Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 617 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44, 45 şi 45^1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 617 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44, 45 şi 45^1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 499 din 28 mai 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44, 45 şi 45^1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de David Moza în Dosarul nr. 1.383/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 24D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei, arătând că susţinerile autorului nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci, mai degrabă, propuneri de lege ferenda cu privire la funcţionarea Inspecţiei Judiciare.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 17 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.383/2/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44, 45 şi 45^1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de David Moza într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unei rezoluţii emise de Inspecţia Judiciară.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că înfiinţarea Inspecţiei Judiciare ar fi trebuit să fie stabilită printr-o lege organică şi că această instituţie autonomă nu este prevăzută de Constituţie la capitolul „Autoritatea judecătorească“. Se critică faptul că a fost înfiinţată prin regulament adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii, deşi acesta nu are competenţe de legiferare. Legea nr. 317/2004 prevede, prin dispoziţiile art. 44, 45 şi 45^1, modul de soluţionare a plângerilor adresate Consiliului Superior al Magistraturii de către justiţiabili, stabilind competenţa de soluţionare definitivă la nivelul Inspecţiei Judiciare. Se susţine că, întrucât plângerea nu este supusă analizei, controlului şi exigenţelor specifice garantării şi exercitării independenţei puterii judecătoreşti şi, implicit, a statului de drept, se impune o reglementare clară, inechivocă, atât a condiţiilor, cât şi a procedurii aplicabile în soluţionarea litigiilor justiţiabililor cu magistraţii. Se arată că întregul aşezământ constituţional românesc este fundamentat pe principiul colaborării între autorităţile publice în exercitarea puterii în stat, câtă vreme art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală se referă expres la echilibrul puterilor. Dispoziţiile constituţionale consacră numeroase forme de colaborare şi echilibrare între puterile statului, precum şi între autorităţile publice în exercitarea aceleiaşi puteri, toate subsumate dezideratului bunei funcţionări a statului de drept. Legiuitorul trebuie să reglementeze însă condiţiile şi procedura de urmat, cu respectarea cadrului constituţional care configurează atribuţiile Parlamentului României şi, implicit, ale Consiliului Superior al Magistraturii în acest domeniu, precum şi a principiilor de separaţie, echilibru şi cooperare loială între autorităţile publice, principii pe care toate autorităţile trebuie să le respecte în exercitarea atribuţiilor lor. Procedura actuală deschide posibilitatea unor litigii, creând insecuritate juridică în legătură cu exercitarea unei funcţii publice într-un domeniu de importanţă fundamentală, şi anume al aplicării legii, în apărarea justiţiabilului de abuzurile magistraţilor.
    6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 44, 45 şi 45^1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul cuprins:
    - Art. 44:
    "(1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Secţia pentru judecători are rolul de instanţă disciplinară şi pentru magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători, procurori şi magistraţi-asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar.
(3^1) Ministrul justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare de către procurori. Cercetarea disciplinară se efectuează de Inspecţia Judiciară, prevederile prezentei secţiuni fiind aplicabile în mod corespunzător.
(6) În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare de către Inspecţia Judiciară."

    – Art. 45:
    "(1) Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.
(2) În cazul în care sesizarea nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situaţia de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează şi se comunică răspuns în acest sens. Se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
(3) Aspectele semnalate potrivit alin. (1) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, în cadrul căreia se stabileşte dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data sesizării Inspecţiei Judiciare, potrivit alin. (1). Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.
(4) Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare. Rezoluţia de clasare este supusă confirmării inspectorului-şef. Rezoluţia poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, care poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea verificărilor.
(5) În cazul în care se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare.
(6) În situaţia în care mai multe sesizări privesc aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană, sesizările se conexează.
(7) Termenele stabilite de prezentul articol sunt prevăzute sub sancţiunea decăderii."

