Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 618 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 618 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 574 din 20 iunie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Florentina Ivăncioiu în Dosarul nr. 6.951/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 28D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 805D/2020, nr. 806D/2020, nr. 835D/2020, nr. 78D/2021 şi nr. 273D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, excepţie ridicată de Alexandru Robert Bogdandi şi de Diana Froicu în dosarele nr. 481/35/CA/2019-PI şi, respectiv, nr. 479/35/CA/2019-PI ale Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Constantin Claudiu Ulariu şi Florin Vîlceanu în Dosarul nr. 992/46/2019 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Edgar Laurenţiu Dumbravă în Dosarul nr. 7.036/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Gina-Monica Cibian în Dosarul nr. 145/57/2020 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate din dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 805D/2020, nr. 806D/2020, nr. 835D/2020, nr. 78D/2021 şi nr. 273D/2021 la Dosarul nr. 28D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 805D/2020, nr. 806D/2020, nr. 835D/2020, nr. 78D/2021 şi nr. 273D/2021 la Dosarul nr. 28D/2020, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că instanţa de contencios constituţional a arătat în jurisprudenţa sa că stabilirea condiţiilor referitoare la concursurile specifice funcţiei de magistrat ţine de resortul legiuitorului, acestea putând varia în timp, fără ca prin aceasta să se aducă atingere vreunuia dintre drepturile prevăzute de Legea fundamentală. Face referire, în acest sens, la Decizia Curţii Constituţionale nr. 519 din 5 octombrie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Sentinţa civilă nr. 966 din 13 decembrie 2019, încheierile din 9 iunie 2020, 16 iunie 2020, 17 iunie 2020, prin Sentinţa civilă nr. 349 din 3 iunie 2020 şi prin Încheierea din 28 octombrie 2020, pronunţate în dosarele nr. 6.951/2/2019, nr. 481/35/CA/2019-PI, nr. 479/35/CA/2019-PI, nr. 992/46/2019, nr. 7.036/2/2019 şi, respectiv, nr. 145/57/2020, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia a fost ridicată de Florentina Ivăncioiu, Alexandru Robert Bogdandi, Diana Froicu, Constantin Claudiu Ulariu şi Florin Vîlceanu, Edgar Laurenţiu Dumbravă şi Gina-Monica Cibian în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de anulare a unor hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători şi Secţia pentru procurori, prin care au fost respinse contestaţiile formulate de reclamanţi împotriva hotărârilor Comisiei de organizare a concursului de promovare pe loc a judecătorilor, respectiv a procurorilor în funcţii de execuţie, prin care s-a apreciat că aceştia nu întrunesc condiţiile de vechime în magistratură pentru a putea participa la concurs.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, care prevăd că la calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie, introdusă prin modificarea operată prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, că încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, deşi, în formele în vigoare anterior modificării legislative precizate, perioada menţionată constituia vechime în funcţia de judecător sau procuror. Or, eliminarea din vechimea în funcţia de judecător sau procuror a perioadei în care un magistrat definitiv a avut calitatea de auditor de justiţie reprezintă o aplicare retroactivă a legii civile, înlăturându-se, în temeiul unei legi ulterioare, efectele juridice produse în temeiul legilor anterioare.
    9. Se mai susţine că textele de lege criticate încalcă şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, referitor la egalitatea în drepturi, deoarece instituie un regim discriminatoriu în ceea ce priveşte examenul de promovare pe loc, pentru obţinerea gradului profesional de judecător sau procuror de curte de apel, întrucât condiţia de 10 ani vechime efectivă în magistratură impusă de prevederile criticate este vădit disproporţionată în raport cu situaţia colegilor de promoţie, aflaţi într-o situaţie identică sub acest aspect şi care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 242/2018, s-au putut prezenta la concurs, cu toate că aveau o vechime efectivă în magistratură la data înscrierii la concurs mult mai redusă.
    10. Se mai susţine că textele legale care condiţionează participarea la examenul de promovare de îndeplinirea unei perioade de vechime mai mari decât cea care trebuia îndeplinită anterior de către judecător pentru participarea la examenul pentru promovarea la aceeaşi instanţă şi care exclud perioada în care magistratul a fost auditor de justiţie, coroborat cu lipsa din cuprinsul Legii nr. 242/2018 sau din cuprinsul art. 109-110 din Legea nr. 303/2004 a unei soluţii legislative cu privire la norme tranzitorii privind aplicabilitatea în timp a majorării vechimii necesare pentru promovarea la alte instanţe, sunt lipsite de claritate şi previzibilitate. Totodată, dispoziţiile ce reglementează cariera magistraţilor trebuie să fie accesibile şi previzibile. Dacă s-ar accepta că aceste condiţii pot fi schimbate în mod discreţionar, fără nicio justificare, atunci nu ar mai exista previzibilitatea carierei de magistrat, la care erau îndreptăţiţi să se aştepte atunci când au intrat în profesie, fiind nesocotit principiul stabilităţii raporturilor juridice, cu referire la principiile securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime.
    11. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    12. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, prin raportare la art. 16 din Constituţie, precizând, în acest sens, că legiuitorul poate institui anumite excepţii de la efectele vechimii în funcţia de judecător sau procuror, însă această diferenţiere trebuie să aibă o justificare rezonabilă, care nu există în ceea ce priveşte prevederile de lege criticate, cu atât mai mult cu cât, în raport cu dispoziţiile art. 46^2 din Legea nr. 303/2004, la promovarea efectivă nu există o atare diferenţiere, nefiind exclusă din calculul vechimii necesare perioada în care magistratul a avut calitatea de auditor de justiţie.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând, cu referire la situaţiile juridice în curs de formare, modificare sau stingere (facta pendentia) la data intrării în vigoare a Legii nr. 242/2018, că legiuitorul a optat pentru aplicarea legii noi, iar nu pentru ultraactivitatea (supravieţuirea) legii vechi. Aşadar, faptele constitutive, modificatoare sau extinctive de situaţii juridice, realizate în întregime înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 242/2018, precum şi efectele produse de acea situaţie juridică înainte de acest moment au rămas supuse vechii legi, în vreme ce situaţiile juridice în curs de formare, modificare sau stingere la data intrării în vigoare a noii legi au fost supuse legii noi. Această opţiune a legiuitorului nu semnifică însă aplicarea noii legi unor situaţii juridice epuizate, ceea ce ar echivala cu aplicarea retroactivă a legii, ci doar supunerea situaţiilor juridice în curs de formare, modificare sau stingere la data intrării în vigoare a Legii nr. 242/2018 noii reglementări, în baza principiului tempus regit actum. De asemenea, aplicarea noii legi în modalitatea arătată nu semnifică o discriminare a persoanelor ce s-au înscris la concursul de promovare potrivit noilor condiţii stipulate de lege, deoarece norma criticată este aplicabilă tuturor persoanelor care se încadrează în ipoteza sa de reglementare, fără distincţie, iar existenţa discriminării nu poate fi dedusă din adoptarea unor dispoziţii legale succesive, acestea aplicându-se nediferenţiat în perioada cât sunt în vigoare.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 44 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Prevederile legale criticate aveau, la data ridicării excepţiei, următorul cuprins:
    - Art. 44 alin. (1) lit. b) şi alin. (2):
    "(1) Pot participa la concursul de promovare pe loc, în gradul profesional imediat superior, judecătorii şi procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime: (...)
    b) 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta. (...)
(2) La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie."

    18. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 303/2004 a fost abrogată integral prin art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, act normativ care a înlocuit vechea reglementare în materia statutului judecătorilor şi procurorilor. Chiar dacă textul criticat nu mai este în prezent în vigoare, în considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea Constituţională analizează dispoziţii din legi sau ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea poate examina constituţionalitatea dispoziţiilor legale cu care a fost sesizată. De altfel, soluţia legislativă criticată se regăseşte, în prezent, la art. 128 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2022.
    19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 11 alin. (2) şi art. 20 referitoare la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului, la care România este parte, asupra dreptului intern contrar, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 alin. (1) privind principiul egalităţii, art. 124 alin. (3) privind independenţa judecătorilor şi art. 148 alin. (2) privind prioritatea dreptului european.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorii acesteia sunt nemulţumiţi de modul în care sa calculat vechimea în magistratură necesară înscrierii la concursul de promovare pe loc organizat după intrarea în vigoare a Legii nr. 242/2018, act normativ care a introdus regula potrivit căreia la calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la acest concurs nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie, urmând cursurile de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii. Se critică, de asemenea, şi modificarea art. 44 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 în sensul că vechimea minimă necesară judecătorilor şi procurorilor pentru a putea participa la concursul mai sus menţionat a crescut de la 6 ani la 10 ani, ca urmare a modificării Legii nr. 303/2004 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019.
    21. Criticile de neconstituţionalitate formulate vizează, în esenţă, faptul că, prin comparaţie cu precedentele concursuri, candidaţilor care s-au înscris la concursul de promovare pe loc organizat după intrarea în vigoare a Legii nr. 242/2018 li s-a impus îndeplinirea unei condiţii de vechime în magistratură mai exigente, prevederile ce formează obiect ale excepţiei având, în opinia autorilor acesteia, caracter retroactiv, contrar dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, şi nesocotind principiul egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală.
    22. În ceea ce priveşte critica prin raportare la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că este neîntemeiată. În acest sens, reţine că, astfel cum a observat în jurisprudenţa sa, aplicabilitatea legii în timp este marcată, ca regulă, de momentul intrării sale în vigoare (stabilit în conformitate cu art. 78 din Constituţie) şi, respectiv, de cel al ieşirii din vigoare (prin abrogare expresă sau implicită), acesta fiind timpul său propriu de acţiune, retroactivitatea şi ultraactivitatea legii civile fiind interzise prin chiar norma constituţională cuprinsă la art. 15 alin. (2), potrivit căreia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile“. Totodată, Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 291 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 18 august 2004).
    23. În cauza de faţă, autorii excepţiei critică modificarea prevederilor legale care reglementează sistemul de calcul al vechimii în magistratură cerute pentru înscrierea la concursul de promovare pe loc a judecătorilor şi procurorilor, perioada cât candidatul a fost auditor de justiţie nemaifiind considerată, în urma modificării legii, vechime utilă pentru calculul vechimii totale în magistratură. Or, textul criticat nu face altceva decât să reglementeze în domeniul său propriu de aplicare, exclusiv pentru viitor, începând cu momentul de la care a intrat în vigoare, nicidecum pentru trecut. Menţinerea condiţiilor prevăzute în legea veche pentru persoanele care se conformau acestora anterior intrării în vigoare a legii noi ar fi echivalat cu o ultraactivitate a legii vechi, deopotrivă prohibită de prevederile art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală.
    24. În ceea ce priveşte critica prin raportare la dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că este, de asemenea, neîntemeiată. Aceasta, deoarece autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de creşterea exigenţelor impuse candidaţilor pentru înscrierea la concursul de promovare pe loc la instanţe şi parchete, situaţie ce generează un dezavantaj celor care, sub imperiul legii vechi, ar fi putut beneficia de condiţii mai facil de îndeplinit. Or, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate inegalitatea de tratament juridic care este rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19). Totodată, Curtea a precizat că respectarea principiului constituţional al egalităţii în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).
    25. Aşadar, impunerea prin legea nouă a unor condiţii diferite pentru înscrierea la concursul în discuţie nu poate fi interpretată nici ca instituire a unui tratament discriminatoriu, nici ca o retroactivare a legii noi, doar pentru că legea veche prevedea condiţii mai favorabile, ci are semnificaţia acţiunii legii noi în câmpul şi timpul său propriu de aplicare. În virtutea principiului tempus regit actum, un drept sau beneficiu se exercită în conformitate cu condiţiile reglementate de legea în vigoare la momentul exercitării sau solicitării acelui drept/beneficiu, şi nu în raport cu reglementări legale anterioare, întrucât, dacă s-ar proceda astfel, legea veche ar ultraactiva, ceea ce ar încălca art. 15 alin. (2) din Constituţie.
    26. Tot astfel, de exemplu, Curtea Constituţională a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Decizia nr. 101 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 12 mai 2014, sau Decizia nr. 244 din 3 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 9 august 2022).
    27. De altfel, în situaţia din cauza de faţă, prevederile criticate, astfel cum au fost modificate în maniera care îi nemulţumeşte pe autorii excepţiei, nu instituie în sine vreo discriminare, aceleaşi condiţii de vechime aplicându-se în egală măsură tuturor destinatarilor normei în vigoare la momentul formulării cererii de înscriere la concursul la care acestea se referă.
