcţie de resursele financiare disponibile, condiţiile şi cuantumul acordării acestor drepturi, astfel încât să realizeze o acoperire cât mai adecvată şi echitabilă a diverselor nevoi pe care le invocă diferitele categorii sociale aflate în situaţii speciale, care justifică acordarea asistenţei sociale. Curtea a apreciat că a proceda la o examinare în sensul cerut de autorul excepţiei de neconstituţionalitate ar însemna, în realitate, o analiză asupra oportunităţii distribuirii unor resurse bugetare, aspect ce excedează însă competenţei de control constituţional (Decizia nr. 400 din 18 iunie 2020, precitată, paragraful 23, sau Decizia nr. 262 din 22 aprilie 2021, precitată, paragraful 31). În lumina acestor considerente, reiese că nu pot fi aplicabile nici cele statuate de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, aşa cum consideră autorul excepţiei.
    17. Referitor la încălcarea principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a constatat că textul de lege criticat afectează doar pe viitor indemnizaţiile pentru creşterea copilului şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora, prin instituirea unei limite maxime de 8.500 lei. Condiţiile privind acordarea acestor indemnizaţii nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 nu are efecte asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita, ci numai asupra prestaţiilor încasate începând cu luna septembrie 2017, după intrarea sa în vigoare, conformându-se astfel dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile“ (Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, paragraful 45).
    18. În ceea ce priveşte pretinsa nerespectare a principiului egalităţii şi al nediscriminării, Curtea a reţinut constant în jurisprudenţa sa în materie că dreptul la indemnizaţie pentru creşterea copilului, nefiind consacrat expres în Constituţie, reprezintă o opţiune a legiuitorului. Prin instituirea unei limite maxime de 8.500 lei a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, legiuitorul nu a încălcat principiul egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 din Constituţie, neinstituind discriminări pentru persoanele cu venituri superioare (Decizia nr. 262 din 22 aprilie 2021, precitată, paragraful 34).
    19. În plus, dreptul în discuţie nu este, aşa cum s-a arătat deja, expresia principiului contributivităţii, ci a statului social, principiu de drept care obligă statul să ia măsuri egale pentru toate categoriile de persoane vizate - în speţă, angajaţii care, aflaţi în noua situaţie de părinţi, solicită acordarea concediului pentru creşterea copilului, astfel că, pentru o perioadă maximă de 2 sau 3 ani, după caz, nu îşi mai pot continua activitatea profesională şi nici nu mai pot obţine veniturile corespunzătoare din aceasta. Prin urmare, acesta este criteriul care defineşte categoria destinatarilor dreptului la indemnizaţia de creştere a copilului, ceea ce explică aplicarea în mod egal a normelor juridice în discuţie faţă de toate subiectele de drept care se încadrează în respectiva ipoteză juridică a normei.
    20. Totodată, analizând susţinerile referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale şi internaţionale privind dreptul de proprietate, Curtea a reţinut că indemnizaţiile viitoare pentru creşterea copilului nu se încadrează în noţiunea de „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie şi nici nu sunt garantate de dispoziţiile art. 44 din Constituţie, cu excepţia celor deja încasate. Prin urmare, limitarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului la 8.500 lei, aplicabilă drepturilor ce urmau a fi încasate după data intrării în vigoare a actului normativ criticat, nu poate reprezenta o ingerinţă în sfera protecţiei proprietăţii private (Decizia nr. 262 din 22 aprilie 2021, paragraful 35).
    21. De asemenea, acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului poate fi privită şi ca o măsură de protecţie a copiilor, aşa cum dispune art. 49 alin. (1) din Constituţie. Cu toate acestea, acordarea dreptului în discuţie reprezintă pentru legiuitor o obligaţie de mijloace, ce depinde în mare măsură de contextul social şi economic în care este reglementată şi de resursele financiare pe care statul le poate aloca în această direcţie. Astfel, neavând o nominalizare expresă în Constituţie, dreptul la indemnizaţie pentru creşterea copilului reprezintă o opţiune a legiuitorului, acesta fiind liber ca, în funcţie de resursele financiare disponibile, să stabilească acordarea acestui drept, conţinutul şi limitele acestuia, precum şi condiţiile în care poate fi acordat şi să le modifice atunci când realităţile economice şi sociale o impun (Decizia nr. 400 din 18 iunie 2020, paragrafele 18 şi 19). Curtea a mai reţinut că, în măsura în care anumite drepturi nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecţie socială luate, fără a fi necesar să se supună condiţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât acest text constituţional priveşte numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu şi pe cele stabilite la nivel infraconstituţional. Pentru aceleaşi considerente, prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011, Curtea a apreciat că libertatea de care dispune legiuitorul în sensul modificării condiţiilor de acordare a unor drepturi pentru viitor în conformitate cu politica adoptată de stat nu poate fi privită ca o încălcare a principiului protecţiei aşteptărilor legitime.
    22. Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente de noutate, care să determine schimbarea jurisprudenţei în materie a Curţii, se impune, pentru aceleaşi considerente anterior indicate, menţinerea soluţiei de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Claudia-Ana Mazilu în Dosarul nr. 1.422/90/2020** al Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 noiembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Claudia-Margareta Krupenschi

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 630 din 7 noiembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"