    – Art. 45^1:
    "(1) Împotriva rezoluţiei de clasare prevăzute la art. 45 alin. (4), persoana care a formulat sesizarea poate depune plângere adresată inspectorului-şef, în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea se soluţionează în cel mult 20 de zile de la data înregistrării la Inspecţia Judiciară.
(2) Soluţiile pe care inspectorul-şef le poate dispune sunt:
    a) respingerea plângerii şi menţinerea rezoluţiei atacate;
    b) admiterea plângerii şi completarea verificărilor. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef.
(3) Rezoluţia inspectorului-şef prin care au fost respinse plângerea şi rezoluţia de clasare pot fi contestate de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluţionarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere.
(4) Soluţiile pe care le poate pronunţa Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt:
    a) respingerea contestaţiei;
    b) admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef şi a rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.
(5) Hotărârea pronunţată potrivit dispoziţiilor alin. (4) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desfiinţate rezoluţiile atacate şi să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor.
(6) Hotărârea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare."

    11. Legea nr. 317/2004 a fost abrogată de Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022, dar prevederile legale criticate pot forma obiect al controlului de constituţionalitate, fiind aplicabile în cauza aflată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, ţinând seama de cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sintagmă care este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.
    12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) şi (5) privind statul de drept, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că este inexactă susţinerea potrivit căreia Inspecţia Judiciară ar fi înfiinţată prin regulament adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu încălcarea competenţei de legiferare ce revine, potrivit Constituţiei, exclusiv Parlamentului. În realitate, Inspecţia Judiciară a fost reglementată încă din anul 2004 prin lege organică, şi anume chiar prin Legea nr. 317/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004, care la art. 60 prevedea că „În cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează inspecţia judiciară. Inspectorii generali din cadrul inspecţiei judiciare sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 59 alin. (2)“, adică sunt magistraţi cu cel puţin 10 ani vechime efectivă în magistratură şi îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute de lege pentru promovarea în funcţii de conducere.
    14. În urma republicării Legii nr. 317/2004 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, instituţia Inspecţiei Judiciare s-a regăsit consacrată în art. 61, care la alin. (1) stabilea că „Pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează Inspecţia judiciară, condusă de un inspector şef“. Potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, „În cadrul Inspecţiei judiciare funcţionează un serviciu de inspecţie judiciară pentru judecători şi un serviciu de inspecţie judiciară pentru procurori“, iar conform alin. (3), „Inspectorii din cadrul Inspecţiei judiciare sunt numiţi de plen, prin concurs sau examen, dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 60 alin. (2) şi au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare“.
    15. Republicarea Legii nr. 317/2004 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care include modificările şi completările aduse Legii nr. 317/2004 prin Legea nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2012, cuprinde, de asemenea, norme dedicate existenţei, organizării şi funcţionării Inspecţiei Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care „acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, parchetele de pe lângă acestea şi în relaţia cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate, în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia“ [art. 65 alin. (3) din Legea nr. 317/2004].
    16. Curtea reţine, totodată, că tot prin lege sunt detaliate şi atribuţiile inspectorilor judiciari [art. 74 alin. (1) din Legea nr. 317/2004]. De asemenea, art. 47 din Legea nr. 317/2004 consacră şi posibilitatea de contestare în justiţie, de către persoana care a făcut sesizarea, a actelor prin care inspectorul judiciar şi inspectorul-şef dispun în materia răspunderii disciplinare a magistraţilor, fiind dezvoltată la nivelul legii întreaga procedură în concordanţă cu care acţionează Inspecţia Judiciară.
    17. Aşadar, cele mai importante aspecte legate de instituţia Inspecţiei Judiciare sunt reglementate prin norme cuprinse în Legea nr. 317/2004, astfel că nu pot fi reţinute criticile formulate de autorul excepţiei, în sensul că înfiinţarea Inspecţiei Judiciare s-a realizat cu încălcarea principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, pe considerentul că existenţa acesteia nu ar fi consacrată prin lege, ci prin regulament al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
    18. În ceea ce priveşte criticile privind pretinsa neclaritate şi imprecizie a prevederilor art. 44, 45 şi 45^1 din Legea nr. 317/2004, autorul excepţiei se rezumă la a afirma lipsa de calitate a legii, fără să expliciteze care ar fi deficienţele care îl determină să susţină acest punct de vedere.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de David Moza în Dosarul nr. 1.383/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 44, 45 şi 45^1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 7 noiembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 617 din 7 noiembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 617 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44, 45 şi 45^1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 617 din 7 noiembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44, 45 şi 45^1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii