Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 626 din 7 noiembrie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 şi ale art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 626 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 şi ale art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 453 din 15 mai 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 pct. 5 şi ale art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 1.590/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.638D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât criticile formulate, vizează, în realitate, interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale criticate raportat la momentul obţinerii actului doveditor. Pe fond, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, având în vedere jurisprudenţa în materie, spre exemplu, Decizia nr. 498 din 17 septembrie 2019.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 23 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.590/3/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 şi ale art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepţia a fost invocată de Carmen Ionescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, potrivit textului legal criticat, revizuirea în baza unor înscrisuri doveditoare este extrem de restrictivă, fiind aproape imposibil de utilizat, chiar şi în cazul în care una dintre părţi a câştigat un proces în mod necinstit, tăinuind documente care ar fi demonstrat că partea adversă are dreptate. O situaţie specială apare în litigiile de muncă, atunci când angajatorul sancţionează disciplinar un angajat care nu poate avea acces la documentele tăinuite de angajator. Dacă situaţia de tăinuire se menţine şi pe parcursul cauzei în care angajatul contestă în instanţă decizia de sancţionare, rezultă că procesul se desfăşoară incorect în favoarea angajatorului. Dacă angajatul descoperă aspectele tăinuite după pronunţarea sentinţei şi formulează cerere de revizuire, această cale de atac se dovedeşte imposibilă, din cauza restricţiilor impuse de lege.
    6. Totodată, consideră că sintagma „înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică“ din cuprinsul art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă este neconstituţională sub aspectul încălcării accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil.
    7. Termenul „înscrisuri reţinute“ este mult prea vag şi intră în contradicţie cu sintagma „s-au descoperit“. Astfel, legea nu defineşte exact situaţiile în care se consideră că partea potrivnică a reţinut un înscris şi nici întinderea acestui termen. Cu alte cuvinte termenii „reţinut“ şi „descoperit“ se exclud reciproc, neexistând o situaţie în care un înscris să poată îndeplini cele două condiţii simultan.
    8. Prin urmare, revizuirea devine din oficiu inadmisibilă atât timp cât se bazează pe documente reţinute de partea potrivnică, întrucât caracterul de document reţinut este în contradicţie cu descoperirea înscrisului.
    9. Referitor la art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, autoarea excepţiei arată că sintagma „dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii“ este neconstituţională în astfel de cazuri, deoarece acţionează ca o barieră în calea exercitării dreptului la un remediu efectiv cu privire la încălcarea dreptului la un proces echitabil. În astfel de cazuri, revizuirea ar trebui să fie admisibilă.
    10. Se mai arată că angajatul poate să nu aibă acces la documentele ascunse de angajator, ci să descopere alte probe care să demonstreze existenţa înscrisurilor tăinuite. Revizuirea este respinsă şi în astfel de cazuri deoarece angajatul trebuie să facă rost de documentele tăinuite, nu să demonstreze indirect existenţa acestora.
    11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 322 pct. 5 şi ale art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, care aveau următorul cuprins normativ:
    - Art. 322 pct. 5:
    "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere în următoarele cazuri:
    [...]
    5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere;"

    – Art. 326 alin. 3: „Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.“

    16. Soluţia legislativă criticată în speţă, cuprinsă în art. 322 pct. 5 şi în art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, se regăseşte, în prezent, cu un conţinut normativ similar, în cuprinsul art. 509 alin. (1) pct. 5 şi, respectiv, al art. 513 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    17. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a reţinut că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul prevederilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, se constată că, în speţă, prevederile art. 322 pct. 5 şi ale art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, deşi nu mai sunt în vigoare la momentul pronunţării prezentei decizii, pot fi supuse controlului de constituţionalitate, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza concretă dedusă judecăţii.
    18. În susţinerea neconstituţionalităţii prevederilor criticate, autoarea excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil şi a art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarea acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci este, în realitate, nemulţumită de modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale de către instanţa judecătorească în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a unei cereri de revizuire raportat la momentul obţinerii unui act doveditor. În acest context, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate analizează textele de lege criticate prin prisma unor interpretări proprii, subiective.
    20. Astfel, Curtea reţine că aspectele criticate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate reprezintă chestiuni de interpretare şi aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti şi nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Cu privire la conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 16 mai 2022).
    21. Aşa fiind, raportat la cauza concretă dedusă judecăţii, modul în care instanţa care a judecat cererea de revizuire a înţeles să interpreteze şi să aplice textele de lege criticate excedează controlului exercitat de Curtea Constituţională.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


                    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                    În numele legii
                    DECIDE:

    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 şi ale art. 326 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 1.590/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 noiembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016