    28. În fine, Curtea observă că lipsa adoptării unor norme tranzitorii, care să reglementeze situaţii ca cea în care autorii excepţiei susţin că s-ar afla, nu reprezintă o chestiune de constituţionalitate, ci de oportunitate legislativă, aflată la latitudinea legiuitorului, care are capacitatea de a evalua necesitatea elaborării acestora. În ceea ce priveşte situaţiile concrete, din fiecare caz în parte, Curtea apreciază că este o chestiune de aplicare a legii în timp, instanţele învestite cu soluţionarea litigiilor în cadrul cărora a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate având competenţa exclusivă de a decide dacă şi în ce măsură sunt aplicabile în cauză prevederile art. 6 alin. (4) din Codul civil, potrivit cărora diversele termene (de prescripţie, de decădere, de uzucapiune etc.) începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit, ori dacă prevederile criticate sunt de imediată aplicare. Cu alte cuvinte, aprecierea cu privire la natura juridică de drept substanţial sau de drept procedural, cu implicaţiile corespunzătoare, revine instanţelor judecătoreşti.
    29. De altfel, Curtea s-a mai pronunţat asupra problematicii supuse analizei sale în cauza de faţă şi a stabilit, prin Decizia nr. 519 din 5 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1073 din 28 noiembrie 2023, paragrafele 18-20, sau Decizia nr. 520 din 9 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1100 din 15 noiembrie 2022, paragrafele 277 şi 278, că nu este competentă să compare diferitele condiţii de acces la promovarea pe loc sau efectivă, deoarece stabilirea acestora este o chestiune de opţiune a legiuitorului, care, în funcţie de situaţia concretă a sistemului judiciar, stabileşte modul de acces la cele două forme de promovare. Constituţia nu reglementează criterii în funcţie de care trebuie realizată promovarea, astfel că stabilirea acestora revine legiuitorului, care, acţionând în marja sa de apreciere, are deplina legitimare de a reglementa întregul sistem de promovări.
    30. În acelaşi sens, al opţiunii ce intră în sfera proprie de apreciere pe care o are legiuitorul cu referire la stabilirea condiţiilor de acces la un concurs de promovare, este şi Decizia nr. 514 din 14 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 26 iulie 2021, referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi a legii în ansamblul său. Astfel, Curtea a luat act de faptul că, până la adoptarea Legii nr. 242/2018, vechimile necesare promovării/numirii în funcţie luau în calcul atât perioada cât procurorul a fost auditor de justiţie, cât şi perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor Institutului Naţional al Magistraturii şi numirea în funcţia de judecător/procuror stagiar, pentru ca, după adoptarea Legii nr. 242/2018, art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 să elimine aceste perioade din calculul vechimii minime necesare pentru a participa la concursul de promovare în funcţiile de execuţie (paragraful 57). Prin urmare, Curtea a observat că, începând cu anul 2018, legiuitorul, prin modificarea realizată la art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, a pus accent pe ideea de vechime efectivă în funcţie pentru promovarea în funcţiile de execuţie, vechime pe care a dimensionat-o în sens ascendent, şi a abandonat, în acelaşi timp, sistemul în care se cumulau atât vechimea efectivă ca judecător/procuror, cât şi cea realizată ca auditor de justiţie (paragraful 59).
    31. În prezenta cauză, Curtea reţine că autorii excepţiei critică soluţia legislativă cuprinsă în art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 întrucât aceasta este diametral opusă celei anterioare, care permitea valorificarea vechimii ca auditor de justiţie sub aspectul condiţiilor de vechime necesare promovării pe loc sau efective a judecătorilor şi procurorilor. Or, Curtea observă că, în vechea sa reglementare, anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018, art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, în forma sa republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, conţinea o soluţie [instituită iniţial prin art. I pct. 68 al titlului XVII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, prin introducerea alin. (1^1) la art. 44 al Legii nr. 303/2004, în forma sa iniţială] potrivit căreia în calculul vechimii se lua în discuţie şi perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat. Această soluţie legislativă a fost însă eliminată ca urmare a constatării neconstituţionalităţii sale prin Decizia nr. 785 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 15 iunie 2009, Curtea Constituţională constatând că aceasta instituie un tratament privilegiat şi nejustificat în favoarea avocaţilor, contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florentina Ivăncioiu în Dosarul nr. 6.951/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, de Alexandru Robert Bogdandi şi Diana Froicu în dosarele nr. 481/35/CA/2019-PI şi, respectiv, nr. 479/35/CA/2019-PI ale Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Constantin Claudiu Ulariu şi Florin Vîlceanu în Dosarul nr. 992/46/2019 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Edgar Laurenţiu Dumbravă în Dosarul nr. 7.036/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Gina Monica Cibian în Dosarul nr. 145/57/2020 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 44 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 noiembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 618 din 7 noiembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 618 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 618 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor